Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 99/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 99
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25.06.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Pocovnicu Dumitru JUDECĂTOR 2: Popescu Elena
- -- grefier
*************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua fost reprezentat legal de- - procuror
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată de petentul, împotriva rezoluțiilor nr. 1304/P/2008 din 19.03.2009 și 333/II/2/2009 din 18.05.2009 date de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petentul, lipsă fiind intimata .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Petentul având cuvântul precizează că se judecă la cu președintele completului de judecată, acesta având calitatea de "pârât" considerând că nu poate judeca cauza de față, " nu îi poate fura sănătatea și moștenirea ", petentul părăsind sala de ședință.
Instanța acordă cuvântul reprezentantului parchetului cu privire la cererea de recuzare formulată de petent.
Reprezentantul parchetului având cuvântul precizează că instanța s- pronunțat cu privire la cererea de recuzare.
Instanța, având în vedere că pe același motiv de recuzare, instanța s- pronunțat, în temeiul art. 51 alin. 3 C.P.P. respinge ca inadmisibilă cererea de recuzare formulată de petentul RoșcaE.
În temeiul art. 198 alin. 3 lit. h C.P.P. pentru comportarea ireverențioasă petentului în instanță dispune amendarea cu suma de 5oo lei.
Reprezentantul parchetului având cuvântul precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat,Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului parchetului pentru dezbateri.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul precizează că rezoluțiile atacate sunt temeinice și legale, corect motivate, solicitând respingerea ca nefondată a plângerii formulată de petentul și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr-, petentul, cu domiciliul în satul B, comuna cel, județul B, a formulat, în conformitate cu dispozițiile art.278/1 Cod procedură penală, plângere împotriva rezoluției din data de 19.-, dată în dosarul nr.1304/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, confirmată prin rezoluția nr.333/II/2/2009 din data de 18.05.2009, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
În motivarea scrisă a plângerii adresate instanței petentul a susținut următoarele:
rezoluția "a fost dată prin trafic de influență", în scopul "de a acoperi abuzurile procurorului", care a "încălcat legii țării", făcând rezoluții false pentru a acoperi infractorii din N";
rezoluția "este falsă", procurorul care a dat această rezoluție a mai pronunțat și alte rezoluții "false" referitoare la alte plângeri ale sale;
în cauză nu s-a făcut "o cercetare și anchetă la fața locului";
rezoluțiile date de intimată sunt tot "false", pe baza unor referate false, cu martori mincinoși, declarațiile fiind dictate de polițiști "bănuiți", fără cercetare la fața locului, fără confruntarea părților; intimata, prin rezoluțiile date, a ajutat un coleg, care a primit o bucată de pământ drept mită de la un infractor;
procurorul a întârziat soluționarea plângerii sale, iar nu el.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
Prin rezoluției din data de 19.03.2009, dată în dosarul nr.1304/P/2008, al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în temeiul art.228 Cod procedură penală, raportat la art.10lit. Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrat-procuror, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art.246 Cod penal, întrucât fapta nu există.
Pentru a pronunța această soluție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua reținut următoarele:
Petentul a formulat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție plângere penală împotriva magistrat procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, pentru a se efectua cercetări sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu. Aceasta a fost remisă spre soluționare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
În concret, petentul a declarat că este nemulțumit de soluțiile adoptate de procuror în dosarele nr.2130/P/2006 și 272/P/ 2006 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț și solicită ca un alt magistrat procuror, dar nu din N, să efectueze cercetare la fața locului obiectivă potrivit titlului de proprietate pe care îl deține.
Verificând aspectele sesizate se rețin următoarele:
1. Prin rezoluția nr.2130/P/2006 din 17.08.2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, magistratul procuror dispus neînceperea urmăririi penale față de, întrucât s-a constatat că medicii față de care s-au efectuat cercetări nu au săvârșit infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale.
Împotriva acestei soluții petentul a formulat plângere la primul procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, care prin rezoluția din 14.02.2007 a dispus respingerea plângerii ca neîntemeiată.
După ce a epuizat toate căile de atac ordinare, petentul a solicitat revizuirea sentinței penale nr.693/13.06.2007 Judecătoriei Piatra Neamț, definitivă prin decizia penală nr.125/RP/07.03.2008 a Tribunalului Neamț, care în baza art.278/1 lit.a Cod procedură penală a respins ca tardivă plângerea petentului împotriva rezoluției de neîncepere urmăririi penale nr.2130/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț.
