Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 1145/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 1145/
Ședința publică din 23 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Constantin Costea
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky G -
JUDECĂTOR 3: Florin Popescu
Grefier: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș împotriva sentinței penale nr. 391/PI din 26.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc petentul-intimat -, reprezentat de avocat, intimații-intimați, -, reprezentați de avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Procurorul susține recursul promovat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, apreciind că, față de probatoriul administrat deja în faza actelor premergătoare, cei trei făptuitori au acționat corespunzător atribuțiilor de serviciu, iar activitatea lor nu se circumscrie nici uneia dintre infracțiunile reclamate. Astfel, apreciază că în mod greșit instanța a dispus reaudierea celor 3 martori, întrucât, aspectele invocate în cuprinsul declarațiilor acestora, care se coroborează cu celelalte probe nu sunt contradictorii și, printr-o reaudiere, nu s-ar aduce vreo probă relevantă în cauză. De asemenea, nici efectuarea de cercetări cu privire la momentul prezentării petentului la IML nu se justifică, câtă vreme pe certificatul medico-legal întocmit în cauză este trecută data examinării - 03.11.2008. În consecință, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și menținerea soluțiilor dispuse de procuror ca legale și temeinice.
Apărătorul petentului - intimat, av., pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea sentinței tribunalului ca legală și temeinică, apreciind că urmărirea penală în cauză s-a desfășurat în mod superficial, soluția pronunțată de procuror bazându-se în principal pe declarațiile celor trei făptuitori și a altor persoane angajate în cadrul secției de poliție.
Apărătorul intimaților - intimați, av., achiesează la motivele de recurs ale parchetului și pune concluzii de admitere.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 391 din 26.06.2009, Tribunalul Timiș, în baza art. 2781pct 8 lit b Cpp a admis plângerea formulată de petentul -, împotriva rezoluției procurorului din data de 16 02 2009 pronunțată în dosar 2636/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
A desființat rezoluția atacată și rezoluția prim-procurorului pronunțată în dosar 217/II/2/2009 și a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 250 alin 3 Cp și art. 266 alin 2 Cpp.
În temeiul art. 192 alin 3 Cpp, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 26 11 2008 petentul a formulat plângerea penală împotriva a trei polițiști ai secție 2 Poliție T pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: arestare nelegală și cercetare abuzivă, prev. de art. 266 alin 2 Cp, loviri sau alte violențe prev. de art. 180 alin 2 Cp și purtare abuzivă prev. de art. 250 alin 3 Cp.
Petentul susține că în data de 31 10 2008, în jurul orelor 18 -18 30 se afla în sensul giratoriu din Calea, la o anumită distanță de microbuzul marca VW cu nr. de înmatriculare TM --74 - care era parcat pe marginea căii de rulare și în care se aflau soția sa și fiul în vârstă de 1 an și 8 luni.
Lângă microbus s-a oprit o dubă de politie, care s-a îndreptat spre microbus. În momentul în care petentul a ajuns la microbus, i-a fost solicitat permisul de conducere, iar după ce a fost verificat, i-a fost restituit și i s-a permis să plece.
La un interval scurt după plecare fost somat de polițiști să oprească mașina, și i s-au solicitat actele autovehiculului. Întrucât mașina era proprietatea fratelui său, a relatat polițiștilor că nu are actele asupra sa, dar poate solicita fratelui să vină în 5 minute cu actele.
Polițiștii nu au acceptat și i-au cerut să urce în mașina poliției. Întrucât petentul a refuzat inițial, aceștia l-au bruscat, chiar lovindu-l cu capul de ușa mașinii. La insistențele sale, agenții de poliție i-au permis să cheme un taxi pentru ca soția și copilul său să fie transportați acasă, după care acesta a fost transportat la secția 2 de Poliție din
Susține că i s-a cerut să dea o declarație prin care să arate de unde a fost furată mașina și dacă cunoaște faptul că este neînmatriculată. Susține că în timpul luării declarației a fost agresat de cei doi polițiști care l-au adus în sediul secției de poliție și de un altul care se afla în incinta acestei secții, respectiv a fost lovit cu pumnii și picioarele.
Petentul susține că a refuzat să dea o declarație până nu i se pune la dispoziție un avocat și datorită acestui lucru a fost ținut efectiv în sediul secției de la orele 18.30 - 19.00 și până dimineața, în jurul orelor 03 - 04.00, solicitându-i-se să recunoască faptul că microbuzul era furat.
Ulterior, după verificarea microbuzului i s-a permis să plece.
Susține ca urmare a agresiunilor a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 10 zile îngrijiri medicale și a depus la dosar, care confirmă că a suferit mai multe leziuni care puteau fi produse în data de 31.10/01.11.2008 și puteau fi rezultatul lovirii cu sau de corpuri dure. De asemenea, a depus la dosar cartea de identitate a autovehiculului condus, din care rezultă că acesta este proprietatea fratelui inculpatului.
