Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 237/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - art.2781Cod procedură penală -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA NR. 237

Ședința publică din 10 iunie 2009

PREȘEDINTE: Ilieș Titiana

JUDECĂTOR 2: Frunză Sanda

JUDECĂTOR 3: Motan Traian

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului

de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA -

Pe rol, judecarea recursului declarat de petentul, domiciliat în comuna, județul S, împotriva sentinței penale nr. 116 din 24 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă petentul și intimatul

HG

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Petentul recurent arată că la data de 20.08.2008, în jurul orelor 1800, se afla în grădina proprietatea sa, tăind porumb pentru animale, aproape de hotarul cu terenul intimatului Intimatul HG, aflat la domiciliu, s-a deplasat spre grădină, a observat activitatea vecinului său și deranjat fiind, s-a îndreptat către acesta, având asupra sa și furca. După ce l-a înjurat, a ridicat furca asupra lui, petentul a parat lovitura cu coasa, pe care a și scăpat-o și a fost lovit din nou de către cu furca, după care a fost dus la poliție și spital de către băiatul său. Precizează că martorul al lui a văzut toată situația. Solicită admiterea recursului și trimiterea în judecată a intimatului G pentru infracțiunea de tentativă de omor.

Intimatul G arată că petentul l-a atacat la domiciliul său, în perimetrul propriei gospodării și că el a fost în legitimă apărare. De asemenea, arată că recurentul și cu fiul lui tăiau porumbul de pe terenul proprietatea sa, el le-a reproșat acest lucru și a fost atacat cu coasa. Solicită respingerea recursului ca nefondat.

Reprezentantul Ministerului Public precizează că în mod corect prin Rezoluția nr. 676/P/2008 din 16.12.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceavas -a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a intimatului G, avându-se în vedere condițiile prev. de art. 44 Cod penal privind legitima apărare. Împotriva acestei rezoluții formulat plângere, plângere care prin Rezoluția nr. 273/16.03.2009 a fost respinsă ca tardivă de către Prim Procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava. Pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de petentul, respingere a plângerii ca nefondată pentru faptul că a petentul a formulat tardiv plângerea împotriva soluției de scoatere de sub urmărire penală și apreciază că, pe fond sunt date condițiile legitimei apărări prev. de art. 44 Cod penal.

Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio, potrivit disp. art. 304 Cod procedură penală.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 116 din 24.04.2009 Tribunalul Suceavaa respins ca nefondată plângerea formulată în temeiul art. 2781Cod procedură penală, de petentul, împotriva rezoluției din data de 16.12.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

Petentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava din 16.12.2008 (dosar nr. 676/P/2008) s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului G cercetat pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. i Cod penal.

În motivarea rezoluției s-a reținut, în esență, că învinuitul nu a urmărit să agreseze victima, ci a fost atacat de două persoane înarmate, s-a refugiat în perimetrul gospodăriei sale și a folosit furca cu unicul scop de a împiedica atacul nelegitim al celor două persoane, ocazie cu care a produs o leziune gravă victimei. Pentru aceste considerente s-a reținut că fapta a fost săvârșită în stare de legitimă apărare, învinuitul încercând să respingă pătrunderea fără drept a victimei și fiului său, prin violență, în perimetrul împrejmuit al propriei locuințe.

Această rezoluție a fost confirmată prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava din 16.03.2009 în dosar nr. 273/II/2/2009, prin care a fost respinsă plângerea formulată de petentul.

Împotriva celor două rezoluții a formulat plângere petentul, solicitând desființarea acestora și continuarea cercetărilor pentru infracțiunea menționată. În motivarea plângerii s-a arătat că soluția de scoatere de sub urmărire penală este total greșită în condițiile în care din probele administrate rezultă că a fost victima agresiunilor exercitate de către făptuitor, fiind necesare pentru vindecare un număr de 70 - 80 zile îngrijiri medicale. De asemenea, în mod greșit organele de cercetare penală au îmbrățișat doar apărările făcute de învinuit, reținând că la data critică, respectiv 20.08.2008, el, împreună cu fiul său, l-ar fi agresat pe făptuitor. Din înscrisurile depuse face dovada că la data incidentului fiul său se afla în cursă, acesta fiind conducător auto la Trans Europa Împrejurarea că l-ar fi agresat pe făptuitor putea conduce la rațiunea circumstanței provocării iar în niciun caz la soluția de scoatere de sub urmărire penală.

Instanța de fond a reținut aceeași situație de fapt și față de prevederile art. 44 alin. 1 - 3 Cod penal care arată că se prezumă că este în legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin violență, viclenie, efracție sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de mascare, a considerat că scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitului G în temeiul art. 11 pct. 1 lit. b rap. la art. 10 lit. e Cod procedură penală, cu aplicarea art. 44 Cod penal este legală și temeinică.

