Violul (art.197 cod penal). Decizia 303/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 303/
Ședința publică din 05 Mai 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr.G --vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu
JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu dr.-
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror -
S-a luat în examinare, recursul penal declarat de partea civilă, domiciliată în comuna, satul, județul V, împotriva deciziei penale nr. 16/A din 21 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat recurenta parte civilă asistată de avocat în baza delegației de la dosar, intimatul inculpat, asistat din oficiu de avocat, în baza delegației nr.838/2009.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocat pentru partea vătămată depune la dosar un act medical cu nr.403/2009 cu denumirea "evaluare psihologică" și precizează că nu are de formulat cereri prealabile.
Avocat pentru inculpat arată că nu are cereri prealabile.
Procurorul arată că nu mai are de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind cereri prealabile, curtea, constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat, pentru partea civilă, pe latura penală, solicită a se constata că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică, în raport cu gravitatea și pericolul social al faptei pe care a comis-
Solicită majorarea pedepsei.
În legătură cu latura civilă, urmează a se constata că daunele morale acordate sunt mici în raport de trauma fizică și psihică suferită. Partea vătămată urmează și în prezent tratament săptămânal la psihiatru. Părțile nu sunt rude, inculpatul avea grijă de animale în gospodărie.
Solicită majorarea daunelor morale la 100.000 lei cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru inculpat, solicită respingerea recursului, menținerea deciziei ca legală și temeinică. Pedeapsa este just individualizată în raport cu fapta comisă. Pe latura civilă, nu s-a făcut dovada că ar fi îndreptățită să primească mai mult.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, menținerea deciziei ca legală și temeinică.
Recursul nu este motivat. Pedeapsa este just individualizată, din oficiu nu sunt alte motive și nu se impune redozarea. Inculpatul a recunoscut fapta, nu are antecedente penale.
Pe latura civilă, la fel nu s-a motivat recursul, iar din oficiu nu poate fi examinat.
Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința penală nr. 234 din 22 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Drăgășani în dosarul nr-, în baza art.197 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 10 mai 1980 în municipiul D, județul V, domiciliat în comuna, satul, județul V, în prezent aflat în stare de arest la Penitenciarul Colibași, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, căsătorit, un copil minor, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, CNP: -, la 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.192 alin.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul la 3 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai mare, de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a doua și lit.b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.65 alin.2 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a doua și lit.b Cod penal pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.
În baza art.350 Cod procedură penală a fost menținută starea de arest a inculpatului și în baza art.88 Cod penal a fost dedusă durata reținerii de o zi și a arestării preventive de la 16 aprilie 2008 la zi.
În baza art.14 și 346 Cod procedură penală raportat la art.998 și urm. Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă și obligat inculpatul la plata sumelor de 1.000 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale față de partea civilă, domiciliată în comuna, satul, județul V, CNP: -.
În baza art.191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 740 lei cheltuieli judiciare față de stat, din care onorariu avocat din oficiu în sumă de 280 lei este avansat din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.193 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate suma de 800 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că inculpatul locuia singur în comuna, fiind părăsit de soția sa datorită comportamentului agresiv pe care îl avea, iar pentru a-și câștiga mijloacele de existență se ocupa cu îngrijirea animalelor încredințate de locuitorii din comună, împrejurări în care a cunoscut-o pe partea vătămată, care locuia cu soțul său, imobilizat la pat.
S-a reținut că, în seara de 12 aprilie 2008, după ce a consumat băuturi alcoolice la un bar din comună, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, i-a venit ideea să meargă la partea vătămată pentru a întreține raporturi sexuale cu aceasta. A intrat în curtea părții vătămate și a strigat-o, iar aceasta cunoscându-l după voce și știindu-l de bună-credință, a ieșit din casă.
Inculpatul i-a pus mâna la gură părții vătămate, pentru a nu țipa, apoi luat-o în spate și a dus-o în grădină, a aruncat-o pe o de coceni unde forțat i-a dat pantalonii și indispensabilii jos, timp în care o ținea cu o mână la gură pentru a nu striga și o amenința că o taie și a întreținut raport sexual cu ea, după care, la strigătele de ajutor ale părții vătămate a fugit din curtea locuinței.
