Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 4/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.2781Cod pr.penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE FOND
SENTINTA PENALĂ NR.4
Ședința publică de la 14 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Claudia Lăutaru judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea plângerii formulată de petenții și, împotriva ordonanței nr.546/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, privind pe intimații și - magistrați procurori la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns petenții și, lipsind intimații și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Petentul, având cuvântul a solicitat admiterea plângerii, desființarea ordonanței Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și trimiterea cauzei la parchet pentru începerea urmăririi penale față de inculpați întrucât din probele administrate rezultă săvârșirea faptelor de către intimați pentru motivele dezvoltate în scris. S-a arătat că dosarul de urmărire penală în care s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală a fost instrumentat lapidar de cei doi procurori, fapt dovedit ulterior întrucât soluția a fost desființată de Judecătoria Craiova.
Petentul a solicitat de asemenea admiterea plângerii pentru aceleași motive arătate în scris, întrucât din actele efectuate la urmărirea penală rezultă vinovăția făptuitorilor, fiind cunoscut de către cei doi procurori cu ocazia instrumentării dosarelor penale situația concretă, cele două ordonanțe respectiv cea de începerea a urmăririi penale și aplicarea unei amenzi administrative față de petentul și ordonanța de neîncepere a urmăririi penale față de făptuitorul, excluzându-se reciproc.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea plângerilor formulate de petenți ca nefiind fondate, având în vedere că din actele premergătoare efectuate nu rezultă săvârșirea infracțiunii de către făptuitori, soluțiile dispuse de cei doi făptuitori în calitate de procurori de disjungerea a plângerii față de făptuitorul fiind legală întrucât competența nu aparține Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA. În cauză nu există nici un caz de incompatibilitate a procurorului care a instrumentat dosarul. Schimbarea încadrării juridice a faptei de către făptuitorul în calitate de procuror nu dovedește săvârșirea unui abuz în serviciu, această soluție fiind prevăzută de Codul d e procedură penală și în plus petenților nu li s-a agravat în nici un fel situația prin schimbarea încadrării juridice a faptei.
CURTEA
Asupra plângerii de față;
Prin ordonanța nr.546/P/2009 din 29 septembrie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, s-a dispus în temeiul art.228 alin.4 rap.la art.10 lit.a Cod pr.penală, art.38 și art.45 alin.1 pct.11rap.la art.207, 209 alin.4 și 25 Cod pr.penală, neînceperea urmăririi penale față de magistrații procurori și de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.246 Cod penal.
S-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, pentru efectuarea de cercetări penale față de, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.259 Cod penal.
La data de 8 aprilie 2008, persoana vătămată a formulat o plângere, prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a magistraților procurori și de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev.de art.246 Cod penal.
Prin aceeași plângere s-a mai solicitat și tragerea la răspundere penală a lui, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.259 Cod penal.
Persoana vătămată a pretins că magistratul procuror și-a îndeplinit în mod abuziv atribuțiile de serviciu cu ocazia efectuării cercetării penale în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat nr.11463/P/2007, întrucât prin rezoluția din 17 iunie 2008 început urmărirea penală față de el și fiul său, pentru infracțiunile prev.de art.288 și 291 Cod penal, după care a trimis plângerea formulată împotriva lor de către la secția a II-a din cadrul Poliției municipiului C și secția a V-a a Poliției municipiului
De asemenea, a mai pretins că magistratul procuror și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în mod abuziv cu ocazia soluționării dosarului nr.12735/P/2008, față de a dispus scoaterea de sub urmărire penală, cu aplicarea unei sancțiuni administrative în cuantum de 140 lei și l-a obligat la 50 lei cheltuieli judiciare, iar față de el a dispus neînceperea urmăririi penale.
A mai arătat că magistratul procuror a schimbat în mod abuziv încadrarea juridică a faptelor, din infracțiunea prev.de art.288 și 291 Cod penal, în infracțiunea prev.de art.290 Cod penal.
