Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 918/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1215/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 918/
Ședința publică de la data de 17 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Luciana Mera- - -
JUDECĂTOR 2: Viorica Costiniu
JUDECĂTOR 3: Cristina Rotaru
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI împotriva sentinței penale nr. 306 din data de 19 martie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția a II a Penală în dosarul nr-, privind pe intimata petentă.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 10 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta.
Având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru a delibera, Curtea a amâna pronunțarea la data de 17 iunie 2009, când a dat următoarea decizie penală.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.306/F/19.03.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - secția a II-a penală, instanța a admis plângerea formulată de, a desființat ordonanța nr.3194/P/2007 din 13.08.2008 și a dispus reluarea urmăririi penale privind pe învinuitul.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că la data de 20.10.2006, petenta a formulat plângere împotriva ordonanței nr.3194/P/2007 din 13.08.2008 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI și a ordonanței nr.2243/II-2/2008 din 22.09.2008 a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI, în contradictoriu cu intimatul - în calitate de administrat al SC SRL - sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în convenții.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că la data de 22.03.2006 a încheiat un contract de executare lucrări cu societatea menționată, în baza căruia a achitat suma de 50.522,81 RON, fără ca lucrările să fie executate sau banii restituiți.
S-au depus: dosarul de urmărire penală nr.3194/P/2007 întocmit de Poliția sector 4 B și dosarul nr.3194/P/2007 al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:
Prin Ordonanța nr.3194/P/2007 din 13.08.2008 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTIs -a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de învinuitul sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.215 al. 1, 3, 5 cu aplic. art.41 al.2 Cod penal, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive sub aspectul laturii obiective și subiective ale infracțiunii.
Prin ordonanța nr.2243/II-2/2009 a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta împotriva ordonanței nr.3194/P/2007din 13.08.2008 a Parchetului de pe lingă TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
Instanța a constatat că plângerea formulată de conform art.2781al.8 lit.b este C.P.P. întemeiată urmând a se desființa ordonanța din 13.08.2008 și a se relua urmărirea penală privind pe intimatul, deoarece în cauza urmează, pentru aflarea adevărului, să se efectueze următoarele acte:
- o nouă expertiză care să precizeze concret:
a) cantitatea de materiale achiziționate;
b) valoarea acestora;
c) locul de depozitare:
d) modul de utilizare a acestora;
e) scopul pentru care se vor utiliza;
f) evidența contabilă a lucrărilor și cheltuielilor financiar-materiale.
g) ce s-a întâmplat cu suma de 50522,81 lei.
- se va audia învinuitul și reprezentantul firmei SC SA din B, eventual chiar confruntări.
- va fi audiată partea vătămata și și se vor face confruntări cu învinuitul.
Există indicii clare că învinuitul a săvârșit mai multe infracțiuni.
Se vor face cercetări pentru a se putea configura elementele constitutive ale infracțiunilor săvârșite de învinuit.
Totodată, se vor lua masuri asigurătorii în ceea ce privește bunurile proprii ale învinuitului.
Se vor da îndrumări expertului să efectueze expertiza în condiții de legalitate și totodată se va recomanda părții vătămate posibilitatea de a-și angaja expert asistent.
Se va da posibilitatea părții vătămate să-și formuleze obiecțiuni la expertiză, care sunt concludente și utile cauzei.
Se vor administra și alte probe cu acte, interogatoriu, confruntări și orice alt mijloc de probă pentru aflarea adevărului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pe motiv că soluția de netrimitere în judecată s-a bazat pe probe clare, pertinente și suficiente, fiind dată cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză.
Dimpotrivă, hotărârea nu respectă dispozițiile art.2781pct.8 lit.b Cod procedură penală, potrivit cărora judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând, totodată, faptele și împrejurările ce urmează fi constatate și prin ce anume mijloace de probă.
În prezenta cauză, instanța de judecată nu a motivat în nici un mod admiterea plângerii și în absența motivelor pentru care a apreciat că urmărirea penală este incompletă, hotărârea nu poate fi verificată de instanța de control judiciar.
Drept urmare, se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Examinând cauza în temeiul art.3856alin.1 și 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.2781alin.8 lit.b teza a II-a Cod procedură penală, în cazul admiterii plângerii și desființării rezoluției sau ordonanței atacate cu trimiterea cauzei la procuror, judecătorul este obligat să aratemotivelepentru care a trimis cauza procurorului și să indicefaptele și împrejurărilece urmează a fi constatate și prin care anumemijloace de probă.
Această dispoziție aplicabilă în materia plângerii formulate împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată constituie o aplicație specială a obligației generale de motivare a hotărârilor, prevăzută în art.356 Cod procedură penală.
În cauza de față, hotărârea nu îndeplinește aceste condiții întrucât, dat fiind obiectul cauzei, instanța avea obligația de a analiza actele și lucrările dosarului pe baza cărora procurorul a dat soluția contestată și să arate care sunt motivele pentru care soluția de scoatere de sub urmărire penală nu este corectă și de ce anume se impune completarea materialului probator.
Deși instanța a desființat ordonanța și a dispus trimiterea cauzei la procuror, în cuprinsul hotărârii nu se face referire la probele deja administrate, lipsește analiza acestor probe și nu rezultă de ce anume materialul probator este insuficient.
Aceste motive nu pot fi deduse din probele indicate de instanță ca fiind necesar a fi administrate de către procuror, întrucât instanța nu a respectat dispozițiile art.2781alin.8 lit.b teza a II-a Cod procedură penală nici în ceea ce privește indicarea faptelor și împrejurărilor ce urmează a fi dovedite (faptele probante) indicând, așa cum s-a arătat, numai mijloacele de probă.
În plus, deși plângerea întemeiată pe disp. art.2781Cod procedură penală a fost formulată numai de către una din cele trei părți vătămate existente în cauza penală, instanța a dispus administrarea probelor raportându-se la întreaga cauză, încălcându-se astfel principiul disponibilității, ce guvernează soluționarea plângerii împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată date de către procuror.
Examinarea cauzei cât și soluția pronunțată de instanță în soluționarea acestor plângeri trebuie să vizeze numai persoana vătămată care a utilizat mijlocul procedural de contestare a soluției dată de procuror, iar principiul disponibilității trebuia avut în vedere chiar și în condițiile speciale ale speței, când soluția procurorului a fost dată cu privire la o infracțiune unică, comisă însă în forma continuată, cu trei acte materiale distincte și cu trei părți vătămate diferite.
Mai mult, cu excepția efectuării unei noi expertize cu obiective suplimentare față de cele stabilite de către procuror, toate celelalte probe indicate de instanță au fost deja administrate, iar instanța nu a evidențiat în ce constă necesitatea reaudierii învinuitului, a reprezentantului SC SA și a părților vătămate și.
Cât privește măsurile asiguratorii, acestea nu pot constitui prin ele însele un motiv de desființare a soluției de netrimitere în judecată, căci acesta nu constituie mijloace de probă, ci măsuri procesuale ce pot fi luate în cursul procesului penal.
Față de cele reținute, Curtea constată că hotărârea nu este motivată în conformitate cu dispozițiile legale, așa încât recursul este fondat, iar în temeiul art.38515pct.2 lit.c Cod procedură penală, îl va admite, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Conform art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
Casează sentința penală nr. 306/F din 19.03.2009, pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - secția a II-a penală și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Pt. judecător aflat în
semnează președintele de complet
GREFIER,
Pt. grefier aflat în
semnează grefierul șef
Red.
Dact. /2 ex./ 20.07.2009
Președinte:Luciana MeraJudecători:Luciana Mera, Viorica Costiniu, Cristina Rotaru