Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 117/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 117
Ședința publică de la 16 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciubotariu
JUDECĂTOR 2: Iulia Elena Ciobanu I - -
Grefier: - -
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror
Pe rol fiind soluționarea apelului penal, având ca obiect " revizuire " formulat de con damnații revizuienți și -, împoptriva sentinței penale nr.151 din data de 06.03.2008, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.
Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că se prezintă condamnații revizuienți, asistat de avocat și -, asistat tot de avocat ( ce substituie la acest termen i pe av., apărător desemnat din oficiu).
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, și s-au verificat actele și lucrăRILE dosarului, după care:
Avocat, având cuvântul, susține că la termenul de astăzi urma să se discute cererea de probe, teza probatorie fiind indicată la punctul 3 din motive. Urmează ca instanța să solicite relații de la cele două instituții, respectiv Banca Comercială Română - Sucursala I și de la Serviciul Județean de Poliție Rutieră I, relații pe care le-a cerut prin cabinetul său de avocatură dare nu i s-a răspuns.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, se opune cererii de probe solicitată de către apărătorul condamnaților.
O astfel de cerere este inadmisibilă. Pe calea revizuirii neputându-se prelungi probatoriu.
Avocat, având cuvântul în replică, susține că dorea să dovedească cu acele înscrisuri că revizuientul nu a avut nici o contribuție, de nici o natură, la activitatea infracțională desfășurată pe firma SC" "SRL I unde administrator figura. Acele înscrisuri urmau să fie coroborate de către in ștanță cu probele administrate în cauză.
Curtea, consultându-se, față de dispozițiile prevăzute de disp.art.394 lit.a Cod procedură penală care prevăd în mod expres " au fost descoperite fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei", având în vedere că se solicită prelungirea probatoriului în prezenta cauză de către apărătorul condamnaților, în sensul de a fi cerute relații atât de la BCR I cât și de la Serviciul Județean de Poliție Rutieră I, instanța respinge această cerere și, nemaifiind de formulat alte cereri, Curtea acordă cuvântul în susținerea cererii de revizuire.
Avocat, având cuvântul, susține oral motivele de apel expuse detaliat în scris, motive care vizează netemeinicia sentinței pronunțată de Tribunalul Iași.
Susține apărarea că revizuientul a invocat la instanța de fond temeiul juridic al cererii de revizuire, respectiv cel prevăzut de art.394 pct.1 lit.a Cod procedură penală, însă instanța de fond nu a făcut nici o analiză și nici nu a menționat în sentința pronunțată de ce consideră că nu poate fi reținut ca fiind aplicabil textul de lege invocat.
Solicită instanței de control judiciar să observe că Tribunalul Iașia respins cererea de revizuire ca fiind nefondată, deși la data pronunțării sentinței avea cunoștință de decizia 60 din 24 septembrie 2007 pronunțată în Secții Unite de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilindu-se, în esență, că " cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile prevăzute de art.394 din Codul d e procedură penală, este admisibilă". Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că din reglementările de ansamblu cuprinse în art.393 - 406 Cod procedură penală rezultă că soluționarea cererii de revizuire parcurge două etape, respectiv cea a admiterii în principiu, atunci când aceasta îndeplinește condițiile cerute de lege, și cea a rejudecării cauzei, după admiterea în principiu. Soluția de respingere a cererii de revizuire ca nefondată nu ar putea fi adoptată decât în etapa a doua, aceea a rejudecării după admiterea în principiu, întrucât altfel ne-am afla în fața unei contradicții lipsite de sens între cele două etape ale revizuirii, care s-ar reduce astfel la una singură, iar voința legiuitorului nu a fost aceea de a contopi cele două faze anterior menționate. Față de soluția de respingere ca nefondată a cererii de revizuire și față de dispozițiile art. 414 indice 2 pct.3 Cod procedură penală, coroborate cu considerentele sentinței apelate, solicită instanței a observa că lipsește încheierea de admitere în principiu, așa cum prevăd disp.art.403 pct.3 Cod procedură penală.
Susține apărarea că soluția pronunțată de Tribunalul Iași este netemeinică. Instanța nu a analizat sub nici un aspect probatoriile administrate în susținerea cererii de revizuire. S-a reținut prin hotărârea de condamnare, a cărei revizuire se solicită, că ar fi contribuit la achiziționarea mărfii de la partea vătămată Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație I, acționând premeditat împreună cu ceilalți doi coinculpați. Prin proba cu înscrisurile solicitate ar fi putut dovedi că abia la data de 31 iulie 2004 l- întâlnit pe, când a fost rugat de către să-i efectueze o cursă de probă împreună cu acesta din urmă, timp în care a fost grav accidentat, iar toate actele firmei SC" "SRL I au rămas la dispoziția inculpatului, singurul dintre inculpați care a și dispus de acestea ulterior, în interes personal. Începând cu data de 31 iulie 2004 singura persoană care a deținut actele SC" "SRL a fost, acesta s-a folosit în mod fraudulos de actele societății unde era administrator.
