Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 343/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 343

Ședința publică de la 02 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Dumitrescu

JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu

JUDECĂTOR 3: Maria Cenușă

Grefier - - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror -

S-a luat spre examinare recursul formulat de petenta împotriva deciziei penale nr. 232 din 31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petenta, personal, lipsă intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare cât și cu privire la faptul că s-a depus la dosar de către intimat, prin serviciul de registratură, note de precizări.

Instanța pune în discuția contradictorie a părților excepția inadmisibilității recursului formulat.

Petenta depune la dosar o contestație, înscris ce este primit, datat și semnat de președintele completului de judecată. De asemenea precizează că cererea formulată este o cerere de recurs, fiind nemulțumită de soluția dată de Tribunalul Iași și consideră că a fost nedreptățită.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul solicită a fi interpelată petenta în mod clar care este obiectul cererii, întrucât în cererea formulată precozează că este contestație în anulare.

Petenta arată că solicită a se relua cercetarea, apreciază că soluția Tribunalului Iași nu este corectă, nefiind soluționată în mod corect.

Instanța, în vederea lămuririi obiectului cauzei dispune luarea unei declarații petentei, răspunsul acesteia fiind consemnat într-un proces verbal atașat separat la dosarul cauzei.

Interpelată, petenta arată că nu mai are de formulat alte cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul asupra recursului de față.

Petenta apreciază că este admisibilă calea de atac formulată.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul consideră că petenta a declarat o cale de atac a recursului și apreciază că recursul declarat de petentă este inadmisibil. Cererea formulată de petentă este o cale de atac ordinară exercitată împotriva unei hotărâri definitive, deci este inadmisibilă. Nu este de acord cu, calificarea căii de atac ca revizuire sau contestație în anulare.

CURTEA DE APEL

Prin decizia penală nr.232/31.03.2009 a Tribunalului Iași, a fost respins ca nefondat recursul declarat de petenta -, împotriva sentinței penale nr.49/11.02.2009 a Judecătoriei Pașcani, pronunțată în dosarul nr-. Decizia tribunalului este definitivă.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

La data de 28. 01. 2008 petenta - prin plângerea înregistrată la Judecătoria Pașcani sub nr. 22/P/ și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani sub nr. 505/P/2008 din 1.02.2008 a solicitat efectuarea de cercetări față de numitul sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracțiunii de denunțare calomnioasă.

Prin declarația dată la poliție la 13.06.2008 petenta - a arătat că prin reclamația înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani sub nr. 505/P/2008 a sesizat faptul că primarul comunei a comis fapta de denunțare calomnioasă întrucât a făcut în 2004 o plângere împotriva ei și că ar fi comis un fals privind o hotărâre a Comisiei județene de fond funciar atribuindu-și dreptul de a primit 5 ha teren pe raza comunei și că este nemulțumită de faptul că a încheiat adresa cu nr. 350/14.03.2005 către Cabinetul parlamentar PNL Tg. prin care se afirma că ea - petenta - ar fi comis faptele de fals, uz de fals și fals în declarații.

Prin sesizarea înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani sub nr. 3307/P/2004 și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași sub nr. 1372/P/2005 (pag. 49 dosar și nr. 1372/P/2005), intimatul - primarul comunei, județul I în calitate de președinte al comisiei locale de fond funciar, a solicitat efectuarea de cercetări penale împotriva numitei - (petenta în plângerea de față) pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în declarații prevăzute de art. 288, 291 și 292 Cod penal pentru faptul că la data de 1.09. 2004 petenta a expediat oficial o cerere însoțită de hotărârea nr. 483/2.07.2003 de admiterea contestației prin care Comisia locală de fond funciar era obligată să atribuie pârâtei suprafața de 5 ha pe raza comunei deși petentei i s-a eliberat de către Comisia Județeană de fond funciar hotărârea nr. 483/2.07.2003.