Partea vătămată a relatat ceea ce i s-a întâmplat martorilor, și, care au venit în ajutorul său.
Reține instanța de fond că din raportul de constatare medico-legală nr.493/E/418 din 14 aprilie 2008 rezultă că partea vătămată prezenta leziuni traumatice pe corp, ce s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, necesitând 4-5 zile de îngrijiri medicale și s-a constatat că prezintă ruptură vaginală recentă ce atestă întreținerea unui raport sexual recent ce poate data din noaptea de 12 aprilie 2008.
Față de probele administrate în cauză, instanța de fond a constatat că inculpatul, se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și viol, prev.și ped.de art.192 alin.2 și 197 alin.1 Cod penal, texte de lege în baza cărora l-a condamnat la câte o pedeapsă privativă de libertate, la individualizarea acestora având în vedere gradul de pericol social concret al faptelor, circumstanțele în care au fost săvârșite, urmările produse, faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, lipsa antecedentelor penale, orientându-se astfel spre o pedeapsă al cărei cuantum să atingă scopul sancționator și preventiv.
Instanța de fond a aplicat dispozițiile art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal și contopind pedepsele aplicate a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare, iar în baza art.71 Cod penal a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit. b Cod penal.
De asemenea, în baza art.65 alin.2 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.
În raport de disp.art.350 Cod pr.penală, și art.88 Cod penal, a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpat și s-a dedus durata reținerii de o zi și a arestării preventive, începând cu 16 aprilie 2008, la zi.
Pe civilă, instanța a apreciat că cererea părții civile privind acordarea daunelor morale este întemeiată, față de traumele fizice, dar mai ales psihice suferite de aceasta, precum și față de împrejurarea că cele întâmplate au fost discutate în comunitatea din care partea vătămată face parte și, astfel, i-a fost afectată onoarea și reputația de care se bucura.
A apreciat cuantumul daunelor morale la suma de 10.000 lei, iar cuantumul daunelor materiale la suma de 1000 lei, astfel că cererea pe civilă a fost admisă în parte.
În raport de disp.art.191 și 193 Cod pr.penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în care s-a inclus și onorariul pentru avocatul delegat din oficiu, precum și la 800 lei,cu titlu de cheltuieli judiciare către partea vătămată.
Împotriva sentinței, în termen legal, au declarat apel partea vătămată, constituită parte civilă, precum și inculpatul.
Partea vătămată critică sentința instanței de fond, atât pe penală, cât și pe civilă.
Motivul de apel pe penală vizează cuantumul pedepsei aplicate, pe care îl consideră mic, în raport cu modalitatea de săvârșire a faptelor, persoana părții vătămate și împrejurarea că inculpatul a mai săvârșit o infracțiunea de același gen, respectiv violare de domiciliu, având aceeași intenție, chiar dacă nu a finalizat-o în același mod.
Consideră că infracțiunea de viol este o infracțiune gravă, care aduce atingere vieții sexuale a persoanei.
Pe civilă, critică cuantumul daunelor materiale și morale acordate, în sensul că acestea sunt prea mici, în raport de probele dosarului și de suferința victimei.
admiterea apelului, desființarea sentinței și drept consecință a desființării acesteia, majorarea pedepsei aplicate inculpatului, precum și majorarea despăgubirilor la care a fost obligat inculpatul.
Prin apărătorul său, inculpatul critică sentința pe penală, susținând că în mod greșit prima instanță nu a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, întrucât acesta nu are antecedente penale, are un copil în întreținere și a regretat fapta comisă.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Referitor la apelul declarat, în ultimul cuvânt, inculpatul a declarat că înțelege să și-l retragă.
Prin decizia penală nr.16/A din 21 ianuarie 2009, Tribunalul Vâlceaa admis apelul declarat de partea vătămată, a desființat în parte sentința apelată, în sensul că:
A descontopit pedepsele aplicate inculpatului și a majorat pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin.1 Cod penal, la 5 ani închisoare.
A recontopit pedepsele aplicate inculpatului, dispunând ca aceasta să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare.
A majorat despăgubirile materiale la care a fost obligat inculpatul de la 1.000 lei la 10.000 lei, iar daunele morale de la 10.000 lei la 50.000 lei.