Având în vedere că s-a solicitat revizuirea unei hotărâri judecătorești care nu viza fondul cauzei penale, așa cum prevăd dispozițiile art.393 Cod procedură penală, cererea de revizuire a sentințe penale nr.693 din 13.06.2007 a fost respinsă prin sentința penală nr.847/17.11.2008.
2. Prin rezoluția procurorului nr.272/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamțs -a confirmat propunerea organelor de poliție de a nu se începe urmărirea penală față de, Dumitrei, și, cercetați sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art.246 Cod penal și art.260 Cod penal, întrucât s-a constatat că faptele nu există.
Nemulțumit de această soluție petentul a formulat plângere, care a fost soluționată de primul procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț prin rezoluția nr.991/II/2/24.08.2006, fiind respinsă ca neîntemeiată.
Judecătoria Piatra Neamț prin sentința penală nr.1250/2006, dată în dosarul nr.8230/2006, a respins ca nefondată plângerea formulat de împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr.272/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț.
Această soluție a rămas definitivă prin decizia nr.780/2007 a Curții de Apel Bacău, prin care s-a respins ca inadmisibil recursul petentului.
De asemenea, prin decizia penală nr.2282/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de.
Așadar, se observă că soluțiile dispuse de procuror în dosarele nr.2130/P/2006 și 272/P/2006 a fost verificate de către instanțele de judecată, epuizându-se căile de atac ordinare și extraordinare.
Ca atare, împrejurarea că soluțiile date în cele două cauze nu sunt favorabile petentului, nu justifică declanșarea cercetărilor penale.
Nu a rezultat că magistratul, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, nu a îndeplinit un act ori l-a îndeplinit în mod defectuos, prin care să fi produs petentului o vătămare a propriilor interese.
Nemulțumit de soluția dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, petentul formulat plângere, în conformitate cu art.275-278 Cod procedură penală.
Prin rezoluția nr.333/II/2/2009 din data de 18.05.2009, dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în temeiul art.275-278 Cod procedură penală, plângerea formulată de petentul a fost respinsă ca nefondată.
Pentru a da această soluție procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacăua reținut următoarele:
Prin rezoluția 1304/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, împotriva căreia s-au efectuat acte premergătoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzute de art.246 Cod penal, deoarece fapta nu există.
Împotriva rezoluției a formulat plângere petentul, în conformitate cu prevederile art.275-278 Cod procedură penală, susținând că aceasta este nelegală și netemeinică, deoarece din actele premergătoare efectuate în cauză ar rezulta săvârșirea faptei reclamate, de către procurorul.
În concret, petentul susține nerespectarea dispozițiilor legii penale și procesual penale cu ocazia soluționării de către procuror a dosarelor 2130/P/2006 și 272/P/2006 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț.
Prin rezoluția nr.2130/P/2006 procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de, cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, reclamant fiind.
Prin rezoluția nr.272/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamțs -a constatat inexistența faptelor prevăzute de art.246 și art.260 Cod penal, reclamate de față de (soluția fiind adoptată tot de procurorul ).
Soluțiile adoptate de către procuror au fost contestate de către petentul la procurorul ierarhic superior, în condițiile art.275 și următoarele Cod procedură penală și apoi la instanțele competente, potrivit procedurii stabilită prin art.278/1 Cod procedură penală.
Hotărârile instanțelor de judecată au fost verificate și cu ocazia exercitării unor căi de atac extraordinare de către petent, neconstatându-se existența unor motive de nelegalitate sau netemeinicie.
Nemulțumit și de această soluție, în cadrul termenului legal, petentul a formulat, în conformitate cu prevederile art.278/1 Cod procedură penală, plângere la instanța de judecată, susținând că soluțiile date în cauză sunt nelegale și netemeinice pentru aspectele arătate în partea introductivă a considerentelor prezentei hotărâri.
Analizând soluțiile date de procuror în raport de motivele plângerii, Curtea constată Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua reținut în rezoluțiile atacate o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate și în mod corect a adoptat o soluție de netrimitere în judecată a intimatei, întrucât faptele nu există, soluția de netrimitere în judecată fiind legală și temeinică, astfel încât plângerea urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Prin rezoluția nr.2130/P/2006 din data de 17.08.2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, dată de magistratul procuror, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, întrucât s-a constatat că medicii față de care s-au efectuat cercetări nu au săvârșit infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale.
Împotriva acestei soluții, în temeiul art.275-278 Cod procedură penală, petentul a formulat plângere la primul procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț.
