Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 693/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.693
Ședința publică din data de 1 2008
PREȘEDINTE: Elena Zăinescu
JUDECĂTOR 2: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 3: Ștefan Fieraru
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petenta, domiciliată în,-, județul P împotriva sentinței nr. 239/08 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost respinsă plângerea acesteia formulată împotriva rezoluției nr.1379/II/2/2007 din data de 08.11.2007 și a rezoluției nr.547/P/2005 din 10.10.2007 adoptate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, ca neîntemeiată.
A fost obligată petenta la plata sumei de 280 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petenta și intimatul, personal, lipsă fiind intimații, și.
Procedura de citare este îndeplinită, cu intimatul la sediul P, pe dovada de îndeplinire a procedurii menționându-se că acesta nu mai lucrează în cadrul acestei societăți; din înscrisurile aflate la dosar neputându-se identifica adresa de domiciliu a părții.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Petenta, având cuvântul, arată că în ceea ce privește modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare cu intimatul, domiciliul acestuia nu a fost identificat nici de organele de urmărire penală, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar. Solicită citarea intimatului prin afișare la Consiliul Local P sau să se indice de intimatul prezent domiciliul acestei părți, dat fiind faptul că acesta a fost salariat în cadrul, unde intimatul a îndeplinit funcție de conducere.
Curtea, din oficiu, pune în discuția părților excepția de necompetență materială a soluționării plângerii petentei în primă instanță de tribunal, față de natura infracțiunii și calitatea intimaților, respingând cererea petentei de a amâna cauza față de caracterul dirimant al excepției.
Petenta, având cuvântul cu privire la excepția sus-menționată, precizează că de mai bine de 1 an instanțele au tot încercat să stabilească competența de soluționare a plângerii sale, ducând dosarul de la o instanță la alta, în final plângerea fiind soluționată de Tribunalul Prahova.
Solicită respingerea excepției, opunându-se declinării competenței de soluționare a cauzei, apreciind aceasta ca fiind o tergiversare.
Intimatul, având cuvântul personal, arată că în opinia sa Curtea de APEL PLOIEȘTI este competentă să soluționeze cauza. Mai precizează că nu poate indica domiciliul intimatului, deoarece nu mai lucrează în cadrul P de 4 ani.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului declarat de petentă, a se constata că Judecătoria Câmpina este instanța competentă să soluționeze plângerea acesteia, precum și trimiterea cauzei acestei instanțe.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr.239 din 8 mai 2008, Tribunalul Prahovaa respins, în temeiul art.2781alin.8 lit.a cod proc. penală, ca neîntemeiată plângerea petentei, domiciliată în,-, județul P, împotriva rezoluției nr.547/P/2005 din 10.10.2007 și nr.1379/II/2/2007 din 08.11.2007 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rezoluția nr.547/P/2005 din 10.10.2007, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahovaa confirmat neînceperea urmăririi penale față de intimații, și, sub aspectul infracțiunilor prev. de art.246, 247, 2481, 249, 289 și art.291 cod penal.
Plângerea petentei împotriva acestei rezoluții a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția nr.1379/II/2/2007 din 8.11.2007 a Prim Procurorului Adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.
Petenta în temeiul art.2781cod proc. penală a formulat plângere la instanță, criticând soluțiile pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că actele premergătoare efectuate în cauză sunt insuficiente și neconcludente pentru clarificarea situației juridice a imobilului în litigiu.
Tribunalul, pe baza actelor premergătoare efectuate, a apreciat că nu sunt date sau indicii pentru existența faptelor reclamate de petentă, reținând că presupusa făptuitoare (mama petentei) a locuit în imobilul situat în localitatea, pendinte de orașul, în clădirea nr.1033, în baza contractului de închiriere nr.53/10.07.1985. După 1989 s-au emis Legile nr.85/1992 și 76/23.07.1994, care au dat dreptul titularului contractului de închiriere să încheie contract de vânzare-cumpărare pentru aceste imobile. Contractul de vânzare-cumpărare nr. 50203/15.11.1994 încheiat de titularul contractului de închiriere, la acea dată, cu este legal, la întocmirea documentației nefiind implicați prefectul de la acea dată și secretarul general al prefecturii, primarul orașului și nici celelalte persoane.
De asemenea, semnarea contractului de vânzare-cumpărare de intimatul, care era director al, este legală, acesta fiind reprezentantul societății vânzătoare.
Nemulțumită de hotărârea pronunțată, petenta a declarat recurs fără să motiveze în scris criticile pe care înțelege să le formuleze.
