Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 234/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.234/R/2009
Ședința publică din 14 mai 2009
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 3: Popovici Corina
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de petentul recurent, domiciliat în Reșița, B-dul. -,. 24,. C,. 6, Județ C S, împotriva deciziei penale nr.131/R din 26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, care a menținut în totalitate sentința penală nr. 35 din 24 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Baia d Aramă, având ca obiect plângere împotriva actelor procurorului, conform art. 2781Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul și au lipsit intimații n, și .
Ministerul Public este reprezentat de domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Instanța, pune în discuția părților inadmisibilitatea căii de atac.
Petentul, solicită respingerea excepției și a se dispune admiterea plângerii așa cum a fost formulată.
Reprezentantul parchetului, pune concluzii de respingere a recursului ca fiind inadmisibil întrucât se atacă o decizie definitivă.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 35 din 24 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Baia d Aramă în dosarul nr- s-a respins plângerea formulată de către petentul, în contradictoriu cu intimații n, și.
În baza art. 192 pr.penală petentul a fost obligat la plata sumei de 20 ron cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că în mod corect prin rezoluția din 16.01.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia d Aramăs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții și pentru faptele prev. și ped. de art. 246, 289 și 323 cod penal, precum și neînceperea urmăririi penale față de pentru art. 215 și art. 323 din codul penal.
Prima instanță a reținut că omisiunea de as fi înștiințat numitul despre operațiunea de punere în posesie cu suprafață de 2100 metri pătrați teren cu vegetație forestieră cuprins în titlu de proprietate nr. 3281/19.07.2004 nu este de natură să conducă la realizarea elementelor constitutive ale infracțiunilor reclamate de petent. Titlul de proprietate a fost emis atât pentru cât și pentru intimata ca moștenitori ai defunctului G, respectându-se întru totul dispozițiile legii fondului funciar. Faptul că titlu de proprietate emis în condiții legale a fost ridicat numai de unul dintre moștenitori, nu este de natură să prejudicieze în vreun fel pe ceilalți moștenitori trecuți în același titlu, neafectându-le în nici un mod drepturile ce le revin și care urmează să fie stabilite în concret după ieșirea din indiviziune.
Împotriva acestei hotărâri în afara termenului a formulat recurs petentul, solicitând în același timp și strămutarea dosarului la o altă instanță, cerere admisă prin încheierea 1311 din 23 iulie 2008a Înaltei curți de Casație și Justiție, secția penală, prin care se dispune strămutarea cauzei de la Tribunalul Mehedinți la Tribunalul Bihor (fila 22, dosar - al Tribunalului Mehedinți ).
Prin notele de recurs depuse la dosarul cauzei,(fila 39 dosar - al Tribunalului Bihor ) petentul învederează că în mod eronat prezenta cauză a fost calificată drept recurs în contextul în care prin cererea de strămutare petentul a înțeles să solicite strămutarea soluționării cauzei pe fond la o altă instanță. Raportat la aspectele mai sus enunțate Tribunalul Bihor reține faptul că din examinarea actelor aflate la dosarul de fond al Judecătoriei baia de A nu se regăsește nici un înscris prin care petentul să fi solicitat strămutarea soluționării plângerii formulate în primă instanță la această instituție, în favoarea unei alte instanțe egale în grad. Dimpotrivă la termenul de judecată din 24 aprilie 2008 în fața Judecătoriei Baia de A având cuvântul petentul a solicitat admiterea plângerii astfel cum a fost formulată. După soluționarea cauzei prin pronunțarea hotărârii nr. 35/2008 a Judecătoriei Baia de A petentul formulează recurs solicitând în același timp și strămutarea dosarului nr. - de la tribunalul Drobeta Turnu S la Tribunalul Timiș.
Ca atare este evident că Înalte C de Casație și justiție soluționând cererea de strămutare formulată după pronunțarea hotărârii judecătorești, a admis-o, dispunând-/181/2008 de la Tribunalul Mehedinți la Tribunalul Bihor în vederea soluționării recursului declarat de petent.
Față de dispozițiile legale în materie și interpretarea corectă a încheierii nr. 1311/23.07.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție apare ca evident nefondată susținerea petentului potrivit căreia instanța superioară a înțeles să strămute cauza având ca obiect soluționarea pe fond a plângerii formulate de petent împotriva rezoluției procurorului. O asemenea interpretare ar încălca dispozițiile ce reglementează competența materială în ce privește instanța competentă să soluționeze plângerea împotriva actelor procurorului, astfel cum se prevede expres în disp.art. 278 ind.1 al.1 Cod procedură penală.
Prin decizia penală nr.131/R/26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 385/15 pct.1 lit. Cod procedură penală s-a respins ca tardiv recursul penal declarat de petentul, domiciliat în Reșița B-dul - bloc 24. C.6, jud. C S, născut la 28.02.1955 în, jud. M, împotriva sentinței penale nr. 35 din 24 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Baia d Aramă, pe care o menținut-o în totul, obligând pe recurent să plătească statului suma de 200 RON, cheltuieli judiciare în recurs.