Prin rezoluția din data de 14.02.2007, primul procuror adjunct de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț a fost respinsă plângerea formulată de petent.
Nemulțumit de soluția dată, în baza art.278/1 Cod procedură penală, petentul a formulat plângere la instanță împotriva soluției de netrimitere în judecată.
Prin sentința penală nr.693 din data de 13.06.2007, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamța fost respinsă ca fiind tardiv formulată plângerea formulată de petent.
Tribunalul Neamț, prin decizia penală nr.125/RP din data de 07.03.2008, a respins recursul formulat de petent împotriva sentinței penale nr.693 din data de 13.06.2007, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț.
După ce a epuizat toate căile de atac ordinare, petentul a solicitat revizuirea sentinței penale nr.693/13.06.2007 a Judecătoriei Piatra Neamț
Având în vedere că s-a solicitat revizuirea unei hotărâri judecătorești care nu viza fondul cauzei penale, așa cum prevăd dispozițiile art.393 Cod procedură penală, cererea de revizuire fost respinsă ca inadmisibilă prin sentința penală nr.847/17.11.2008 a Judecătoriei Piatra Neamț.
2. Prin rezoluția procurorului nr.272/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, dată de magistratul procuror, s-a confirmat propunerea organelor de poliție de a nu se începe urmărirea penală față de:, Dumitrei, și, cercetați sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art.246 Cod penal și art.260 Cod penal, întrucât s-a constatat că faptele nu există.
Nemulțumit de această soluție petentul a formulat plângere.
Prin rezoluția nr.991/II/2/2006 din data de 24.08.2006, primul procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamța respins plângerea ca neîntemeiată.
Judecătoria Piatra Neamț prin sentința penală nr.1250/2006, dată în dosarul nr.8230/2006, a respins ca nefondată plângerea formulat de împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr.272/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț.
Această soluție a rămas definitivă prin decizia penală nr.780/2007 a Curții de Apel Bacău, prin care s-a respins ca inadmisibil recursul petentului.
Petentul a formulat contestație în anulare și prin decizia penală nr.2282/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă ca inadmisibilă.
Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art.97 alin.2 din Legea nr.303/2004, republicată, art.17 din Legea nr.304/2004, republicată, art.1 alin.4 și art.129 din Constituția României, revizuită, rezultă fără echivoc faptul că exercitarea dreptului de sesizare al persoanelor în legătura cu activitatea sau conduita judecătorilor și chiar a procurorilor nu poate pune în discuție soluțiile pronunțate.
Eventualele încălcări ale normelor legale de drept procesual și/sau de drept substanțial de intimații-magistrați pot fi analizate exclusiv pe căile legale de atac.
A concluziona altfel înseamnă a accepta că o hotărâre judecătorească sau o soluție dată de procuror ar putea fi supusă simultan și paralel unui control de legalitate de către o autoritate a statului, alta decât o instanță de judecată, ceea ce nici Constituția, nici legile de organizarea judecătorească și Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu permit
Acest lucru nu înseamnă că sunt nesocotite dispozițiile art.16 alin. 2 din Constituția României și nici cu art.7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Activitatea de soluționare a unor cauze de către magistrații-procurori nu poate forma obiectul unor sesizări de natură penală, faptă penală și implicit nu poate fi angajată răspunderea penală a magistratului procuror, activitatea desfășurată de acesta cu prilejul unor acte sau măsuri efectuate în exercitarea întocmai a funcției și a adoptării unei soluții.
Controlul legalității și temeiniciei soluțiilor adoptate, așa cum se arăta, se poate face doar cu ocazia exercitării căilor de atac prevăzute de lege.
Așa cum se arăta soluțiile date de magistratul-procuror au fost supuse atât verificării ierarhice, în conformitate cu prevederile art.275-278 Cod procedură penală, cât și controlului de legalitate și temeinicie instanțelor de judecată, în conformitate cu dispozițiile art.278/1 și următoarele Cod procedură penală, reținându-se că soluțiile sunt legale și temeinice.
Soluția dată de intimata este rezultatul interpretării date probelor din acel dosar, aprecierea legalității și temeinicei acesteia, așa cum, de altfel am mai arătat, este atributul exclusiv al instanței de judecată, în conformitate cu prevederile art.278/1 Cod procedură penală.
Independența procurorilor în dispunerea soluțiilor în cauzele pe care le instrumentează este garantată de art.64 alin.2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, eventuala netemeinicie a acestora neputând constitui element material al unei infracțiuni, în lipsa unor indicii privind îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu.