Potrivit art.39 rap la art.197 cod proc. penală, Curtea a pus în discuția părților, din oficiu, excepția de necompetență materială a Tribunalului Prahova de a soluționa - ca primă instanță - plângerea petentei, față de natura faptelor sesizate.
Petenta și intimatul au solicitat respingerea excepției.
Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că subzistă cazul de casare prev. de art.3859alin.1 pct.1 cod proc. penală, întrucât Tribunalul Prahova, la soluționarea plângerii petentei, a încălcat dispozițiile privind competența după materie, așa cum se va arăta în continuare.
Potrivit art.2781cod proc. penală, plângerea împotriva rezoluției sau ordonanței de neîncepere a urmăririi penale, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale se judecă de instanța căreia i-ar reveni potrivit legii competența să judece cauza în primă instanță.
În cauză, intimații au fost cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual și uz de fals, prev. de art.246, art.289 și art.291 cod penal, pentru abuz în serviciu privind îngrădirea unor drepturi, abuz în serviciu în formă calificată și neglijență în serviciu, prev. de art.247, art.2481și art.249 cod penal, infracțiuni care sunt date, potrivit art.25 cod proc. penală, în competența de judecată, în primă instanță, a judecătoriei.
Din examinarea dosarului rezultă că inițial prin rezoluțiile nr.547/P/2005 din 12.12.2005 și nr.51/II/2/2006 din 9.01.2006 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahovas -a dispus neînceperea urmăririi penală față de, sub aspectul infracțiunilor prev. de art.246 și 289 cod penal, precum și față de - pentru infracțiunea prev. de art.291 cod penal, cu motivarea că faptele reclamate nu există.
Plângerea petentei împotriva acestor soluții a generat un conflict negativ de competență (între Judecătoria Câmpina și Judecătoria Ploiești ) și Tribunalul Prahova prin sentința penală nr.13 din 12.01.2007 (filele 43-44 dosar -), rezolvând acest conflict, a emis regulator de competență privind soluționarea plângerii, stabilind competența în favoarea Judecătoriei Câmpina.
Urmare admiterii recursului declarat de petentă împotriva sentinței penale nr.140 din 13.03.2007 a Judecătoriei Câmpina, prin care s-a respins plângerea acesteia formulată în temeiul art.2781cod proc. penală împotriva rezoluțiilor nr.547/P/2005 și nr.51/II/2/2006 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, prin decizia penală nr.783 din 06.09.2007, instanța de recurs, admițând această cale de atac, a casat sentința și pe fond plângerea împotriva acestor rezoluții, pe care le-a desființat și a dispus trimiterea cauzei la același parchet pentru a se efectua cercetări față de intimați și cu privire la săvârșirea infracțiunilor prev. de art.247, art.2481și art.249 cod penal.
După efectuarea actelor premergătoare s-a dispus prin rezoluția din 10.10.2007 (filele 57-58 dosar fond - al Tribunalului Prahova ) și din 8.11.2007 a Prim Procurorului neînceperea urmăririi penale și pentru aceste fapte, cu motivarea că nici o persoană din conducerea Prefecturii P sau Primăriei orașului, cât și din conducerile GL și P nu a încălcat cu știință sau din neglijență dispozițiile legale referitoare la vânzarea imobilului.
Având în vedere că nici una dintre infracțiunile pentru care intimații au fost cercetați și nici calitatea acestora nu atrag competența de judecată în prima instanță a tribunalului, potrivit art.27 cod proc. penală, judecarea acestora intrând conform disp. art.25 cod proc. penală în competența judecătoriei, în mod greșit tribunalul a procedat la soluționarea plângerii petentei împotriva rezoluțiilor menționate, ca primă instanță, încălcând dispozițiile imperative privind competența materială.
Ca atare, hotărârea pronunțată de tribunal este lovită de nulitate absolută, conform art.197 alin.2 cod proc. penală, și în consecință, în cauză fiind incident cazul de casare prev. de art.3859alin.1 pct.1 cod proc. penală, se impune, în temeiul art.38515pct.2 lit.c cod proc. penală, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța competentă - Judecătoria Câmpina, pentru soluționarea pe fond a plângerii petentei.
Văzând dispozițiile art.192 alin.2 cod proc. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul petentei, domiciliată în,-, județul P, împotriva sentinței nr.239 din 08 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la instanța competentă material - Judecătoria Câmpina să soluționeze pe fond plângerea petentei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 1 2008.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red./Tehnored.
2 ex./09 2008
. fond --Trib.
Jud. fond.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Elena ZăinescuJudecători:Elena Zăinescu, Elena Negulescu, Ștefan Fieraru
