Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 384/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 384
Ședința publică de la 28 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Ene
JUDECĂTOR 3: Gabriel Crîșmaru
GREFIER- - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU
Reprezentat legal prin procuror
*
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de petentul,împotriva deciziei penale nr. 214/R din 03.04.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-petent.
Procedura este completă.
S-a expus referatul oral al cauzei, după care:
Instanța pune în discuție excepția admisibilității recursului declarat de petent, având în vedere că hotărârea pronunțată de Tribunalul Neamț este definitivă și acordă cuvântul pe excepție.
Recurentul-petent, apreciază că a declarat legal recurs, solicită trimiterea cauzei la parchet pentru începerea urmăririi penale față de soția sa și de alte persoane care au însoțit-
Procurorul solicită respingerea recursului declarat de petent ca inadmisibil, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat, având în vedere că hotărârea pronunțată este definitivă.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 192 din 3.03.2009, Judecătoria Piatra Neamț în temeiul art.2781al.8 lit.a Cd procedură penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de către petentul împotriva rezoluției nr. 55/II-2/12.01.2009 dată de primprocurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț și a menținut rezoluția atacată precum și rezoluția nr. 4198/P/10.12.2008 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț.
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală, a fost obligat petentul la 60 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- petentul a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 55/II-2/12.01.2009 dată de primprocurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț prin care s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii pe care a formulat-o împotriva rezoluției nr. 4198/P/10.12.2008 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț.
În motivare petentul a arătat în esență că probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri și depoziții de martori dovedesc existenta infracțiunii prevăzute de disp. art. 208 al 1 209 al 1 lit. a Cod penal, intimata însușindu-și fără drept o serie de bunuri comune, cu intenția de a le scoate de la masa partajabilă și de a-l păgubi pe fostul soț, petentul; că ub aspectul laturii subiective, există intenția directa a intimatei de a-și însuși aceste bunuri a căror existență se dovedește cu procesul-verbal de inventariere bunuri întocmit de executorul judecătoresc în ianuarie 2005; că starea conflictuala dintre foștii soți, fata de care s-a pronunțat desfacerea căsătoriei în anul 2005, după care au continuat conviețuirea alături de cei patru minori, a culminat in vara anului 2008, când, urmare a promovării acțiunii civile de reîncredințare minori, intimata a părăsit definitiv fostul domiciliu, revenind însă, în repetate rânduri, cu intenția de a sustrage diferite bunuri, acțiune finalizata de fiecare dată; că până in prezent, de la fostul domiciliu comun intimata a sustras aproape toate bunurile comune, respectiv bunuri mobile, dar si animalele din gospodărie, petentul fiind nevoit sa-și achiziționeze, în doua rânduri, altele; că bunurile sustrase nu reprezintă bunuri proprii ale intimatei, în accepțiunea disp. art. 31 lit.a Cod fam. ci bunuri dobândite în timpul căsătoriei cu petentul, bunuri ce cad sub incidența art. 30 Cod fam.; că la data de 7 august 2008, cunoscând ca petentul nu se afla la domiciliu, în jurul orei 10.00, însoțită de numitele și, dar și de un reprezentant al Poliției comunale, intimata a venit la fostul domiciliu, apelând la ajutorul vecinului, care a împrumutat acesteia căruța cu cai, de unde a sustras bunurile arătate și evaluate la suma de 5.000 lei; că pe drumul de la moară spre casă, vecinii i-au adus la cunoștință despre cele întâmplate, motiv pentru care s-a deplasat la imobilul - proprietate a intimatei, după ce a constatat direct că de la fostul domiciliu comun lipseau o serie de bunuri, solicitând restituirea acestor bunuri până la soluționarea pe cale judecătoreasca a situației lor juridice; că a întâmpinat refuzul intimatei si, sub o ploaie de injurii, amenințări și blesteme a părăsit locuința acesteia, unde a constatat că bunurile comune fuseseră deja descărcate; că aptele, așa cum au fost descrise, realizează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 208 al 1 si 209 al 1 lit. a Cod penal, în privința autoarei, intimata, în timp ce si au participat in calitate de complice ( acestea au acționat cu intenție, ajutând intimata la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penala), motiv pentru care solicită condamnarea lor si obligarea la plata daunelor precizate inițial, precum si a cheltuielilor de judecată.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, prima instanță a reținut că petentul a formulat o plângere prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a intimatei pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 al 1, 209 al 1 lit. a Cod penal, iar a intimatelor și pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la furt calificat prevăzută de pentru 26 Cod penal raportat la art.208 al1, 209 al 1 lit. a Cod penal, în care a arătat în esență situația de fapt arătată și în plângerea adresată instanței și indicată pe larg mai sus.
Prin rezoluția nr. 4198/P/10.12.2008 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, în temeiul art. 228 al.6 raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de intimatele, și pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 al 1, 209 al 1 lit. a Cod penal.
În motivarea rezoluției s-a reținut în esență că petentul a fost căsătorit cu intimata până în anul 2005 când au divorțat, fără însă a face partajul; că după divorț s-a reîntors la domiciliul comun și a conviețuit cu petentul; la 24.07.2008 a plecat de la domiciliul comun, iar la 7.08.2008 intimata, însoțită de mama sa și de s-a deplasat la fostul domiciliu comun pentru a lua bunuri personale și îmbrăcăminte pentru copii; că a intrat în casă, unde se afla minorul de 9 ani, și a scos din casă unele bunuri, fiind apoi ajutată de către și să transporte bunurile în stradă; că întrucât între părți nu s-a realizat partajul bunurilor comune, fiecare din foștii soți au reprezentarea că bunurile le aparțin.
