Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 598/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.598/R/2008
Ședința publică din 20 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Soane Laura JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 3: Groza Gheorghe
JUDECĂTOR: - G - președintele instanței
GREFIER:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de petenta recurentă. . - prin, cu sediul în B M, Bulevardul B nr.57, județul M, împotriva sentinței penale nr.88 din 25 februarie 2008 Tribunalului Satu Mare, având ca obiect plângere împotriva actelor procurorului, conform prevederilor art.278/1 Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă intimatul A personal și asistat de apărător ales avocat în baza împuternicirii avocațiale din 18 iunie 2008 emisă de Baroul Satu Mare - Cabinet individual, lipsă fiind petenta recurentă SC SRL și lichidatorul judiciar SC SRL S
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat instanța acordă cuvântul părților asupra recursului.
Apărătorul ales al inculpatului intimat A avocat solicită respingerea recursului declarat de petenta SC SRL ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, întrucât din analiza probelor administrate în cursul urmăririi penale nu rezultă că inculpatul a avut intenția de a induce în eroare petenta.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de petenta SC SRL ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, considerând că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reclamate de petentă.
Intimatul A având ultimul cuvânt solicită respingerea recursului declarat de petenta SC SRL ca nefondat.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.88 din 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în baza art. 278 ind.1 al.8 lit.a Cod procedură penală s-a respins plângerea formulată de petenta SC SRL B M cu sediul în B M,- jud. M, prin, împotriva rezoluției numărul 363/VIII/1/3 octombrie 2007 dată în dosar 228/P/2007 de procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA și a rezoluției din 25 iunie 2007 dată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare în același dosar, privind pe învinuitul A, domiciliat în S M, str. -, -G 3,.1, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în forma prevăzută și pedepsită de art. 215 al. 4 și 5 Cod penal.
În baza art. 192 al.2 Cod procedură penală a fost obligată petenta la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut că între petenta și societatea comercială al cărei reprezentant era intimatul au existat relații comerciale încă din anul 2003, relații care au decurs fără incidente până la începutul anului 2005, când urmare a unui concurs de împrejurări, intimatul nu a putut achita contravaloarea mărfii ridicate de la firma petentei și pentru care a garantat plata cu 3 file CEC și 4 bilete la ordin, care introduse fiind spre decontare la bancă au fost refuzate pentru lipsa totală de disponibil în cont.
Urmare a acestei împrejurări, petenta a formulat plângere penală pentru înșelăciune, săvârșită sub forma prevăzută și pedepsită de art. 215 al.4 si 5 Cod penal, plângere soluționată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare prin rezoluția din 25 iunie 2007 când a dispus scoaterea de sub urmărire penala a învinuitului, motivat de lipsa laturii subiective în comiterea infracțiunii.
Soluția dispusă de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Marea fost menținută de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA prin rezoluția din 0 octombrie 2007 pronunțată în dosar 363/VIII.1/2007, cu aceeași motivare, respectiv lipsa laturii subiective în comiterea infracțiunilor reclamate.
Analizând plângerea petentei prin prisma motivelor invocate, instanța a reținut că aceasta este nefondată și pe cale de consecință a respins-o ca atare potrivit prevederilor art. 278 ind.1 al.8 lit.a Cod procedură penală.
Din analiza probelor administrate în cursul urmăririi penale față de învinuit și din coroborarea acestora probe s-a apreciat că rezoluțiile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice, impunându-se menținerea lor în totalitate.
Independent de împrejurarea că învinuitul a cauzat greutăți financiare și altor societăți comerciale, analizând situația societății administrate de petentă nu s-a putut reține sub nici un aspect incidența legii penale în raporturile derulate.
Astfel, potrivit declarației reprezentantei societății dată la data de 28 septembrie 2005 și aflată la fila 104 din dosarul de urmărire penală s-a reținut că din anul 2003 și până în februarie 2005 între cele două societăți nu au existat probleme în relațiile comerciale.
În cursul lunii februarie petenta a arătat că a fost contactat telefonic de învinuitul care i-a spus că nu are posibilitatea să plătească și i-a solicitat să nu introducă instrumentele de plată în bancă deoarece ar intra în interdicție bancară. Ulterior acestui moment a fost anunțată de același învinuit că a intrat în interdicție bancară.
Pe parcursul anului 2005 primit asigurări de la învinuit că va achita suma datorată, s-a și încercat compensarea pentru o parte din aceasta și s-a livrat marfa către societatea petentei în valoare de 73.154.300 ROL pentru acoperirea unei părți din datorie.
Procedând la maniera la care a procedat, anunțând reprezentanta societății în legătură că problemele financiare apărute imediat după constatarea lor, încercarea de a remedia prin alte mijloace aceste probleme, sunt argumente suficiente pentru concluzia că învinuitul nu a acționat cu intenția de a înșela petenta, aspect care este de esența infracțiunii de înșelăciune.
Având în vedere considerentele mai sus reținute, plângerea petentei a fost respinsă cu consecința menținerii rezoluțiilor atacate.
Urmare a respingerii plângerii formulate, petenta a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozițiilor art. 192 al.2 Cod procedură penală.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs petenta SC SRL B M, susținând că aceasta este nelegală.
Nici prin cererea de recurs și nici ulterior petenta nu și-a motivat recursul și nici nu precizat care sunt motivele de nelegalitate.
Examinând sentința prin prisma recursului declarat, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/6 și art. 385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este temeinică și legală, iar recursul declarat de petentă este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.
Astfel, în mod corect prima instanță a reținut că, între petenta recurentă și societatea comercială al cărei reprezentat era intimatul, au existat relații comerciale încă din anul 2003, relații care s-au derulat normal și fără incidente, până în anul 2005, când, urmare unui concurs de împrejurări, intimatul nu a putut achita contravaloarea mărfii ridicate de la firma petentă și pentru care a garantat cu 3 file CEC și 4 bilete la ordin.
Este adevărat că, atunci când au fost introduse în bancă spre decontare, acestea au fost refuzate pentru lipsă de disponibil în cont dar, așa cum în mod corect s-a reținut, nu se poate susține că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, fiind evident că lipsește latura subiectivă a infracțiunii.
Aceasta cu atât mai mult cu cât, în luna februarie 2005, societatea petentă a fost contactată telefonic de către intimat, care le-a comunicat faptul că nu poate plăti contravaloarea mărfii, condiții în care a solicitat să nu se introducă în bancă instrumentele de plată, deoarece ar intra în interdicție bancară.
Mai mult de atât, intimatul a dat asigurări că va plăti suma restantă și chiar a încercat compensarea pentru o parte din aceasta, livrând către societatea petentă marfă în valoare de 73.154.300 lei ROL, pentru acoperirea unei părți din datorie.
Față de cele anterior expuse, este evident că intimatul nu a acționat cu intenția de a induce sau menține în eroare societatea petentă, condiții în care atât rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, cât și sentința recurată sunt temeinice și legale, considerente pentru care, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de petentă, care, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de petenta recurentă SC SRL B M, cu sediul în B M,-, prin reprezentant legal împotriva sentinței penale nr.88 din 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurentă să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 20 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - -
red. dec. jud.-,11.12.2008
jud. fond
tehnored. dec.GM/2 ex./15.12.2008
Președinte:Soane LauraJudecători:Soane Laura, Pătrăuș Mihaela, Groza Gheorghe