Întrucât s-au efectuat acte premergătoare cu privire la posibilitatea ca petentul să fi săvârșit infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, s-au făcut verificări la Serviciul Evidență Informatizată a SPR T și s-a constatat că la data de 09.10.2008, fratele petentului, solicita radierea din circulație a autoturismului marca 1300 cu nr. de înmatriculare - cu păstrarea combinației de numere. Concomitent, acesta a solicitat și înmatricularea autoturismului marca VW Transporter, care a fost condus de petent, căruia i-a fost atribuit numărul -, conform cererii. La data de 13.10.2008, din eroare, același lucrător care a efectuat operațiunile de mai sus, radiază autovehiculul VW Transporter și, având liberă în baza de date combinația de numere, o atribuie unui alt autovehicul.
Astfel, s-a stabilit că petentul a fost oprit în trafic pe baza unei informații oficiale obținută de cei doi agenți de politie, dar care era eronată pentru considerentele de mai sus.
În vederea efectuării de cercetări au fost identificați drept făptuitori, intimații din prezenta cauză.
Urmare a plângerii petentului, s-au efectuat acte premergătoare cu privire la acuzațiile aduse, respectiv s-au luat declarații celor trei făptuitori, martorei, soția petentului, martorului -, martor asistent, martorului, fratele petentului, martorului, martorului Tunai Amanda.
Prin rezoluția dată de procuror la data de 16.02.2009 s-a dispus neînceperea urmării penale față de cei trei făptuitori, în temeiul art. 10 lit. d Cpp.
Prin rezoluția de mai sus s-a arătat că starea de fapt indicată de partea vătămată nu se coroborează cu nici o altă probă și că în prezența martorului asistent -, petentului i-a fost solicitat să însoțească echipajul de politie. Acest martor a fost de față când petentul a refuzat să dea declarație și acesta a confirmat că petentul nu a fost agresat.
Se mai arat că nu este cert faptul că leziunile descrise în provin de la incidentul reclamat, în condițiile în care acesta a relatat că i-a fost permis să plece acasă în jurul orelor 03 00- 04 00 dimineața, iar soția sa a declarat că a ajuns acasă în seara zilei următoare.
Împotriva aceste rezoluții petentul a formulat plângere, care a fost respinsă de prim-procuror prin rezoluția nr. 217/II/2/2009.
Petentul s-a adresat în termenul legal prev. de art. 2781Cpp cu plângere instanței de judecată.
Instanța a observat că probatoriul administrat în cauză nu este complet, iar soluția pronunțată de procuror se bazează în principal pe declarațiile celor trei făptuitori și a altor persoane angajate în cadrul secției de poliție, ceea ce creează aparența unui subiectivism al depozițiilor astfel luate.
S-a observat de către instanță că din declarația numiților - și și, precum și din procesul verbal încheiat în data de 31 10 2008, reiese faptul că în microbuzul condus de petent se afla un copil singur care plângea, se arată că petentul a fost luat de la fața locului și transportat la secția de poliție, neglijându-se faptul că la fața locului se afla și soția petentului.
Instanța a observat că declarația olografă dată de această martoră nu este completă, în condițiile în care aceasta, deși prezentă la fața locului, nu a fost chestionată cu privirea la detaliile legate de modul în care a fost determinat petentul să meargă la sediul poliției și alte amănunte cu privirea la momentul întoarcerii soțului său acasă și leziunile pe care le prezenta, precum și alte detalii cu privire la posibilitatea ca petentul să nu se fi întors direct acasă după ce a părăsit sediul secției de poliție.
De asemenea, se arată atât în rezoluția pronunțată de procuror, cât și în procesul verbal întocmit de cei trei agenți constatatori, că martorul - a fost de fata in momentul in care petentul a fost urcat în mașina politiei. Declarația olografă a acestui martor, este foarte vagă, însă, acesta nefiind chestionat cu privire la împrejurări esențiale. În condițiile în care, în declarațiile lor, cei trei făptuitori nu fac referire la prezența soției petentului la fața locului, se impunea a fi chestionat acest martor cu privire la acest aspect, întrucât depoziția acestei martore este foarte importantă. De asemenea, se impunea să fie chestionat acest martor cu privirea la modalitatea în care a fost determinat petentul să urce în mașina politiei, iar în condițiile în care acest martor a fost în incinta sediului poliției pe perioada în care petentul a fost audiat, se impunea să fie chestionat cu privirea la momentul în care acesta a părăsit sediul poliției și eventuale alte persoane care erau de față.
Petentul descrie o situație de fapt care se coroborează cu susținerile făptuitorului sub aspectul prezenței în sediul de politie, refuzului acestuia de a da declarație, încercării de a lua legătura cu fratele său. Pe de alta parte, din depoziția martorului Tunai rezultă în mod clar faptul că petentul a fost audiat până în jurul orelor 02 00 noaptea, ceea ce confirmă ipoteza susținută de petent că a plecat spre dimineața, în jurul orelor 03 00 - 04 00.
Potrivit arătat mai sus, leziunile suportate de petent pot fi produse în noaptea de 31 10 2008 spre 01 11 2008.