Cu privire la a susținut că acesta, prin plângerea formulată împotriva lor și care a formulat obiectul dosarului nr.12735/P/2008, i-a învinuit mincinos că ar fi autorii infracțiunilor de fals sesizate.
s-a reținut că actele premergătoare efectuate nu au confirmat că magistrații procurori și au săvârșit pretinsele fapte sesizate de persoana vătămată.
Astfel, magistratul procuror când a început urmărirea penală prin rezoluția din 17 iunie 2008 față de pentru infracțiunea prev.de art.288 și 291 Cod penal, a acționat conform art.228 alin.1 Cod pr.penală, întrucât din conținutul plângerii formulate de și al actelor premergătoare efectuate, nu a rezultat vreunul din cazurile prev.de art.10 lit.a Cod pr.penală, care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale.
De asemenea, trimiterea plângerii la organele de cercetare ale poliției din C și B, s-a realizat cu respectarea dispozițiilor art.209 alin.3, 4 și art.207 Cod pr.penală, întrucât urmărirea penală pentru infracțiunile prev.de art.288 și art.291 Cod penal, se efectuează de către organele de cercetare ale poliției.
Așa fiind, s-a constatat că magistratul procuror și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu conform Codului d e procedură penală care reglementează procedura de efectuare a urmăririi penale, motiv pentru care nu a săvârșit infracțiunea prev.de art.246 Cod penal, iar potrivit art.10 lit.a Cod pr.penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Chiar dacă magistratul procuror a schimbat prin ordonanța nr.11463/P/2007 încadrarea juridică a faptelor sesizate de din infracțiunile prev.de art.288 și 291 Cod penal, în infracțiunea prev.de art.290 Cod penal, iar ordonanța nr.12735/P/2008, prin care la data de 9 decembrie 2008, dispus scoaterea de sub urmărire penală, cu aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ față de pentru infracțiunea prev.de art.290 Cod penal, a fost infirmată de instanța de judecată prin încheierea din 16 aprilie 2009, în dosarul nr-, actele premergătoare nu confirmă că acesta și-a îndeplinit abuziv atribuțiile de serviciu, astfel că, schimbarea încadrării juridice a faptelor a fost dispusă de magistratul procuror cu respectarea dispozițiilor art.238 Cod penal.
De asemenea, soluția de scoatere de sub urmărire penală, cu aplicarea unei sancțiuni față de, a fost dispusă conform art.242 rap.la art.249 Cod pr.penală, iar amenda de 140 lei a fost aplicată în limitele prev.de art.91 alin.1 lit.c Cod penal.
Conform art.278 Cod pr.penală, nemulțumirile persoanelor interesate cu privire la măsurile dispuse de procuror se sancționează prin intermediul plângerii depuse la primul procuror al parchetului din care acesta face parte și nu prin intermediul unor sesizări la organele de urmărire penală.
Pe de altă parte, persoana vătămată a și utilizat procedura prev.de art.278 Cod pr.penală, întrucât a formulat plângere împotriva ordonanței nr.12735/P/2008 atât la primul procuror, cât și la instanța de judecată.
În raport de acestea, s-a arătat că nu se confirmă că măsurile dispuse de magistrații procurori și în dosarele nr.11463/P/2007 și nr.12735/P/2008, întrunesc conținutul infracțiunii prev.de art.246 Cod penal, motiv pentru care, în baza art.10 lit.a Cod pr.penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Întrucât cercetarea penală pentru infracțiunea prev.de art.259 Cod penal pretins a fi comisă de, se efectuează conform art.207 rap.la art.209 alin.4 și 25 Cod pr.penală, de către organele de cercetare ale poliției, urmează ca în baza art.38 Cod pr.penală, să se dispună disjungerea cauzei și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.
Prin rezoluția nr.1819/II/2/2009 din 27 octombrie 2009 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, în baza art.275 și urm. Cod pr.penală, s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul, reținându-se în esență că magistrații procurori și au acționat cu respectarea cadrului legal în materie, fără să urmărească în vreun fel vătămarea intereselor legale ale persoanelor cercetate.
