Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 310/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 310/

Ședința publică din 05 Mai 2009

Curtea compusă din:

Președinte: dr.G --vicepreședinte instanță

JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu

JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu dr.-

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:

Procuror -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de petentul, domiciliat în comuna, județul V, împotriva sentinței penale nr. 219/F din 12 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.

S-a înregistrat ședința de judecată potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat recurentul petent, lipsă intimații G și .

Procedura, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, petentul, arată că nu mai are de formulat cereri prealabile.

Procurorul precizează că nu mai are de formulat cereri prealabile.

Nemaifiind cereri prealabile, curtea, constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.

Recurentul petent, solicită a se constata că, i-a fost încălcat dreptul prev. de art.173 și 174 Cod procedură penală, i s-a interzis de către intimați să asiste în momentul în care a fost audiată mama sa, martora. Acesteia i s-au citit alte declarații, care nu corespundeau adevărului, fiind în realitate scrise de către intimați, pentru aoi nduce în eroare.

De asemenea, nu s-a dat curs dispoziției dată prin decizia de casare, nu a fost audiat nici el, nici mama sa și nici intimații.

Deși a fost citat, nu i s-a permis să dea declarație, a scris-o pe hol și când a prezentat-o procurorului, acesta deja se pronunțase asupra plângerii.

Scopul intimaților a fost acela de a-l denigra, calomnia și dispune neînceperea urmării penale.

Motivarea rezoluției s-a făcut numai pe baza declarațiilor intimaților.

Solicită admiterea recursului, restituirea cauzei la parchet pentru a se duce la îndeplinire dispozițiile deciziei de casare, extinderea cercetărilor pentru toate actele materiale arătate în plângere, plângerea prealabilă fiind formulată în termen.

Depune la dosar copie de pe rezoluția din 31 martie 2009 și fișa dosarului nr-, pentru a fi avute în vedere la pronunțare.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, menținerea sentinței ca legală și temeinică, nu sunt indicii sau probe din care să rezulte că intimații au săvârșit faptele pentru care s-a formulat plângerea.

CURTEA

Asupra recursului penal formulat;

Din examinarea actelor dosarului, constată:

Prin sentința penală nr.219 din 12 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petiționarul, domiciliat în comuna, județul V, împotriva rezoluției din 26 iunie 2007, dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr.666/P/2006, care a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.

Spre a hotărî astfel, în fapt prima instanță a reținut:

La data de 13 noiembrie 2005, petiționarul a formulat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășani, plângere penală împotriva numiților, și, motivat de faptul că în seara de 20 noiembrie 2005, i-au tulburat folosința locuinței și i-au aruncat pietre în ușa casei, iar la o dată anterioară (30 octombrie 2005) i-au spart două ochiuri de geam de la fereastra locuinței. Plângerea penală a făcut obiectul dosarului nr.1412/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drăgășani.

Cercetările penale au fost efectuate de agenții de poliție judiciară și G de la Postul de Poliție, județul V, care, pe baza probelor administrate a înaintat, la data de 12 ianuarie 2006, dosarul cu propunere de a nu se începe urmărirea penală întrucât faptele nu există.

La data de 1 august 2006, petiționarul a formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, împotriva agenților de poliție judiciară și G de la Postul de Poliție, județul V, acuzându-i că în dosarul penal nr.1412/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drăgășani, în care au efectuat cercetări i-au favorizat pe numiții, și, cauza formând obiectul dosarului nr.666/P/2006.

Prin rezoluția din 13 septembrie 2006, dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de cei doi agenți de poliție, reținându-se că nu au încălcat vreo dispoziție legală cu ocazia cercetărilor efectuate în legătură cu faptele imputate numiților, și.

Intr-un prim ciclu procesual rezoluția a fost atacată la Tribunalul Vâlcea, secția penală, care prin sentința penală nr.9/F din 17 ianuarie 2007, respins-o ca neîntemeiată, dar, urmare recursului formulat la Curtea de APEL PITEȘTI, prin decizia penală nr.173/R din 15 martie 2007, admițându-se recursul declarat de petiționar, s-a desființat rezoluția din 13 septembrie 2006 și s-a trimis cauza procurorului în vederea completării cercetării penale.

După completarea cercetărilor penale, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, prin rezoluția din 26 iunie 2007 a dispus neînceperea urmăririi penale față de cei doi polițiști, reținându-se că după administrarea și completarea actelor premergătoare, acestora nu li se poate reține săvârșirea infracțiunilor reclamate.

Rezoluția a fost atacată cu plângere la primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, care, prin rezoluția din 13 octombrie 2007 respins-o ca neîntemeiată iar, ulterior, s-a formulat plângere la Tribunalul Vâlcea, ce a făcut obiectul dosarului nr- și în care s-a pronunțat sentința penală nr.219/F din 12 decembrie 2007, ce face obiectul prezentului recurs.

Ca și organul de urmărire penală, tribunalul a reținut că cei doi agenți de poliție judiciară și G nu au săvârșit infracțiunile imputate cu ocazia cercetărilor penale efectuate împotriva numiților, și, astfel că a respins ca neîntemeiată plângerea.

Impotriva sentinței a formulat recurs petiționarul, susținând ca și anterior, că cei doi agenți de poliție, prin modul în care au efectuat cercetările penale împotriva numiților, și, i-au favorizat, comițând, în plus, și infracțiunile de fals intelectual în înscrisuri oficiale și uz de fals.

Examinând sentința recurată, în raport de criticile formulate precum și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.385/6 alin.3 și alin.8 Cod pr.penală, se constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul neîntemeiat, urmând a fi respins ca atare.

Prima instanță a pronunțat sentința pe baza verificărilor efectuate în conformitate cu dispozițiile art.278/1 alin.8 Cod pr.penală, respectiv a lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, efectuate în faza actelor premergătoare.

Din aceste acte nu a rezultat că agenții de poliție și G i-au favorizat în vreun fel pe numiții, și cu ocazia cercetărilor efectuate împotriva lor, în dosarul nr.1412/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drăgășani.

Astfel, în cauza respectivă cei doi agenți de poliție au audiat mai multe persoane, printre care și și, vecini cu recurentul, care confirmă susținerile celor doi agenți de poliție, în sensul că au efectuat cercetările în conformitate cu dispozițiile legale, că numiții, și nu au săvârșit vreo infracțiune împotriva recurentului. Dimpotrivă, relatează cei doi martori că recurentul se află în relații neprincipiale cu vecinii și are un comportament agresiv.

Intimații - și G - și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu în conformitate cu dispozițiile art.224 din Codul d e pr.penală, efectuând acte premergătoare în vederea începerii urmăririi penale față de numiții, și, iar din conținutul acestora nu a rezultat săvârșirea infracțiunilor reclamate și, ca atare, au propus neînceperea urmăririi penale.

In concluzie, constatându-se că sentința este legală și temeinică și că în sarcina intimaților și G nu se poate reține săvârșirea vreunei infracțiuni, în legătură cu modul în care au instrumentat dosarul nr.1412/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drăgășani, Curtea va respinge ca nefundat recursul, în temeiul dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală.

Pe cale de consecință, va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în conformitate cu dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D EC IDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de petiționarul, împotriva sentinței penale nr.219/F din 12 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea.

Obligă pe recurent la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

dr.Gh.-, -, dr.

Grefier,

Red.Gh.-/Tehnored.

Jud.fond

18 mai 2009

Președinte:Gheorghe Diaconu
Judecători:Gheorghe Diaconu, Marius Gabriel Săndulescu, Marius

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 310/2009. Curtea de Apel Pitesti