Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 123/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 123
Ședința publică de la 16 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciubotariu
Grefier: - -
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror
Pe rol fiind soluționarea cauzei penale directe, având ca obiect " plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată - art.278 ind.1 Cod procedură penal " promovată de petentul, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 9 iunie 2008 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași în dosarul nr.145/P/2008 și împotriva rezoluției din data de 17 iulie 2008 pronunțată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași în dosarul nr.599/II/2/2008.
Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că lipsește atât petentul cât și intimații, și.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care, nemaifiind de formulat cereri, Curtea acordă cuvântul în susținerea plângerii formulată de petentul.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că petentul a formulat plângere împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași prin care s-a dispus în conformitate cu prevederile art.228 alin.6 și art.10 lit.a Cod procedură penală, a nu se începe urmărirea penală împotriva mai multor ofițeri de poliție, și agenții de poliție și pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.246, 247, 248 ind.1, 289, 250, 259 și 268 Cod penal.
Rezoluția dată a fost verificată și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, și s-a constatat de asemenea, că actele premergătoare efectuate în cauză nu confirmă acuzațiile pe care petentul a înțeles să le aducă celor cinci făptuitori.
Apreciază ambele rezoluții ca fiind legale și temeinice, plângerea nefondată, motiv pentru care pune concluzii de respingere a plângerii formulată de petentul.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL:
Asupra plângerii penale de față.
Prin rezoluția nr. 145/P/2008 din 9 iunie 2008 dată de procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iașis -a dispus neînceperea urmăririi penale față de:
- subcomisarul, agent, agent adjunct pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246, 247, 248 ind. 1, 249, 266 alin. 2 și art. 268 Cod penal; inspector principal pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 248 ind. 1; 250 alin. 2, 259 alin.2 și art. 266 alin. 1 Cod penal și subcomisar pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 raportat la art. 246, 259 alin. 2 și art. 268 Cod penal.
Prin soluția adoptată procurorul a reținut următoarele:
Petentul a formulat trei plângeri penale, înregistrate sub nr. 145/P/2008, 173/P/2008 și 177/P/2008 prin care a sesizat faptul că subcomisarul, împreună cu alți lucrători din cadrul Poliției Orașului, au pus în executare două mandate de aducere emise pe numele său pentru datele de 7.03.2008 și 14.04.2008, deși anterior nu a fost realizată procedura de citare, în conformitate cu dispozițiile art. 175 Cod procedură penală.
În conținutul ultimei plângeri formulate, petentul a sesizat faptul că subcomisarul, împreună cu subcomisarul, ar fi dispus începerea urmăririi penale în dosarul penal nr. 503/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 86 al.2 din OUG195/2002.
Prin rezoluția din data de 4.06.2008 s-a dispus, în conformitate cu art. 46 Cod procedură penală, cu referire la art. 32 Cod procedură penală, reunirea dosarului nr. 173/P/2008 și 177/P/2008, la dosarul nr. 145/P/2008.
Din actele premergătoare efectuate în prezenta cauză au rezultat următoarele:
În noaptea de 16.06.2007 (orele 00,05), numitul a fost depistat pe str. - din orașul conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare IS.01. emanând miros de alcool. Conform buletinului de analiză toxicologică, numitul avea o alcoolemie de 1,50 g%
Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău sub nr. 1040/P/2007, iar prin rezoluția din 24.07.2007 s-a dispus, în conformitate cu art. 228 al. 1 și 11Cod procedură penală, începerea urmăririi penale față de, pentru săvârșirea in fracțiunii prev. de art. 87 al. 1 din U, 195/2002 republicată.
Prin rezoluția nr. 1040/P/2007 din 25.07.2007, în conformitate cu art. 228 al. 31 Cod procedură penală, s-a confirmat propunerea de începere a urmăririi penale de către procuror.
Ulterior, respectiv la data de 0.04.2008, orele 14,10, numitul a fost depistat conducând același autoturism, pe str. - din orașul, fapt pentru care, prin rezoluția nr. 503/P/2008 s-a dispus în conformitate cu art. 228 al. 1 și 11Cod procedură penală, începerea urmăririi penale față de, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.86 al. 2 din, 195/2002 republicată.
Prin procesul verbal din data de 14.04.2008 s-a propus conexarea dosarului nr. 1040/P/2007 și 503/P/2008, cauza rezultată urmând să poarte numărul 1040/P/2007.
De menționat este faptul că, în cauză, nu au fost finalizate cercetările, nefiind întocmit referatul de către organele de cercetare penală.
Din perspectiva celor menționate se constată că actele de urmărire penală, precum și actele procedurale ce le-au precedat au fost efectuate în dosarul nr. 1040/P/2007, cu respectarea dispozițiilor Titlului V (partea generală), cap. II Cod procedură penală, precum și în considerarea dispozițiilor Titlului I (partea specială); cap. III și IV Cod procedură penală.