Susține apărarea că revizuientul nu a avut nici o contribuție, de nici o natură, la activitatea infracțională.
Pune concluzii de admitere a apelului formulat de către cei doi revizuienți așa cum este formulat în scris.
Reprezentantul Ministrrului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a apelului ca fiind nefundat, sentința pronunțată fiind legală și temeinică.
Condamnații, și -, având pe rând ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL:
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr.151 din 6 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr- au fost respinse ca nefondate cererile de revizuire formulate de și.
Au fost obligați revizuienții la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În pronunțarea acestei sentințe s-au reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță la nr- condamnații și au solicitat revizuirea sentinței penale nr. 662/6.10.2005 a Tribunalului Iași.
În motivarea cererii petenții au arătat că, prin sentința penală sus-menționată cei doi au fost condamnați, după cum urmează: la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. 2, 3, 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 și 75 lit. a Cod penal și infracțiunea prevăzută de art. 84 pct. 1 din Legea nr. 59/1934, iar a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. 2, 3, 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 75 lit. a Cod penal, art. 74 și 76 Cod penal și "fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 74 - 76 Cod penal și art. 22 lit. a și 34 lit. b Cod penal. Revizuienții au arătat că trebuie avute în vedere probele care dovedesc nevinovăția revizuienților.
Revizuientul a arătat că solicită reaudierea martorului, confruntarea acestuia cu inculpatul, reanalizarea întregului probatoriu administrat în cauză și interpretarea corectă a declarațiilor inculpatului. Revizuientul a mai arătat că nu a rezultat înțelegerea dintre cei trei inculpați, declarațiile sale privind contribuția lui trebuie văzute în contextul informațiilor primite la acel moment. Un aspect important îl reprezintă faptul că inculpatul, încarcerat mai târziu, s-a folosit de documentele și ștampila firmei pentru a emite o filă CEC.
Revizientul a arătat că solicitările sale privesc aceleași aspecte ca cele relevate de revizuientul, solicitând ca instanța să țină cont de faptul că urmărirea penală a fost insuficientă, unidirecțională. Revizuientul a arătat că nici o probă nu dovedește înțelegerea celor trei inculpați condamnați, declarația martorului este neadevărată, activitatea sa infracțională poate fi circumscrisă dispozițiilor art. 221 Cod penal.
În dovedirea cererii revizuienții au solicitat atașarea dosarului de fond nr. 8415/2004 al Tribunalului Iași și efectuarea unei adrese către I pentru a afla dacă dosarul nr. 8429/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, care sunt faptele reclamate în acel dosar și persoanele cercetate.
În cauză s-a atașat dosarul de fond al tribunalului și s-a primit răspunsul solicitat de la. I, din care rezultă că dosarul se află în lucru la. I, atașând și copia plângerii penale.
Sentința Tribunalului Iași prin care s-a hotărât condamnarea inculpaților a fost apelată de revizuienți iar prin decizia penală nr.119/20.04.2006 a Curții de APEL IAȘI au fost admise apelurile și au fost reduse pedepsele pentru infracțiunea de "înșelăciune" - de la 8 ani la 6 ani pentru și de la 8 ani la 5 ani pentru inculpatul.
Prin decizia nr.7079/5 decembrie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost admise recursurile declarate de inculpații și în sensul înlăturării art.64 lit. "c" Cod penal și a fost respins recursul inculpatului.
Cu ocazia soluționării căilor de atac revizuienții au invocat aceleași motive ca cele susținute în cererile de revizuire, referitoare la probatoriul administrat.
S-a reținut faptul că, din probele administrate în cauză a rezultat cu certitudine vinovăția inculpaților și săvârșirea faptelor.
Aspectele invocate de revizuienți privesc probatoriul administrat și analiza acestui probatoriu.
Revizuienții au invocat în drept dispozițiile art.394 lit. "a" Cod procedură penală arătând că pot fi considerate noi și acele mijloace de probă care nu au putut fi cunoscute de către instanță la data soluționării cauzei, deși aceștia cunoșteau faptele probatorii.
Reanalizarea materialului probator este de competența instanței ce soluționează revizuirea dacă sunt îndeplinite cerințele legale.