Faptul că soluțiile date de magistratul-procuror îi sunt nefavorabile petentului nu justifică declanșarea cercetărilor penale împotriva intimatei.
Din actele și lucrările dosarului nu a rezultat că magistratul, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, nu a îndeplinit un act ori l-a îndeplinit în mod defectuos și prin aceasta să fi produs o vătămare a propriilor interese ale petentului.
Petentul a mai susținut în plângere că în cauză organul de cercetare penală nu s-au efectuat cercetări la fața locului, nu a fost audiat.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua dat soluția de netrimitere în judecată împotriva căreia petentul a formulat plângere la instanță doar în baza actelor premergătoare administrate în cauză.
În conformitate cu prevederile art.224 Cod procedură penală: "În vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare.
De asemenea, în vederea strângerii datelor necesare organelor de urmărire penală pentru începerea urmăririi penale, pot efectua acte premergătoare și lucrătorii operativi din Ministerul d e Interne, precum și din celelalte organe de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale, anume desemnați în acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa siguranței naționale.
Procesul-verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă."
Potrivit acestor prevederi legale, în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare.
Procesul verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă.
Așa cum este cunoscut actele premergătoare urmăririi penale sunt caracterizate ca fiind acte procedurale cu natură și funcționalitate specifică, plasateîn afara procesului penal.
Actele premergătoare, denumite în literatura de specialitate investigații prealabile, au menirea fie de a completa informațiile pe care organele de urmărire penală le au cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, fie numai să verifice aceste informații spre a putea desprinde concluzii corespunzătoare în legătură cu începerea urmăririi penale.
Așadar, în cadrul actelor premergătoare urmăririi penale se poate desfășura un fascicul de activități care, prin funcționalitatea și finalitatea lor, urmăresc realizarea unor obiective bine precizate în dispozițiile legale.
Pot fi efectuate în această fază anumite verificări, pot fi ascultate anumite persoane, pot fi făcute chiar percheziții, cercetări la fața locului sau investigații.
Nu pot fi dispuse, în faza premergătoare urmăririi penale, măsuri procesuale, deoarece acestea se pot lua numai cu privire la învinuit sau inculpat, ceea ce ar implica o urmărire penală începută.
Acordarea unor largi posibilități organelor de urmărire penală în ceea ce privește efectuarea actelor premergătoare urmăririi penale constituie o garanție în plus că începerea urmăririi penale nu se face decât în situații deplin justificate.
Dacă avem în vedere și faptul că începerea urmăririi penale împotriva unei persoane îi atribuie acesteia calitatea de învinuit, nu se înfățișează cu și mai multă claritate, atenția care trebuie acordată actelor premergătoare urmăririi penale.
Acordând o importanță deosebită actelor premergătoare urmăririi penale, se poate preîntâmpina începerea urmăririi penale în cazuri nejustificate, eliminându-se posibilitatea apariției acelui cadru legal în care pot fi dispuse anumite măsuri procesuale, care, în final s-ar dovedi nejustificate.
Începerea urmăririi penale este un moment procesual cu semnificații deosebite. Pe de o parte,începerea urmăririi penale marchează și declanșarea procesului penal, iar pe de altă parte, ea implică drepturi și obligații specifice atât pentru organele de urmărire penală, cât și pentru ceilalți participanți la proces.
Având în vedere aceste considerații, se impune ca începerea urmăririi penale să fie legată de existența unor date suficiente că s-a săvârșit o infracțiune.
Potrivit art.228, organul de urmărire penală, sesizat prin plângere sau denunț, dispune, prin rezoluție începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate, nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcarea acțiunii penale prevăzute în art.10 (mai puțin cele de la art.10 lit.b/1).
Când organul de urmărire penală se sesizează din oficiu, încheie un proces verbal care constituie actul de începere a urmăririi penale.
Din reglementarea începerii urmăririi penale rezultă că rezoluția și procesul verbal sunt acte procesuale prin care organul judiciar își manifestă dorințade a declanșa procesul penal.
Dispozițiile care reglementează începerea urmăririi penale prevăd și posibilitatea neînceperii urmăririi penale.
În acest sens în art.228 alin.4 se arată că, în situația în care din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii sau denunțului rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute în art. 10, cu excepția celui de la lit.b/1, organul de urmărire penală înaintează procurorului actele încheiate cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală.
