Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 57/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
SENTINȚA NR. 57
Ședința publică din data de 30 martie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Nonea
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulate potrivit dispozițiilor art. 2781.C.P.P. de petenta, domiciliată în B, sector 4,-, bloc 10,. 1,. 4,. 17 împotriva rezoluțiilor din 18.11.2008 și nr. 1983/II/2/2008 din 23.12.2008 adoptate în dosarul nr. 596/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit petenta și intimații, G, ambii reprezentați de avocat din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale din 11.03.2009 precum și,.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul pentru intimații și G precizează că nu are alte cereri de formulat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul precizează că nu are cereri de formulat solicitând să se constate cauza în stare de judecată.
Curtea, luând act de susținerile părților în sensul că nu au cereri de formulat, nici excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea plângerii.
Avocat având cuvântul pentru intimații și G solicită respingerea plângerii formulată de petenta.
Precizează că în mod corect procurorul a analizat faptele la care petenta face referire în plângerea formulată, dispunând neînceperea urmăririi penale față de intimații notari publici și G pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246 și 289 Cod penal, întrucât s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale. Rezoluțiile adoptate în cauză sunt legale și temeinice.
Cererea petentei privind emiterea unei încheieri de rectificare a contractului de vânzare - cumpărare încheiat de către notar, nu putea fi primită, deoarece legea prevede că aceasta se poate face numai cu acordul părților semnatare ale contractului.
Solicită respingerea plângerii formulată de petentă. Cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul arată că rezoluțiile adoptate în cauză sunt legale și temeinice, în cauză intervenind prescripția răspunderii penale în ce privește infracțiunile prev. de art. 246 și 289 Cod penal.
La momentul încheierii actului, căsătoria părților fusese desfăcută, hotărârea fiind definitivă.
Intimații notari publici și G au respectat prevederile Legii nr. 36/2005, neexistând acordul părților pentru rectificarea prin încheiere a contractului de vânzare - cumpărare.
Formulează concluzii de respingere a plângerii ca nefondate.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin rezoluția nr. 596/P/2008 din 18.11.2008 adoptată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246 și art. 289 cod penal, fapte din datele de 30.09.1997, 20.07.1998 și 30.07.1998 întrucât s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.
Totodată, față de aceeași făptuitori s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.246 și art.289 cod penal, fapte din 3.12.2007, întrucât acestea nu există, aceeași soluție fiind dispusă și față de făptuitorii, și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.246 și art.289 cod penal.
Pentru a pronunța această soluție, procurorul a reținut următoarele:
Prin adresa nr. 1707/VIII/1/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost înaintată spre competentă soluționare plângerea formulată de către persoana vătămată împotriva făptuitorilor menționați mai sus, arătându-se în motivarea plângerii, la care au fost atașate înscrisuri, că făptuitorii și G, în calitate de notari publici, și-au încălcat atribuțiile de serviciu cu prilejul întocmirii actelor autentificate sub numerele 1591/30.09.1997, 2118/30.07.1998 și 1905/ 20.07.1998, consemnând în cuprinsul acestora date nereale.
Aceleași fapte pretins a fi de natură penală le-ar fi comis cei doi făptuitori și cu ocazia respingerii a două cereri formulate de către persoana vătămată prin care a solicitat rectificarea actelor arătate mai sus, conform încheierilor nr.8705 și 8706, ambele din 3.12.2007.
În concret, s-a reținut că persoana vătămată a susținut că la momentele la care au fost încheiate cele trei contracte susmenționate, era căsătorită cu - și că în mod greșit în cuprinsul acestor acte s-a reținut că el este necăsătorit. În această situație, în cursul lunii noiembrie 2007 persoana vătămată a adresat Biroului Notarial - G două cereri, prin care a solicitat rectificarea actelor, cereri ce au fost respinse, în opinia sa, în mod abuziv de către cei doi notari publici prin încheierile nr. 8706/2007 și 8705/2007.
Împotriva acestor încheieri persoana vătămată a exercitat căile de atac prevăzute de lege, însă instanțele i le-au respins.
Persoana vătămată a considerat că soluțiile au fost date în mod abuziv și că acestea conțin date nereale, fapt pentru care a înțeles să formuleze plângere și împotriva judecătorilor care au soluționat cauza respectivă:, și.
Pe baza actele premergătoare efectuate în cauză, procurorul a reținut următoarea situație de fapt:
Prin sentința civilă nr.2605 din 4.03.1997 a Judecătoriei Sectorului 1 B, a fost declarată desfăcută căsătoria încheiată la 21.04.1984 între și, din vina ambilor soți, iar cei doi minori rezultați din căsătoria foștilor soți au fost încredințați mamei.