A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
A menținut starea de arest preventiv a inculpatului și a dedus în continuare detenția.
A luat act de retragerea apelului inculpatului declarat împotriva aceleiași sentințe.
A obligat pe apelantul-inculpat la 250 lei cheltuieli judiciare statului, sumă în care este inclus onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu ce se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că individualizarea judiciară a pedepsei este individualizarea realizată de instanța de judecată și constă în stabilirea și aplicarea pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, în funcție de gradul de pericol social concret al faptei, de periculozitatea infractorului, de împrejurările concrete în care s-a săvârșit infracțiunea.
Instanța de fond a reținut, la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, dispozițiile art.72 Cod penal, precum și faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptelor și nu are antecedente penale și a apreciat că reeducarea acestuia se poate face prin condamnarea la o pedeapsă al cărui cuantum să fie orientat spre limita minimă prevăzută de lege.
Nu a motivat, în afară de precizările arătate mai sus, care este însă pericolul social concret al faptei și nici împrejurările care au determinat aplicarea unei pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege.
Probele dosarului ca și declarațiile date de inculpat, confirmă că inculpatul o cunoștea pe partea vătămată, știa că aceasta locuia împreună cu soțul său, G, care era imobilizat la pat, precum și faptul că are probleme medicale la una dintre mâini și nu se poate apăra.
Cunoscând aceste împrejurări inculpatul, pe motiv că soția l-a părăsit și că este tânăr, cu intenție, s-a deplasat în gospodăria părții vătămate, a cărei situație o știa, cu care prin violență și amenințări, a întreținut relații sexuale.
S-a notat că prin ordonanța din 23 septembrie 2008, dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm.V, inculpatului i s-au aplicat prevederile art.10 lit.b/1 Cod pr.penală și o amendă administrativă de 1000 lei pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu în formă calificată, prev.de art.192 alin.2 Cod penal, subliniindu-se faptul că acesta perseverează pe calea săvârșirii de infracțiuni.
Ținând seama de aceste împrejurări, de vârsta părții vătămate, 64 de ani, de pericolul social ridicat al faptei săvârșite, s-a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de viol de către prima instanță este redusă și nu este de natură a contribui la reeducarea acestuia.
Drept urmare, pe penală, critica părții vătămate s-a apreciat întemeiată, astfel că s-a dispus majorarea pedepsei pentru infracțiunea de viol de la 3 ani și 6 luni la 5 ani închisoare.
Cum, inculpatul a achiesat la cererea de despăgubiri formulată de partea civilă, s-a notat că în cauză operează principiul disponibilității, motiv pentru care despăgubirile materiale au fost majorate de la 1000 lei la 10.000 lei, iar daunele morale de la 10.000 lei la 50.000 lei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă, care a solicitat sub aspectul laturii penale majorarea pedepsei aplicate inculpatului în raport de circumstanțele reale grave în care faptele au fost săvârșite, iar sub aspectul laturii civile majorarea cuantumului pretențiilor civile acordate.
Curtea examinând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare în care acestea formal se încadrează, curtea constată că recursul este nefondat.
Materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale și în faza de judecată a fost corect evaluat de către instanțele de fond și de apel, atât sub aspectul situației de fapt și a vinovăției inculpatului, cât și al încadrării juridice a faptelor comise de către acesta.
Astfel, din probele dosarului rezultă că, în noaptea de 12.04.2008, inculpatul, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, s-a deplasat la domiciliul victimei, în scopul de a întreține raporturi sexuale cu aceasta, profitând de situația ei specială - semipareză la o mână și lipsită de orice apărare - întrucât soțul era imobilizat la pat.
Ajungând în curtea locuinței victimei a procedat la strigarea ei, iar aceasta cunoscându-l după voce și crezând că este de bună credință a ieșit din casă, întrebându-l care este scopul vizitei la o oră așa târzie.
În aceste împrejurări, inculpatul i- astupat gura pentru a nu țipa și a transportat-o până la o de coceni din fundul curții unde, prin constrângere, a întreținut raport sexual cu victima.