În urma cercetărilor efectuate în dosarul penal nr. 1372/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași prin Ordonanța din 21. 05. 2007 dată în acest dosar s-a dispus neînceperea urmăririi penale a învinuitului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 289 Cod penal și aplicarea sancțiunii cu caracter administrativ - amendă în cuantum de 1000 lei.

Din cuprinsul Ordonanței (pag. 1 dosar penal nr. 1372/P/2008) rezultă că la data de 2.07. 2003 Comisia județeană de fond funciar I întrunită în ședință a hotărât respingerea contestației numitei - (petenta) de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren, fapt consemnat în procesul verbal de ședință încheiat, hotărârea a fost redactată și semnată pentru prefectul de către subprefectul și comunicată Comisiei locale, iar petenta - a expediat Comisiei locale de fond Funciar o hotărâre cu același număr 483/2.07.2003 în care se specifică că "se admite contestația d-nei. - domiciliată în oraș Tg., Str. -. -, Nr. 39, Jud. I privind atribuirea suprafeței de 5 ha teren situat pe raza comunei și înscrierea în Anexa 3 sat, comuna, județul I (ambele hotărâri aflându-se la pag. 152, 153 dosar penal nr. 1372/P/2005 și la pag. 13, 14 dosar penal nr. 505/P/2008), hotărârea nr. 483/2.07.2003 prin care i s-a admis contestația petentei - fiind un document fals, conținutul acestuia venind în contradicție cu situația de fapt analizată în ședința comisiei din 2.07.2003 hotărârea neregăsindu-se în procesul verbal de ședință și nefiind trecută în registrul de hotărâri.

Dat fiind că această hotărâre falsă nu a produs consecințe juridice iar petenta - necunoscând împrejurările în care a fost emisă aceasta prin aceeași ordonanță din 21.05.2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de - (petenta) pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 Cod penal.

Instanța a considerat că intimatul în calitate de primar al comunei, județul I și de președinte al Comisiei locale de fond funciar prin sesizarea înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani sub nr. 3307/P/2004 și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași sub nr. 1372/P/2005 împotriva petentei - nu a avut intenția să o prejudicieze pe aceasta în interesele sale sau să-i aducă atingere onoarei sau reputației el doar a avut intenția de a se clarifica proprietatea suprafeței de 5 ha teren atribuită petentei prin hotărârile eliberate de către Comisia Județeană I de aplicare a Legii 18/1991.

Verificând Rezoluția din 28.07.2008 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani în dosarul penal nr. 505/P/2008 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 259 Cod penal deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale laturii subiective ale infracțiunii și Rezoluția nr. 811/II/2/2008 prin care s-a respins ca neîntemeiată plângerea petentei - instanța a considerat legale și temeinice soluțiile dispuse de reprezentanții Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani.

Ca urmare în baza art. 2781al. 8, lit. a Cod procedură penală instanța a respins ca nefondată plângerea petentei - împotriva rezoluțiilor menționate mai sus, menținându-le.

Împotriva acestei sentințe penale, în termenul legal, a declarat recurs petenta -, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea recursului, petenta a invocat în esență faptul că în mod greșit instanța de fond a respins plângerea formulată, întrucât intimatul a făcut un denunț calomnios la adresa sa, acuzând-o de săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în declarații, cauzându-i neajunsuri și o stare de stres permanentă prin anchetele care au fost desfășurate împotriva sa.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința penală criticată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele și condițiile prevăzute de art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, tribunalul constată că recursul de față este nefondat și urmează să-l respingă ca atare pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare probatoriului administrat în cadrul actelor premergătoare și, în mod corect, a respins plângerea formulată de petenta-recurentă.

Astfel, reevaluând întregul material probator administrat în cauză, cu referire la conținutul plângerii formulate de petenta -, la declarația intimatului, la conținutul Ordonanței din data de 21.05.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, a celor două variante ale Hotărârii nr. 482/02.07.2003 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, tribunalul constată că petenta - a expediat către Primăria comunei, la data de 01.09.2004, Hotărârea nr. 483 din 02.07.2003 a Comisiei Județene I pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, de admitere contestației petentei, hotărâre prin care Comisia Locală de fond funciar era obligată să-i atribuie petentei suprafața de 5 ha teren pe raza comunei.