La data de 9.05.2005, a formulat cerere de repunere în termenul de apel și a declarat apel împotriva sentinței civile nr.2605/1997, iar prin decizia civilă nr.402/27.06.2005 a Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, a fost admisă excepția de netimbrare invocată din oficiu de instanță și s-a anulat ca netimbrat apelul declarat.
Recursul declarat de a fost admis prin decizia nr. 1633/14.09.2006 pronunțată de Curtea de Apel București, care a casat decizia nr. 402/2005 și a trimis cauza pentru rejudecarea apelului la Tribunalul București.
Ulterior, prin decizia nr.1588/15.11.2006 Tribunalul Bucureștia respins, ca neîntemeiată, cererea de repunere în termenul de declarare a apelului și, apoi, a respins ca tardiv, apelul declarat împotriva sentinței civile nr.2605/1997 a Judecătoriei Sectorului 1
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs iar prin decizia nr. 1068/5.06.2007 a Curții de Apel București Secția a III-a, a fost admis recursul, a fost casată decizia nr.1588/2006 și a fost trimisă cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță.
Reține procurorul că de la momentul pronunțării sentinței civile nr.2605/4.03.1997 a Judecătoriei Sectorului 1 și până în cursul anului 2005 această hotărâre nu fost atacată de niciuna dintre părți, fapt pentru care, a rămas definitivă și irevocabilă prin neapelare la data de 28.07.1997.
Având la bază această hotărâre, la data de 30.09.1997, a achiziționat un drept indiviz de 1/2 dintr-un teren în suprafață de 983,60. situat în intravilanul orașului, cu acel prilej cumpărătorul declarând notarului public că este necăsătorit, dată fiind hotărârea de divorț la care s-a făcut referire, fiind încheiat contractul de vânzare - cumpărare ce a fost autentificat sub nr. 1591/30.09.1997.
Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat de notarul public G sub nr.1905/20.07.1998, a cumpărat un teren în suprafață de 207,69. situat în intravilanul orașului, menționând și de această dată că este necăsătorit.
La data de 30.07.1998, a fost autentificat sub nr. 2118, de către notarul public, un act de partaj voluntar între soții și, pe de o parte, și, pe de altă parte, cu privire la un teren, ocazie cu care de asemenea a declarat că este necăsătorit.
La data de 2.11.2007, a adresat Biroului Notarial - Goc erere prin care a solicitat rectificarea celor trei acte menționate mai sus, susținând că, în mod greșit, s-a menționat în cuprinsul acestora că este necăsătorit, pentru că, la momentele respective cei doi erau căsătoriți, întrucât hotărârea de divorț nu era definitivă și irevocabilă, aspect ce rezultă din cuprinsul deciziei nr.1068/2007 a Curții de Apel București - Secția a 3 Civilă.
Prin încheierea nr.8705/3.12.2007 întocmită de către notarul a fost respinsă cererea formulată de către, cu privire la rectificarea actelor autentificate sub nr.1591/1997 și 2118/1998, avându-se în vedere, pe de o parte, că părțile prezente s-au opus în mod expres, în scris, rectificării actelor, iar pe de altă parte, sentința civilă nr.2605/1997 a Judecătoriei Sectorului 1 Bar ămas definitivă și irevocabilă înaintea întocmirii actelor respective.
Prin încheierea nr. 8706/3.12.2007, întocmită de către Gaf ost respinsă cererea numitei prin care a solicitat rectificarea actului autentificat sub nr. 1905/1998, pentru aceleași considerente arătate mai sus.
Împotriva acestor încheieri a formulat plângere, dosarul fiind înregistrat la Judecătoria Sinaia sub nr-.
Prin sentința civilă nr.383/25.03.2008, pronunțată de către făptuitoarea, în calitate de judecător, au fost respinse plângerile conexate ca neîntemeiate, soluția dată apreciindu-se ca fiind motivată, atât în fapt cât și în drept, făcându-se trimitere la actele dosarului.
Prin decizia nr.351/12.06.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, judecători fiind și, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către împotriva sentinței civile nr.383/2008 a Judecătoriei Sinaia, aceeași soluție fiind pronunțată și de Curtea de APEL PLOIEȘTI, la data de 13.11.2008.
Față de întreaga situație de fapt, astfel cum a fost descrisă mai sus, s-a constatat că față de făptuitorii și G nu mai pot fi efectuate cercetări cu privire la existența infracțiunilor prev. de art. 246 și art. 289 cod penal, fapte pretins a fi săvârșite la data încheierii actelor autentificate sub nr.1591/1997, 2118/1998 și 1905/1998 întrucât s-a împlinit, de foarte mult timp, termenul de prescripție a răspunderii penale, caz în care fiind incidente dispozițiile art.10 lit.g cod proc. penală, respectiv există o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale față de aceștia, fapt pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de aceștia pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.246 și art.249 cod penal, fapte din 30.09.1997, 20.07.1998 și 30.07.1998.