Împotriva ordonanței nr.546/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, au formulat plângere a instanță conform dispozițiilor art.2781Cod pr.penală, petenții și, susținând, în esență, că dosarele de urmărire penală nr.11463/P/2007 și nr.12735/P/2008, au fost instrumentate abuziv de către magistrații procurori și. Totodată a fost criticată soluția dispusă prin această ordonanță și în ce privește soluția de disjungere a cauzei și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova cu privire la infracțiunea prevăzută de art 259 față de făptuitorul.
S-a arătat, în esență, că ordonanța de începere a urmăririi penale dispusă de procurorul în dosar nr.11463/P/2007 și ordonanța de scoatere a urmăririi penale dispusă de procuror în dosar nr.12735/P/2008 au fost ulterior desființate de către Judecătoria Craiova, ceea ce dovedește săvârșirea de către magistrații procurori a unui abuz în serviciu, urmărirea penală fiind începută cu încălcarea dispozițiilor legale și fără a se comunica învinuitului. Totodată, s-a arătat că în mod abuziv a fost schimbată încadrarea juridică a faptei și a fost declinată competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat, deși în final Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolja stabilit competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.
S-a mai arătat că magistratul procuror a fost incompatibil să efectueze urmărirea penală în condițiile în care făptuitorul a fost reprezentat de avocatul.
S-a mai arătat că ordonanțele se exclud reciproc, respectiv rezoluția nr.5742/P/2008 de neîncepere a urmăririi penale față de făptuitorul cu rezoluția nr.11463/P/2007 de începere a urmăririi penale față de petent și respectiv ordonanța din 19 decembrie 2008 de scoatere de sub urmărire penală a petentului.
A mai fost criticată ca fiind abuzivă acțiunea procurorului de a se dispune în temeiul art.245 lit.c Cod pr.penală de către procuror, începerea acțiunii de anulare a notificării pentru restabilirea situației anterioare.
Verificând ordonanța atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, se constată că plângerile sunt nefondate.
Din analiza actelor premergătoare efectuate de procuror, care au stat la baza ordonanței nr.546/P/2009 din 29 septembrie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, se constată că, în mod corect procurorul, în raport de criticile petentului, care au fost examinate în concret și pentru care s-a argumentat, a dispus soluția de neîncepere a urmăririi penale față de magistrații procurori și pentru infracțiunea de abuz în serviciu prev.de art.246 Cod penal.
Criticile referitoare la soluția de disjungere și declinare a competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova cu privire la infracțiunea prevăzută de art 259 față de făptuitorul, sunt nefondate întrucât pe cale plângerii formulată conform dispozițiilor art 278/1 alin 1 Cpp nu pot fi analizate alte soluții în afara celor de netrimitere în judecată.
Instanța, apreciază că în cauză din actele premergătoare efectuate nu rezultă existența materială a faptelor reclamate de petenți în sarcina făptuitorilor.
Astfel, faptul că prin încheierea din data de 16 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr- a fost desființată ordonanța nr.12735/P/2008 din 9 decembrie 2008 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și ulterior prin sentința penală nr.2173/2009 pronunțată de Judecătoria Craiova în același dosar, s-a dispus achitarea inculpaților și - nu înseamnă că magistrații procurori și care au dispus inițial începerea urmăririi penale și respectiv scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ față de, și-au îndeplinit cu rea credință atribuțiile de serviciu.
A admite o astfel de ipoteză ar însemna că orice magistrat căruia i se reformează o soluție ar trebui să răspundă penal, or, rolul de a îndrepta eventuale erori judiciare revine în actualul sistem de drept organelor de control judiciar în cadrul procedurilor judiciare expres reglementate de lege.
Susținerea petenților în sensul că magistratul procuror a dispus începerea urmăririi penale față de prin rezoluția nr.11463/P/2007 din 17 iunie 2008, în mod abuziv și această soluție nu a fost comunicată petenților - nu este întemeiată, dat fiind că au fost respectate dispozițiile art.228 alin.1 și 11Cod pr.penală, iar conform art.228 alin.6 Cod pr.penală, rezoluția de începere a urmăririi penale se comunică în mod obligatoriu numai persoanei care a făcut sesizarea.