Astfel, în ceea ce privește punerea în executare a mandatelor de aducere emise pe numele numitului la datele de 07.03.2008 și 22.04.2008, activitatea pe care petentul din prezenta cauză o apreciază ca fiind abuzivă, cu motivarea că mandatele au fost puse în executare fără îndeplinirea prealabilă a procedurii de citare, conform dispozițiilor art. 175 Cod procedură penală, sunt de făcut următoarele precizări:
Activitatea lucrătorilor de poliție contestată de către petent a fost realizată cu respectarea dispozițiilor procedurale prevăzute în Titlul V, cap. II (partea generală) Cod de procedură penală.
Astfel, conform art. 183 Cod procedură penală, o persoană poate fi adus în fața organelor de urmărire penală sau a instanței de judecată pe baza unui mandat de aducere, dacă, fiind anterior citată, nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezența ei este necesară.
Conform al. 2 al aceluiași text de lege, învinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar înainte de a fi fost chemat prin citație, dacă organul de urmărire penală sau instanța constată motivat că, în interesul rezolvării cauzei, se impune această măsură.
Măsura dispusă în conformitate cu dispozițiile art. 183 Cod procedură penală, se execută, conform dispozițiilor art. 184 Cod procedură penală, prin organele poliției, jandarmeriei sau poliției comunitare, conform al. 31al art. 184 Cod procedură penală, dacă învinuitul sau inculpatul refuză să se supună mandatului sau încearcă să fugă, va fi constrâns la aceasta.
În speță, anterior emiterii mandatelor de aducere, s-a procedat la citarea petentului pentru datele de 4.01. 27.02. 3.04. 9.04. și 16.04.2008, acesta neprezentându-se la nici una dintre datele pentru care a fost citat.
De altfel, două dintre citații, respectiv cele din 4.01.2008 și 27.02.2008 au fost atașate în copie plângerii penale formulate de către petent, ceea ce atestă că susținerea din conținutul plângerii, conform căreia procedura de citare ar fi fost viciată, în sensul că, în loc de șos. - ar fi fost trecută str. -, ceea ce a făcut ca citațiile să nu intre în posesia sa, este.
Mai mult, petentul susține că, datorită viciului invocat ambele citații le-ar fi primit mult după data punerii în executare a mandatului de aducere emis la 7.03.2008, mai exact, după circa două luni de la data emiterii, lucru aproape imposibil, cu atât mai mult cu cât, chiar petentul menționează că ambele invitații au fost expediate cu scrisoare recomandată, ceea ce implică o procedură poștală specială.
Din perspectiva textelor de lege evocate și care au stat la baza emiterii și executării mandatelor de aducere constatate de către petent - respectiv procedura de citare și comunicare a actelor procedurale și mandatul de aducere, este de relevat faptul că activitatea subcomisarului, a agenților, și inspector principal, realizate în limitele mandatului pe care l-au îndeplinit, cu respectarea dispozițiilor Codului d e procedură penală, nu poate fi calificată necondiționat ca și infracțiune, pe considerentul invocat de reclamant, cu privire la pretinsul viciu de procedură care l-ar fi împiedicat să se prezinte de bunăvoie la organele de urmărire penală.
Nu lipsit de semnificație este și faptul că primele două plângeri penale, înregistrate sub numerele 145/P/2008 și 173/P/2008, conțin evidente contradicții cu privire la aspecte esențiale cauzei.
Astfel, în prima plângere, petentul susține că, cu prilejul prezentării la procuror - urmare a executării mandatului de aducere la 10.03.2008 - nu a fost audiat, întrucât și-a manifestat voința de a fi asistat de a părător și de a-și formula probe, sens în care s-a întocmit proces -verbal.
În cea de-a doua plângere penală, petentul reclamă executarea abuzivă a noului mandat de aducere emis de procuror, invocând aceleași vicii de procedură care l-au împiedicat să se prezinte de bunăvoie.
În mod evident, precizările din cea de-a doua plângere sunt în contradicție cu cele din plângerea inițială, care faptul că avea cunoștință despre obligația de a se prezenta la organele de urmărire penală în prezența apărătorului ales, în vederea prezentării materialului de urmărire penală - solicitare pe care, de alt6fel, personal a adresat-o procurorului.
În legătură cu acuzațiile formulate de petent și care vizează conduita abuzivă a aceluiași făptuitor - - constând în începerea în mod nelegal a urmăririi penale împotriva petentului, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 republicată, sunt de făcut următoarele precizări:
Din examinarea actelor de urmărire penală efectuate în cauză nr. 503/P/2008 rezultă faptul că urmărirea penală s-a efectuat în conformitate cu dispozițiile Titlului I (partea specială), cap. III Cod procedură penală.