Instanța a observat că aceste elemente sunt indicii în ce privește posibilitatea ca leziunile suferite de petent să fie produse în urma altercației avute cu agenții de poliție în timpul cercetărilor efectuate împotriva acestuia cu privire la posibilitatea să fi săvârșit infracțiunea de conducere a unui autovehicul înmatriculat.
Petentul susține că poate proba faptul că, la ieșirea din sediul poliției au fost de față doi martori, iar această probă nu a fost administrată în cursul cercetărilor efectuate. Instanța a constatat că, pornind de la faptul că probele administrate până în prezent pot constitui indicii cu privire la posibilitatea ca petentul să fi fost agresat în timpul cercetărilor, se impune începerea urmăririi penale cu privire la acei trei făptuitori și completarea cercetărilor în sensul reaudierii martorilor, -, audierii martorilor propuși de petent și care se susține că l-au văzut imediat după ieșirea din sediul secției de politie, efectuării de cercetări cu privire la momentul la care s-a prezentat petentul la IML precum și la alte cabinete în vederea efectuării de investigații medicale raportat la leziunile suportate, aspecte care pot aduce lămuriri cu privire la posibilitatea ca leziunile să se fi produs ulterior cercetărilor efectuate.
De asemenea, instanța a apreciat ca fiind relevant a se verifica care a fost momentul în care s-a stabilit de cei trei agenți că neînmatricularea autovehiculului condus de petent a fost rezultatul unei erori, față de momentul în care acesta părăsit sediul secției de politie.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, arătând că sentința penală este netemeinică, deoarece în mod greșit instanța de fond a admis plângerea petentului - împotriva soluției procurorului și a dispus trimiterea cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale, solicitând în final admiterea recursului, casarea sentinței penale și menținerea soluției dispusă de procuror.
Examinând sentința penală recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp. art. 3856al.3 Cpp,instanța constată că recursul formulat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș este nefondat.
Tribunalul Timișa conturat în mod corect starea de fapt dedusă judecății și a făcut o corectă analiză a probelor existente la dosar, ajungând la concluzia că se impune trimiterea cauzei la parchet pentru a fi completate cercetările în cauză, în vederea lămuririi stării de fapt și a susținerilor părții vătămate, care a depus la dosar un certificat medico-legal care atestă că a suferit mai multe leziuni care puteau fi produse la data de 31.10. - 01.11.2008 și puteau fi rezultatul lovirii cu și de corpuri dure care au necesitat pentru vindecare 10 zile de îngrijiri medicale.
Existând acest certificat medico-legal, care atestă o agresare a petentului -, natura leziunilor duce la concluzia că acesta putea fi rezultatul conflictului existent între acesta și organele de poliție, atunci când a fost condus la sediul secției de poliție pentru lămurirea situației autovehiculului pe care-l conducea.
Din examinarea probatoriului existent în cauză rezultă că soluția pronunțată de procuror se bazează în principal pe declarațiile celor doi făptuitori precum și a unor persoane care lucrează în cadrul secției de poliție, ceea ce creează aparența unui subiectivism în ceea ce privește probatoriul administrat, astfel că se impune completarea probatoriului cu reaudierea martorului, soția petentului, care a fost prezentă la fața locului, martorul -, care a fost de față în momentul în care petentul a fost urcat în mașina poliției, respectiv martorul, care, de asemenea, este în măsură să ofere detalii despre modul în care a ieșit petentul din sediul secției de poliție.
De asemenea, în mod corect s-a apreciat că se impune a se efectua cercetări cu privire la momentul în care petentul s-a prezentat la IML precum și la alte cabinete medicale, în vederea efectuării de investigații medicale, raportat la leziunile suportate, pentru a se putea verificat dacă acestea au fost produse la data de 31.10. - 01.11.2008 sau la o altă dată.
Pentru aceste considerente, văzând că se impune a se efectua verificări suplimentare, respectiv completarea probatoriului administrat până în prezent, instanța apreciază că Tribunalul Timiș în mod corect a desființat rezoluțiile atacate și a trimis cauza la parchet pentru continuarea cercetărilor, urmând a se administra probele indicate de către instanță, iar în urma administrării acestor probe să se pronunțe o soluție legală și temeinică, care să reflecte adevărul judiciar, întrucât, din probele existente rezultă unele indicii că este posibil ca leziunile create petentului să fie produse cu ocazia prezenței sale la sediul secției de poliție, însă acest aspect trebuie lămurit cu precizie.
Văzând că sentința Tribunalului Timiș este temeinică și legală, nefiind motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța urmează să respingă ca nefondat recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.
Văzând și disp. art. 192 al.3 Cpp,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 1 lit. b) proc. pen. respinge ca nefondat recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș împotriva sentinței penale nr. 391/PI/26.06.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosarul nr-.
În baza art. 192 al.3 Cpp cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - G - - -
GREFIER
- -
Red. Gh. /04.12.09
Tehnored. 2 ex./07.12.09
PI. - - Trib.
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky, Florin Popescu