Totodată, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de aceeași făptuitori și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.246 și art.289 cod penal, pretins a fi comise cu prilejul întocmirii încheierilor nr.8705 și nr.8706, ambele din 3.12.2007, întrucât acestea nu există.
S-a reținut că la întocmirea celor două acte notarii au avut în vedere dispozițiile Legii nr.36/1995, pe care le-au respectat, motivând în scris, care sunt considerentele pentru care au apreciat că se impune respingerea cererilor de rectificare a actelor.
De asemenea, s-a reținut, ca o dovadă în plus, și faptul că soluțiile date de notari au fost supuse controlului instanțelor judecătorești care au hotărât definitiv și irevocabil că plângerea petentei este neîntemeiată.
Față de făptuitorii, judecători, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.246 și art.289 cod penal, reținându-se că faptele reclamate nu există, întrucât simplul fapt că judecătorii au pronunțat hotărâri în defavoarea numitei nu este de natură a conduce la concluzia că aceștia au comis vreo faptă de natură penală, întrucât ei au avut în vedere probele dosarului, actele normative aplicabile în speță și în motivarea hotărârilor, au făcut trimitere la probele administrate.
Mai mult, hotărârea pronunțată de instanța de fond a fost examinată de către instanțele superioare care au fost investite cu soluționarea apelului și recursului declarate de către.
Împotriva rezoluției nr.596/P/2008 din 18.11.2008 a formulat plângere, în temeiul disp. art.275-278 cod proc. penală petenta, ce a fost respinsă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI prin rezoluția nr.1983/II/2/2008 din 23.12. 2008.
Împotriva actelor procurorului a formulat plângere în temeiul disp. art.2781alin.1 cod proc. penală petenta, solicitând desființarea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr.596/P/2008, susținându-se că aceasta este nelegală și netemeinică.
În motivarea plângerii, s-a arătat că rezoluția este nelegală, încadrarea juridică este greșită întrucât făptuitorii au săvârșit faptele cu intenție, fiind de rea credință, că notarii au încălcat disp. art. 43, 45, 49, 51, 53 din Legea nr. 36/1995 întrucât au nesocotit buletinul de identitate al soțului său în care se menționa starea civilă a acestuia în sensul de căsătorit, autentificând actele doar pe baza declarației acestuia.
Totodată, s-a arătat că sentința civilă nr. 2605/1997 a Judecătoriei Sectorului 1 Bap urtat numai ștampila "conform cu originalul" fără a exista mențiunea definitivă.
S-a mai susținut că procurorii nu s-au pronunțat asupra tuturor actelor din dosar, respectiv decizia civilă nr. 351 din 05 martie 2008 Tribunalului București și decizia nr. 1819R din 15 octombrie 2008 aceleiași instanțe, concluzionând că toate constatările procurorilor sunt false, că notarii au refuzat rectificarea din oficiu iar magistrații au încălcat art. 100 alin. 2 din Legea nr. 36/1995, refuzând să se pronunțe asupra unor probe decisive din dosar, respectiv certificatul de căsătorie, decizia nr. 351 din 05 martie 2008.
S-a solicitat admiterea plângerii și desființarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale.
În vederea soluționării cauzei, a fost atașat dosarul de urmărire penală nr.596/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Curtea, examinând plângerea formulată de petenta, în raport de motivele invocate, pe baza materialului probator administrat în cauză și a textelor de lege incidente, apreciază că aceasta este nefondată, pentru considerentele ce urmează:
Prin plângerea adresată procurorului și înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București sub nr. 1707/VIII/1/2008 din 17 octombrie 2008, ce a fost transmisă ulterior Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, s-a solicitat tragerea la răspundere penală a numiților și G-notari publici, și -judecători la Tribunalul Prahova și respectiv Judecătoria Sinaia, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și fals în înscrisuri oficiale.
În esență, s-a susținut că notarii publici și-au încălcat atribuțiile de serviciu prin aceea că, au menționat în mod fals, cu ocazia autentificării contractelor de vânzare - cumpărare nr. 1591 din 30 septembrie 2007, 2118 din 30 iulie 1998 și 1905 din 1998 date nereale, respectiv că era necăsătorit, deși din buletinul de identitate al acestuia rezulta contrariul.
Cu privire la aceiași notari, s-a susținut că în mod abuziv i-au respins plângerile prin care aceasta a solicitat rectificarea respectivelor acte.