De asemenea, nu se poate concluziona că prin soluțiile dispuse de procurori de schimbare a încadrării juridice, de declinare a competenței, de efectuare a urmăririi penale, respectiv de sesizare a instanței pentru restabilirea situației anterioare, conform art.245 lit.c Cod pr.penală, s-a săvârșit de către procurori fapta de abuz în serviciu, cât timp legea procesual penală permite aceste soluții și în plus, aceste soluții pot fi cenzurate numai în cadrul căilor prevăzute de lege.
Sunt nefondate și criticile formulate de petenți în sensul că magistratul procuror era incompatibil să efectueze urmărirea penală în condițiile în care petentul a fost reprezentat de avocat - întrucât așa cum s-a arătat în cuprinsul ordonanței atacate, nu a existat un conflict de interese între procuror și avocat, fiind o simplă coincidentă de nume și în plus, în situația unui eventual caz de incompatibilitate, acest aspect poate fi invocat conform dispozițiilor procedurale în cadrul unei cereri de recuzare, de care petenții nu au uzat în speță.
Faptul că prin rezoluția nr- din 29 octombrie 2008, magistratul procuror a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul pentru infracțiunea prev.de art.259 alin.1 Cod penal, constatând că făptuitorul nu a cunoscut că autoarea petentului l-a împuternicit pe acesta să îndeplinească formalitățile necesare pentru revendicarea imobilului, iar prin rezoluția nr.11463/P/2007 din 17 iunie 2008 dispus începerea urmăririi penale față de petentul pentru infracțiunea prevăzută de art 288 și 291, iar procurorul a dispus ulterior prin ordonanța din 9 decembrie 2008 scoaterea de sub urmărire penală a lui și aplicarea unei amenzi administrative pentru infracțiunea prev.de art.290 alin.1 Cod penal - nu poate concluziona săvârșirea unui abuz în serviciu de către magistrații procurori în instrumentarea acestor cauze penale.
Astfel, pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este necesar ca acțiunea sau inacțiunea care constituie elementul material al faptei și care a produs vătămări intereselor legale ale unei persoane să fie săvârșite cu intenție, ceea ce înseamnă că făptuitorul cu intenție a rămas în pasivitate sau a efectuat acțiunea cunoscând faptul că acțiunea sau inacțiunea sa cauzează o vătămare unei persoane, rezultat pe care l-a urmărit sau a acceptat producerea lui.
În speță, din actele premergătoare efectuate rezultă că magistrații procurori în exercitarea atribuțiilor de serviciu au acționat în limitele legale, soluțiile adoptate fiind supuse controlului judiciar conform dispozițiilor legale.
Nemulțumirile petenților legate de modul de instrumentare a unor cauze penale de către procurori nu îi îndreptățesc pe aceștia ca pe calea unei plângeri penale împotriva persoanelor care au instrumentat cauza să obțină o cenzurare a soluțiilor respective în afara căilor legale.
Pentru considerentele expuse anterior, întrucât din actele premergătoare efectuate nu rezultă nici un element care să conducă la concluzia că făptuitorii ar fi săvârșit infracțiunile reclamate, în mod corect prin ordonanța nr.546/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVAs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii și pentru infracțiunea prevăzută de art 246.
În consecință, în baza art.2781pct.8 lit.a Cod pr.penală, se va respinge plângerea formulată ca nefondată și se va menține ordonanța nr.546/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală, vor fi obligați petenții la plata sumei de câte 10 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARAȘTE
În baza art. 2781pct. 8 lit. a Cod pr.penală;
Respinge plângerile formulate de petenții și, ca nefondate și menține ordonanța nr. 546/P/2009 din 29.09.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
Obligă petenții la plata sumei de câte 10 lei fiecare, cheltuieli judiciare statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică de la 14 ianuarie 2010.
- -
Grefier,
- -
PS/26.01.2010
Președinte:Claudia LăutaruJudecători:Claudia Lăutaru