Petentul a formulat plângere împotriva acestei rezoluții, arătând că solicită chemarea în instanță a intimatelor și a Poliției, precum și a martorilor și pentru săvârșirea infracțiunilor de furt, violare de domiciliu și mărturie mincinoasă.
Prin rezoluția nr. 55/ll-2/2009 a prim-procurorului unității plângerea petentului a fost respinsă, reținându-se în esență aceeași situație de fapt și apreciindu-se că soluția atacată este temeinică și legală.
Instanța a constat că plângerea formulată de către petent nu este întemeiată, pentru considerentele: din actele premergătoare efectuate în cauză (respectiv declarațiile petentului și ale intimatelor - 7- 12 ), că situația de fapt a fost corect reținută. Astfel, s-a stabilit corect că petentul a fost căsătorit cu intimata până în anul 2005 când au divorțat, fără însă a face partajul; că după divorț s-a reîntors la domiciliul comun și a conviețuit cu petentul; la 24.07.2008 a plecat de la domiciliul comun, iar la 7.08.2008 intimata, însoțită de mama sa și de s-a deplasat la fostul domiciliu comun pentru a lua bunuri personale și îmbrăcăminte pentru copii; că a intrat în casă, unde se afla minorul de 9 ani, și a scos din casă unele bunuri, fiind apoi ajutată de către și să transporte bunurile în stradă; că bunurile au fost transportate cu căruța de către numitul, la solicitarea intimatei.
Potrivit art. 224 Cod procedură penală, în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare, iar potrivit art.228 al.4 Cod procedură penală, dacă din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii sau denunțului rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute în art. 10, cu excepția celui de la lit. b^1), organul de urmărire penală înaintează procurorului actele încheiate cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală.
Ori, în cauză, din cuprinsul actelor premergătoare efectuate a rezultat cu claritate împrejurarea că intimatele nu au luat bunurile din posesia petentului în scopul însușirii pe nedrept, ci că intimata a luat din domiciliul comun anumite bunuri comune și de uz personal, necesare traiului de zi cu zi pentru intimata ea și copiii care sunt în îngrijirea acesteia. Ori, în aceste condiții nu se poate reține existența infracțiunii de furt calificat și complicitate la furt calificat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, petentul.
În motivarea recursului a arătat, în esență, că intimata, cu complicitatea celorlalte două intimate, și-a însușit fără drept o serie de bunuri comune, cu intenția de a-l păgubi.
Analizând recursul formulat, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, pe baza motivelor de recurs și din oficiu, conform dispozițiilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Tribunalul a constatat că este nefondat.
În mod corect a motivat prima instanță că din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că situația de fapt a fost corect reținută prin rezoluțiile atacate.
Petentul a fost căsătorit cu intimata până în anul 2005, când căsătoria lor a fost desfăcută prin divorț. După divorț, cei doi nu au partajat bunurile dobândite în timpul căsătoriei, însă au continuat conviețuirea până în anul 2008. La data de 7.08.2008, intimata, însoțită de celelalte două intimate, s-a deplasat la fostul domiciliu și a luat bunuri de uz personal, necesare traiului de zi cu zi. În aceste condiții, nu se poate reține că luarea bunurilor s-a făcut cu scopul de a le însuși pe nedrept.
Față de cele ce preced, s-a apreciat că nu se impune începerea urmăririi penale deoarece există cazul de împiedicare prevăzut în art. 10 lit. d Cod procedură penală, motivarea primei instanțe este corectă, astfel că, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, astfel că Tribunalul a respins recursul și a menținut sentința recurată. În consecință, în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, petentul a fost obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare.
Împotriva deciziei nr. 214/RP/03.04.2009 a declarat recurs la data de 07.09.2009 în cererea scrisă menționând doar că nu este mulțumit de soluția dată.
Recursul este inadmisibil din considerente ce se vor expune.
Prin voința legiuitorului, anumite cauze sunt supuse doar unei singure căi ordinare de atac(cea a recursului), în această categorie incluzându-se și cauzele ce au ca obiect soluționarea plângerii formulate în condițiile art.278/1 pr.penală.
În speță, cauza a fost soluționată în primă instanță de Judecătoria Piatra Neamț, iar recursul de instanța imediat superioară respectiv Tribunalul Neamț, hotărârea pronunțată de această din urmă instanță fiind definitivă, astfel că nu se mai poate exercita un nou recurs.
Din considerentele arătate, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.a pr.penală se va respinge recursul declarat de petent ca inadmisibil.
Pe temeiul culpei procesuale, în baza art.192 al.2 pr.penală va fi obligat acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.1 lit.a pr.penală respinge ca inadmisibil recursul declarat de petentul împotriva dec.pen. nr. 214/RP din 03.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț.
În baza art.192 al.2 pr.penală obligă recurentul să plătească statului 50 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
GREFIER,
- -
Red.
Red. / /
Red.
Tehnored. /04.06.2009
2 ex.
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu, Ecaterina Ene, Gabriel Crîșmaru