Referindu-se la intimații judecători, petenta a susținut că prin trafic de influență cu notarii au pronunțat sentința civilă nr. 383/25 martie 2008 și decizia nr. 351 din 12 iunie 2008, aceștia fiind acuzați de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor personale și fals în înscrisuri oficiale.
Examinând actele premergătoare efectuate în cauză, respectiv înscrisurile depuse de petentă și declarațiile intimaților-făptuitori, în mod temeinic și legal procurorul a constatat, în privința infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246.Cod Penal și fals intelectual prev. de art. 289 Cod penal pretins comise la 30 septembrie 1997, 20 iulie 1998 și 30 iulie 1998 că există o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale față de făptuitorii și G, respectiv cea prev. de art. 10 lit. g din Codul d e procedură penală și anume prescripția răspunderii penale, fiind îndeplinit termenul prev. de art. 122 alin. 1 lit. d din Codul penal.
Referitor la săvârșirea acelorași infracțiuni de către notarii publici și G ca urmare a soluționării cererilor de rectificare a actelor autentificate de aceștia și soluționarea plângerii, respectiv a căii de atac de către magistrații, judecător la Judecătoria Sinaia, judecători la Tribunalul Prahova, Curtea apreciază că și în privința acestora, soluția pronunțată de procuror este conformă legii și probatoriului administrat.
Astfel, așa cum reiese din înscrisurile depuse, autentificarea celor două contracte de vânzare cumpărare și a actului de partaj voluntar s-a produs la 30 septembrie 1997, 30 iulie 1998 și 20 iulie 1998, prin urmare, ulterior pronunțării sentinței civile nr. 2605/04 martie 1997 Judecătoriei Sectorului 1 B, prin care s-a declarat desfăcută căsătoria încheiată la 21 aprilie 1984 între și, așa încât, chiar dacă în buletinul de identitate al soțului său figura mențiunea "căsătorit", starea civilă a acestuia a fost dovedită cu hotărârea sus menționată pe care era făcută mențiunea "definitivă prin neapelare și irevocabilă" la 28 iulie 1997.
Prin urmare, atâta timp cât la datele autentificării respectivelor acte, starea civilă declarată de era conformă sentinței civile nr. 2605/04 martie 1997 Judecătoriei Sectorului 1 B, evoluția ulterioară a procesului și pronunțarea deciziei civile nr. 1819R din 15 octombrie 2008 de către Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă, nu poate constitui temei de rectificare a actelor notariale, nefiind vorba de o eroare materială sau omisiune vădită, săvârșită cu ocazia întocmirii lor, în sensul prev. de art. 53 din Legea nr. 36/1995.
În plus, așa cum s-a reținut și în rezoluția atacată, părțile nu au fost de acord cu rectificarea acestor acte, ceea ce face ca în lipsa acordului lor, soluția de respingere a cererilor de rectificare să fie legală și temeinică.
În același timp, soluțiile pronunțate de judecători vizând soluționarea plângerii împotriva încheierilor de respingere a cererilor de rectificare ca și respingerea căii de atac a apelului, sunt conforme legii și probelor administrate în cauză, simpla nemulțumire a părții în legătură cu soluțiile pronunțate, neputând fi echivalentă exercitării abuzive ori cu rea credință a funcției și nici de săvârșire a infracțiunii de fals intelectual, cu atât mai mult cu cât împotriva acestora petenta a exercitat calea de atac a recursului iar prin decizia civilă nr. 1064 din 13 noiembrie 2008 Curții de APEL PLOIEȘTI, s-a respins calea de atac formulată, fiind confirmate astfel soluțiile pronunțate anterior.
Prin urmare, în mod just s-a apreciat că faptele reclamate vizând infracțiunile prev. și ped. de art. 246 și art. 289 Cod penal, pretins săvârșite de notarii publici și G precum și de către magistrații judecători, și nu există, soluția pronunțată de procuror fiind legală și temeinică.
În raport de considerentele expuse, Curtea, apreciind că plângerea formulată de petenta este nefondată, în baza disp. art. 278 alin. 8 lit. a Cod proc. penală, o va respinge, menținând ca legale și temeinice rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale.
Văzând și disp.art.192 alin.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta domiciliată în B, sector 4,-, bloc 10,. 1,. 4,. 17.
Menține ca legale și temeinice rezoluțiile adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr. 596/P/2008.
Obligă petenta la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și de la comunicare pentru părțile lipsă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 martie 2009.
Președinte,
Grefier,
Red./ Tehnored. GM
2 ex./16.04.2009
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113
Președinte:Ioana NoneaJudecători:Ioana Nonea