În cauzele în care este vorba de o cauză penală de competența exclusivă a procurorului, dacă sunt îndeplinite condițiile de neîncepere a urmăririi penale, procurorul dispune soluția prin rezoluție motivată.
În conformitate cu prevederile art.228 alin.4 Cod procedură penală, în situația în care din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii sau denunțului rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute în art. 10, cu excepția celui de la lit.b/1, organul de urmărire penală înaintează procurorului actele încheiate cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală, iar procurorul dacă este de acord cu propunerea, o confirmă prin rezoluție motivată.
Desigur că, întrucât, potrivit art.209 Cod procedură penală, competența urmăririi penale, dată fiind calitatea petentului, era a procurorului, acesta constatând din conținutul actului de sesizare sau ale actelor premergătoare rezultă un caz de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzut de art.10 Cod procedură penală, respectiv, art.10 lit.a Cod procedură penală, soluția deneîncepere a urmăririi penale împotriva intimatei este legală și temeinică.
Așa cum se arăta în cauză s-au efectuat doar acte premergătoare, astfel că, în raport de cele expuse mai sus cu privire la soluțiile date de magistratul-procuror și faptul că legalitatea și temeinicia acestora a fost verificată pe cale atât a controlului ierarhic, cât și la instanțele de judecată, în mod corect Parchetul de pe lângă Curtea de Apel nu a procedat la efectuarea altor probe.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua procedat la audierea petentului-fl.7 dosar urmărire penală.
În ceea ce privește săvârșirea unor infracțiuni de organele de cercetare penală, în condițiile în care deține probe în dovedirea susținerilor sale, petentul are posibilitatea de a se adresa organelor de urmărire penale competente.
Trebuie însă arătat că petentul și-a făcut o ocupație din a formula plângeri penale împotriva tuturor magistraților, fie ei procurori sau judecători care efectuează acte de urmărire penală sau judecă cauze în care este parte, precum și împotriva organelor de cercetare penală, lucrători ai poliției judiciare, precum și a numeroase persoane fizice cu care se judecă în diverse cauze, acuzându-i de tot felul de infracțiuni.
Pe rolul instanțelor, începând de la judecători și până la Înalta Curte de Casație și Justiție, petentul are zeci de cauze penale având ca obiect plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată pronunțate de procuror, calitatea de intimați având-o procurori de la toate categoriile de unități de procuratură, judecători de judecătorii, tribunale, curte de apel, organe de cercetare penală, etc.
De asemenea, petentul în mod frecvent își exercită în mod abuziv drepturile procesuale, formulează cereri de recuzare a judecătorilor investiți prin repartizare aleatorie a cauzelor cu soluționarea acestora și chiar a procurorilor de ședință, în acest fel procedând și în această cauză.
După ce cererea formulată de petent de recuzare a președintelui completului de judecată a fost respinsă prin încheierea din data de 09.06.2009, petentul a formulat o nouă cererea de recuzare împotriva președintelui completului de judecată, invocând același motiv de recuzare, condiții în care, Curtea, în temeiul art.51 alin.3, cu referire la art.51 alin.2 Cod procedură penală, a respins noua cerere de recuzare ca inadmisibilă.
De asemenea, petentul are un comportament total necorespunzător în fața instanțelor de judecată, având o atitudine ireverențioasă față de judecători sau de față de procurorul de ședință judecată.
Pentru comportare ireverențioasă a petentul și în această cauză, instanța a aplicat petentului, în conformitate cu prevederile art.198 alin.4 lit.h Cod procedură penală, amenda judiciară în sumă de 500 lei.
După formularea noii cerere de recuzare, petentul a părăsit sala de ședință, fără încuviințarea instanței și a refuzat să participe la dezbaterea pe fond a cauzei, sfidând organele judiciare.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, va fi respinsă ca nefondată plângerea formulată de petent.
Va fi menținută soluția atacată.
Văzând și prevederile art.192 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 278/1 alin. 8 lit. a C.P.P. respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul, cu domiciliul în satul B, com. cel, jud, N, împotriva rezoluției din data de 19.03.2009, dată în dosarul nr. 1304/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, confirmată prin rezoluția nr. 333/II/2/2009 din data de 18.05.2009 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Menține rezoluția atacată.
În baza art. 192 alin. 2 C.P.P. obligă petentul să plătească statului suma de 2oo lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 1o zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 25.06.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tehnored. PE/29.06.2009/ 2 ex
Președinte:Pocovnicu DumitruJudecători:Pocovnicu Dumitru, Popescu Elena