Pentru a pronunța această decizie, raportat la recursul declarat împotriva hotărârii mai sus enunțate Tribunalul Bihor examinând cu prioritate data formulării prezentei căi de atac raportat la termenul prevăzut de lege, a reținut că acesta este tardiv pentru cele arătate în continuare.
Astfel se constată că petentul a fost prezent în instanță la Judecătoria Baia d Aramă la data de 24 aprilie 2008, ocazie cu care acesta a formulat concluzii pe fond solicitând admiterea plângerii formulate împotriva actelor procurorului. Cauza a fost soluționată la aceeași dată pronunțându-se sentința penală nr. 35 din 24 aprilie 2008, context în care termenul în care petentul putea să formuleze recurs, a început să curgă de la pronunțare. În concret petentul a declarat și s-a înregistrat recursul abia în 6 mai 2005, deci după expirarea termenului legal de 10 zile în care îl putea formula(fila 2 dosar - al tribunalului Mehedinți ).
Petentului i-au fost aduse la cunoștință aceste aspecte, ocazie cu care a susținut că ar fi înaintat prezentul recurs prin plic la data de 25.04.2008, plic care însă nu se regăsește la dosarul cauzei. Față de aceste împrejurări instanța a acordat două termene consecutive de judecată în cauză, solicitând petentului să facă dovada formulării recursului în termenul legal prevăzut de lege,prin înscrisuri (recipisă, recomandată, etc.).
Prin adresa aflată la fila 43 din dosar petentul comunică că nu a găsit nici o chitanță aferentă perioadei 24-04.2008 - 6.05.2008 solicitând instanței să accepte o excepție de la regulă, chiar dacă a depășit cu o zi termenul legal de recurs să-i fie soluționată această cale de atac analizându-se pe fond plângerea pe care a înțeles să o formuleze împotriva actelor procurorului.
Față de cele ce preced însă Tribunalul Bihor, constatând pe de o parte că petentul nu a dovedit formularea prezentului recurs în cadrul termenului legal iar pe de altă parte nici nu a indicat un motiv temeinic de împiedicare care să justifice repunerea în termen, în baza art. 385/15 pct.1 lit. pr.penală a respins ca tardiv recursul penal declarat de petentul, domiciliat în Reșița, B-dul - bloc 24. C.6, jud. C S, născut la 28.02.1955 în, jud. M, împotriva sentinței penale nr. 35 din 24 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Baia d Aramă, pe care a menținut-o în totul și reținând culpa procesuală a recurentului l-a obligat să plătească statului suma de 200 RON, cheltuieli judiciare în recurs.
Împotriva acestei decizii petentul a declarat calea de atac întitulată apel, recalificată ca recurs. A solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor parchetului. Susține că a fost desmoștenit, că i s-a luat dreptul său de pădure care i se cuvenea ca moștenire după mama sa. A mai arătat că la dosar nu se află plicul cu care a trimis prin recomandată recursul, vină ce nu-i aparține. Pe colțul cererii de recurs se află notat de către o persoană neidentificată o dată care este cu o zi peste termenul de 10 zile pentru recurs de la pronunțare. Critică faptul că i s-a respins ca tardiv recursul de către Tribunalul Bihor.
Examinând hotărârea recurată din oficiu, Curtea va reține următoarele:
Din declarația de recurs rezultă că acesta a fost formulat împotriva deciziei penale nr. 131/R/26 martie 2009 Tribunalului Bihor, prin care s-a respins ca tardiv recursul petentului împotriva sentinței penale nr. 35 din 24 aprilie 2008 Judecătoriei Baia d e
Curtea, în ședința publică din 14 mai 2009 pus în discuție inadmisibilitatea recursului formulat raportat la dispozițiile art. 2781Cod procedură penală.
Potrivit art. 2781Cod procedură penală hotărârea pronunțată cu privire la plângerea formulată împotriva rezoluției sau ordonanței procurorului de netrimitere în judecată poate fi atacată cu recurs, iar potrivit art. 3851Cod procedură penală pot fi atacate cu recurs doar sentințele pronunțate de instanță în primă instanță precum și deciziile pronunțate în apel d e instanțe.
Raportat la dispozițiile legale mai sus arătate se va constata că petentul nu puteau declara recurs împotriva unei decizii pronunțate în recurs, aceasta fiind definitivă.
Față de cele de mai sus, Curtea va respinge ca inadmisibil recursul penal declarat de petent, iar în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul va fi obligat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515punctul 1 lit. "a" Cod procedură penală,
RESPINGE ca inadmisibil recursul penal declarat de petentul, împotriva deciziei penale nr. 131/R din 26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
decizie - A/25.05.2009,
Judecători recure - - -
Judecător fond -
2 ex./25.05.2009.
Președinte:Condrovici AdelaJudecători:Condrovici Adela, Pătrăuș Mihaela, Popovici Corina