Întrucât la data de 02.07.2003, Comisia județeană de fond funciar Iar espins contestația numitei -, fapt consemnat în procesul-verbal de ședință încheiat cu această ocazie, hotărârea fiind redactată și semnată de subprefectul - și comunicată Primăriei, intimatul, în calitate de primar al comunei și de președinte al Comisiei locale de fond funciar, în vederea clarificării situației celor două înscrisuri oficiale contradictorii a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași pentru a efectua cercetări.

Prin Ordonanța din data de 21.05.2007, dată în dosarul nr. 1372/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului - și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 Cod penal și neînceperea urmăririi penale față de numita - pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 Cod penal.

Din cuprinsul ordonanței, rezultă că numita - a susținut că a primit hotărârea falsă de la secretarul Primăriei Tg., numitul, și că nu cunoaște împrejurările în care a fost emisă această hotărâre, iar cu privirea la infracțiunea de uz de fals, întrucât înscrisul falsificat nu a produs consecințe juridice, fiind eliberat într-un singur exemplar, fără avizele comisiilor de specialitate, s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

Ulterior acestui moment, petenta - a formulat plângere penală împotriva intimatului, primarul comunei pentru săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasă, faptă prevăzută de art. 259 Cod penal.

Prin rezoluția din data de 28.07.2008, dată în dosarul nr. 505/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, menținută prin rezoluția prim-procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași din data de 17.10.2008, s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de numitul sub aspectul infracțiunii de denunțare calomnioasă, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiunii, în cauză nefiind dovedită intenția făptuitorului de a prejudicia interesele petentei sau de a aduce atingere onoarei sau reputației acesteia.

Potrivit art. 259 Cod penal constituie infracțiune "învinuirea mincinoasă făcută prin denunț sau plângere, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană".

Dacă sub aspectul laturii obiective a infracțiunii se constată că intimatul a adresat o plângere penală Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani, prin care solicita efectuarea de cercetări pentru clarificarea situației celor două înscrisuri oficiale cu conținut contradictoriu, indicând-o pe petentă ca fiind persoana care a expediat Comisiei locale de fond funciar, cererea și Hotărârea nr. 483/02.07.2003 de Admitere a contestației și de obligare a Comisiei locale să atribuie petentei suprafața de 5,00 ha pe raza comunei, sub aspectul laturii subiective a infracțiunii de denunțare calomnioasă, nu s-a putut dovedi că intimatul a avut intenția de a formula o învinuire mincinoasă față de petentă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta -.

Curtea, examinând hotărârea atacată, constată că recursul declarat de petentă este inadmisibil.

Conform art.3851alin.1 Cod procedură penală sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs hotărârile judecătorești nedefinitive, sentințele sau deciziile, după caz.

În raport de principiul stabilit prin textul menționat, admisibilitatea unei căi de atac, și pe cale de consecință, promovarea unui control judecătoresc al hotărârii atacate este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

În speță, hotărârea recurată este o decizie definitivă pronunțată de tribunal.

Prin urmare, față de cele ce preced, instanța este obligată a examina căile de atac cu care este sesizată prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare și a respinge ca inadmisibilă orice altă cale de atac neconformă cu aceasta.

În baza dispozițiilor art.192 al.3 Cod procedură penală recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil recursul formulat de petenta - împotriva deciziei penale nr.232 din 31.03.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre pe care o menține.

Obligă pe recurentă să plătească statului suma de 30 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 02.06.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

- -

-

-

19.VI.2009.-

2 ex.-

Președinte:Daniela Dumitrescu
Judecători:Daniela Dumitrescu, Otilia Susanu, Maria Cenușă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 343/2009. Curtea de Apel Iasi