Astfel, urmărirea penală a fost începută în cauza menționată cu respectarea dispozițiilor art. 228 al. 1 și 11Cod procedură penală, rezoluție confirmată conform dispozițiilor art. 228 al. 31Cod procedură penală.
De altfel, din examinarea actelor de urmărire penală rezultă că subcomisarul și nu a avut nici o implicare în realizarea actului de urmărire penală contestat - respectiv rezoluția de începere a urmăririi penale - ci doar au realizat procedura de comunicare a acestuia.
Față de cele constatate, în cauză nu sunt incidente dispozițiile legii penale invocate de petent, întrucât activitatea tuturor persoanelor reclamate s-a realizat în limitele dispozițiilor legale.
De altfel, în situația în care se constată încălcarea unor dispoziții procedurale cu prilejul efectuării cercetării penale de către organele de cercetare penală, actele sau măsurile procedurale nelegale pot fi infirmate în cursul urmăririi penale, în conformitate cu dispozițiile art. 220 Cod procedură penală.
În speță, cauza aflându-se în faza urmăririi penale, orice aspect de nelegalitate poate fi îndreptat - în virtutea dispozițiilor procedurale menționate, de către procurorul care va soluționa cauza.
Mai mult, conduita petentului care a înțeles ca la fiecare act procedural sau de urmărire penală efectuat împotriva sa să inițieze proceduri penale împotriva titularilor actelor respective - fără a urma procedurile speciale evocate - apare ca șicanatorie și poate duce la tergiversarea soluționării dosarului penal în care acesta are calitatea de învinuit.
În baza disp. art.278 Cod procedură penală, petentul s-a adresat cu plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași care prin rezoluția nr. 599/II/2/2008 din 17.08.2008 a respins-o ca neîntemeiată.
Petentul a formulat plângere în baza art. 278 ind. 1 procedură penală și a susținut următoarele:
- procurorul nu a soluționat plângerile cu celeritate și nu a comunicat imediat modul de soluționare a acestora;
- rezoluția a fost dată fără audierea reclamantului și fără a i se da dreptul la administrarea de probe;
- rezoluția atacată nu este motivată, nu au fost examinate aspectele din plângere, respectiv exercitarea abuzivă a sarcinilor de serviciu de către polițiști.
S-a solicitat admiterea plângerii și trimiterea cauzei la procuror pentru continuarea cercetărilor.
Verificând rezoluția atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea constată că plângerea este nefondată.
Rezultă din materialul probator că lucrătorii de poliție împotriva cărora s-a făcut sesizarea și-au exercitat în mod legal atribuțiile de serviciu cu ocazia emiterii actelor și măsurilor procedurale - respectiv mandatele de aducere sau începerea urmăririi penale - în dosarul penal nr. 1040/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău și nu s-a produs o vătămare a intereselor legale ale petentului cu motivația că respectivele acte au fost verificate și menținute de procurorul care a exercitat supravegherea anchetei penale.
De asemenea în mod legal procurorul a dispus conexarea celor trei cauze penale -plângerile formulate de petent -existând legătură între ele și conduc la o mai bună înfăptuire a justiției (art. 34 lit. "d" Cod procedură penală).
Nu se poate reține nici faptul că procurorul care a efectuat actele de cercetare a tergiversat soluționarea plângerilor având în vedere datele de înregistrare - 15.04.2008; 30.04.2008 și 5.05.2008.
Pe de altă parte, față de conținutul plângerilor formulate de petent, procurorul a efectuat acte premergătoare conform disp. art. 224 Cod procedură penală.
În această fază pro0cesuală, cu excepția procesului -verbal în care se con semnează rezultatele actelor premergătoare, alte acte - precum ascultarea petentului - în contextul plângerilor detaliate pe situația de fapt - nu pot constitui mijloace de probă în sensul prevederilor art. 64 Cod procedură penală.
Este nefondată și critica petentului potrivit căreia, rezoluția consemnată și supusă spre examinare este nemotivată în fapt și în drept.
Constatându-se existența cazului în care punerea în mișcare a acțiunii penale este împiedicată în sensul că faptele nu există - art. 10 lit. "a" Cod procedură penală - procurorul s-a pronunțat motivat conform disp. art. 228 alin. 6 Cod procedură penală ce a fost comunicată părților sub semnătura conducătorului parchetului.
Față de considerentele expuse, în baza disp. art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. "a" Cod procedură penală, plângerea formulată de petentul va fi respinsă ca nefondată.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași nr.145/P/2008 din 09.06.2008 pe care o menține.
Obligă petentul la 20 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 octombrie 2008.
PREȘEDINTE,
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
11.11.2008
Președinte:CiubotariuJudecători:Ciubotariu