Ca urmare a strigătelor de ajutor ale părții vătămate, inculpatul a părăsit în grabă, curtea locuinței acesteia, fiind depistat de către organele de poliție în ziua următoare.
Inculpatul nu a negat săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, susținând în apărare că la momentul comiterii infracțiunilor era sub influența băuturilor alcoolice și de circa o lună de zile nu a mai avut raporturi sexuale cu o femeie deoarece soția sa îl părăsise.
Inculpatul era cunoscut ca un consumator de alcool cu agresiuni asupra soției, împrejurare ce a determinat-o pe aceasta să se despartă în fapt de el.
Așa cum corect a reținut instanța de apel, modalitatea în care inculpatul și-a conceput și realizat activitatea infracțională, împrejurările în care faptele au fost comise, prin folosirea forței și a amenințărilor, ( victima fiind o persoană în vârstă de 64 ani și având un defect la o mână), ca și concluziile actelor medico-legale întocmite în cauză, demonstrează gravitatea sporită a infracțiunilor comise și periculozitatea deosebită inculpatului, sens în care în mod judicios s-a procedat la majorarea pedepsei aplicate.
Sub aspectul individualizării pedepsei, curtea apreciază că instanța de apel a avut în vedere prin coroborare toate criteriile prevăzute în art.72 Cod penal, atât cu privire la tratamentul sancționator stabilit pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina inculpatului, cât și în ce privește pedeapsa rezultantă.
fără drept în curtea locuinței victime, pe timp de noapte, violarea unei persoane în vârstă de 64 ani ( despre care inculpatul știa că este fără apărare și are posibilități reduse de ripostă, inclusiv datorită afecțiunilor de care suferea), reprezintă fapte cu un grad ridicat de pericol social, ce denotă, așa cum s-a arătat, o periculozitate sporită a persoanei care le- comis și justifică pedepsele aplicate în apel într-un cuantum superior față de cele aplicate de instanța de fond.
S-a ținut seama, de asemenea, și de circumstanțele personale ale inculpatului, care a recunoscut fapta.
Prin urmare, pedepsele stabilite de instanța de apel răspund imperativelor înscrise în art.52 Cod penal, astfel încât o realizare a pedepselor în sensul majorării lor nu se mai impune.
Referitor la soluționarea laturii civile se reține că tribunalul a pronunțat o soluție temeinică, corespunzătoare principiilor răspunderii civile delictuale stabilite prin dreptul intern și exigențelor art.3 din Protocolul nr.7 la Convenția Europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin infracțiunile săvârșite este neîndoielnic că inculpatul a determinat supunerea părții civile nu numai la traume fizice, dar și la traume psihice excepționale care îi limitează accesul la o viață socială și afectivă normală, potrivit intereselor sale.
Nu se poate proceda la majorarea cuantumului despăgubirilor civile sub forma daunelor materiale sau morale, întrucât, pe de o parte, această critică nu se poate încadra formal în vreunul din cazurile de casare prev.de art.385/9 Cod procedură penală, iar pe de altă parte, chiar dacă ar exista această posibilitate legală, având în vedere că la fond, din proprie inițiativă, inculpatul a declarat că este de acord cu plata integrală despăgubirilor cerute de partea civilă, conform principiului disponibilității care acționează în materia civilă, instanța nu ar putea să treacă peste acordul comun al părților și, în consecință, se vor menține despăgubirile acordate de instanța de apel.
Pentru aceste motive, în temeiul art.385/15 al.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă și va deduce la zi prevenția inculpatului.
În baza art.192 Cod procedură penală, va obliga pe recurenta-parte civilă la 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, iar onorariul avocat din oficiu în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul penal formulat de partea civilă, domiciliată în comuna, satul, județul V, împotriva deciziei penale nr.16/A din 21 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Deduce la zi arestul preventiv pentru inculpatul, fiul lui și, născut la data de 10 mai 1980, deținut în Penitenciarul Colibași, CNP -.
Obligă pe recurenta parte civilă la 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariu avocat din oficiu în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 5 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.Gh. dr.
Grefier,
Red.
Tehnored.:
3 ex./25.05.2009.
Jud.fond.:
Jud.apel:
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu, Marius Gabriel Săndulescu, Marius