S-a reținut din analiza materialului probatoriu că învinuitul a fost atacat de două persoane înarmate, s-a retras în perimetrul propriei gospodării și a folosit furca pentru a se apăra și a împiedica atacul din partea petentului și a numitului, care la rândul lor s-au folosit de o coasă, respectiv de o furcă. Acțiunea învinuitului de apărare, îndreptată împotriva părții vătămate, doar cu intenția de a înlătura atacul nelegitim îndreptat împotriva sa, îndeplinește condițiile cerute de lege pentru legitima apărare, situație ce înlătură caracterul penal al faptei, conform art. 44 alin. 1 - 3 Cod procedură penală. În aceste condiții, motivele arătate de petent prin plângerea formulată sunt nefondate, fiind irelevant câte zile de îngrijiri medicale i-au fost necesare pentru restabilirea stării de sănătate, în condițiile în care aceste leziuni i-au fost cauzate de învinuit în stare de legitimă apărare.

Dincolo de aceste aspecte, reținute în mod corect și prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava din 16.12.2008 în dosarul nr. 676/P/2008, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului G, tribunalul a mai reținut și faptul că, așa cum s-a constatat prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava din 16.03.2009 în dosarul nr. 273/II/2/2009, plângerea împotriva primei rezoluții dintre cele menționate, a fost tardiv formulată, cu încălcarea termenului imperativ de 20 de zile prevăzut de art. 2781alin. 1 Cod procedură penală. Astfel, din analiza actelor dosarului reiese faptul că rezoluția menționată a fost emisă la data de 16.12.2008, fiind comunicată petentului la data de 18.12.2008, iar plângerea acestuia împotriva rezoluției a fost depusă la data de 13.03.2009, cu o evidentă încălcare a termenului de 20 de zile prevăzut de lege. În aceste condiții, când petentul nu a uzat de calea de atac în termenul imperativ prevăzut de lege, ceea ce echivalează cu lipsa acesteia, nici prezenta plângere împotriva actelor procurorului nu mai poate fi analizată și admisă, o soluție contrară fiind de natură a duce la încălcarea principiului impus de lege privind parcurgerea tuturor etapelor prevăzute pentru analizarea și soluționarea cauzei pe fond.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs petentul, pe care nu l-a motivat în scris.

În fața instanței de recurs, petentul a expus situația de fapt, solicitând admiterea plângerii și trimiterea în judecată a intimatului G pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor.

Analizând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea reține că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente luate în examinare din oficiu:

Astfel, judecătorul învestit cu soluționarea plângerii împotriva rezoluției procurorului de netrimitere în judecată, întemeiată pe prevederile art. 2781Cod procedură penală, are obligația de a verifica rezoluția atacată sub aspectul legalității și al temeiniciei, ca act prin care s-a adus în mod efectiv o vătămare unei persoane, chiar dacă plângerea formulată conform art. 275 - 278 Cod procedură penală a fost respinsă ca tardivă de conducătorul parchetului sau de procurorul ierarhic superior, întrucât atât din conținutul art. 2781Cod procedură penală cât și din denumirea marginală a acestui articol, rezultă că actul pe care judecătorul îl examinează este rezoluția sau ordonanța procurorului de netrimitere în judecată, iar nu rezoluția conducătorului parchetului ori a procurorului ierarhic superior prin care a fost respinsă plângerea introdusă conform art. 275 - 278 Cod procedură penală.

Formularea "după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 Cod procedură penală" conținută în art. 2781alin. 1 Cod procedură penală în care nu se face nicio distincție între respingerea plângerii ca nefondată sau ca tardivă, are numai semnificația existenței obligației judecătorului de a verifica dacă etapa premergătoare în fața conducătorului parchetului ori a procurorului ierarhic superior a fost parcursă, iar dacă se constată că această etapă a fost parcursă, judecătorul trebuie să supună examinării rezoluția sau ordonanța procurorului de netrimitere în judecată., în această etapă trebuie analizate, în primul rând, condițiile exercitării dreptului de a formula plângere conform art. 2781Cod procedură penală.

Examinând sentința penală recurată, Curtea constată că este în imposibilitatea de a verifica legalitatea și temeinicia hotărârii criticate întrucât, în prima parte se analizează condițiile legitimei apărări și se concluzionează că apărările petentului sunt nefondate, iar în finalul hotărârii se arată că procurorul ierarhic superior a respins corect plângerea ca tardivă și prin urmare, nici prezenta plângere împotriva actelor procurorului nu mai poate fi analizată și admisă deoarece ar duce la încălcarea principiului impus de lege privind parcurgerea tuturor etapelor în soluționarea cauzei pe fond.

Față de această contradicție din considerentele hotărârii, Curtea reține că instanța de fond nu a soluționat plângerea și în temeiul art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală va admite recursul, va casa sentința penală și va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Suceava.

În rejudecare, tribunalul va soluționa plângerea cu respectarea dispozițiilor procedurale sus arătate, precum și a disp. art. 3858Cod procedură penală care prevăd neagravarea situației în propriul recurs.

În temeiul disp. art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Admite recursul declarat de petentul, domiciliat în comuna, jud. S împotriva sentinței penale nr. 116 din 24 aprilie 2009 Tribunalului Suceava.

Casează în totalitate sentința penală nr. 116 din 24 aprilie 2009 Tribunalului Suceava și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 10 iunie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Pt. jud. aflat în

Semnează președintele

Completului,

Red.

Dact.

Ex. 2/30-06-2009

Jud. fond -

Președinte:Ilieș Titiana
Judecători:Ilieș Titiana, Frunză Sanda, Motan Traian

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 237/2009. Curtea de Apel Suceava