Mijloacele de probă ce pot fi utilizate într-o cauză penală sunt prevăzute de Codul d e procedură penală și au fost utilizate la soluționarea cauzei pe fond, în apel și recurs.
În termen legal sentința astfel pronunțată a fost atacată cu apel d e revizuienții-și.
S-a invocat faptul că instanța a ignorat dispozițiile deciziei nr.60/2007 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în sensul că cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile prevăzute de art.394 Cod procedură penală este inadmisibilă.
În condițiile în care instanța a pronunțat o sentință prin care a respins cererea ca nefondată a încălcat dispozițiile art.403 Cod procedură penală în sensul că lipsește încheierea de admitere în principiu așa cum prevăd dispozițiile procesual-penale.
Un al doilea motiv de apel îl constituie netemeinicia, motivat de împrejurarea că instanța nu analizează sub nici un aspect probatoriile administrate deși s-a indicat expres că s-a urmărit administrarea înscrisurilor, respectiv: constatarea împrejurării că revizuientul nu a avut nicio contribuție la activitatea infracțională unde administrator figura însă actele firmei (facturi, carnet cecuri) au fost în posesia inculpatului - începând cu 31.07.2004 - data accidentului în care au fost implicați, direct sau indirect, cei trei inculpați.
Prin proba cu înscrisurile solicitate - respectiv adresa către Serviciul poliției rutiere I - urma a se dovedi că nu a avut nicio contribuție la achiziționarea cantității de vin.
Pentru a sublinia împrejurarea că începând cu 31.07.2004 singura persoană care a avut posesia actelor " " SRL a fost, s-a solicitat de la Banca Comercială Română - Sucursala I câte din cele 25 file CEC au fost introduse în circuitul bancar.
S-a apreciat că aceste răspunsuri pot atesta existența unor fapte și împrejurări noi care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat criticilor formulate, Curtea constată că apelurile de față sunt nefondate.
Apelanții au solicitat revizuirea sentinței penale nr.662/6 octombrie 2005 Tribunalului Iași modificată prin decizia penală nr.119/20.04.2006 a Curții de APEL IAȘI și rămasă definitivă prin decizia penală nr.7079/5 decembrie 2006 Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Revizuienții au invocat în drept dispozițiile art.394 lit. "a" Cod procedură penală în sensul că s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Prin decizia nr. LX (60) din 24 septembrie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secțiile Unite a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că: "cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile de casare prevăzute de art.394 din Codul d e procedură penală, este inadmisibilă".
Dispozitivul deciziei în sensul de mai sus a fost publicat pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție la comunicate sub grija purtătorului de cuvânt de către Biroul de Informare și Relații Publice.
Conform art.414 alin.2 Cod procedură penală, decizia pronunțată în interesul legii se publică în Monitorul Oficial al României Partea I, precum și pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acestea se aduc la cunoștință instanțelor și de Ministerul Justiției.
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Prin urmare, deciziile în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție sunt echivalente și cu aceleași efecte ca și legea și constituie lege.
Orice lege intră în vigoare prin publicarea ei în Monitorul Oficial și aceeași procedură de intrare în vigoare o au și deciziile în interesul legii.
Pe de altă parte, ceea ce se publică în Monitorul Oficial ca și pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt deciziile în integralitatea lor, pentru că au valoare de lege și sunt izvor de drept, și nu numai dispozitivul lor, așa cum rezultă din dispozițiile art.414 alin.2 Cod procedură penală.
În cauză, decizia nr. LX (60) din 24 septembrie 2007 fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.574/30 iulie 2008.
În adevăr, din considerentele expuse în conținutul deciziei rezultă că potrivit reglementărilor de ansamblu cuprinse în art.393-406 Cod procedură penală, soluționarea cererii de revizuire parcurge două etape, respectiv cea a admiterii în principiu, atunci când aceasta îndeplinește condițiile cerute de lege, și aceea a rejudecării cauzei după admiterea în principiu.
Soluția de respingere a cererii de revizuire ca nefondată nu ar putea fi adoptată decât în etapa a doua, aceea a rejudecării după admiterea în principiu.
Prin urmare, în etapa admiterii în principiu ca judecată de admisibilitate, soluțiile ce pot fi pronunțate sunt fie admiterea în principiu a cererii de revizuire, prin încheiere, conform art.403 alin.3 teza I din Codul d e procedură penală fie respingerea cererii ca inadmisibilă, prin sentință conform art.403 alin.3 teza a II-a din același cod.
Prezentele considerente ale deciziei date în interesul legii nu au fost cunoscute de instanță în momentul pronunțării la 6 martie 2008, întrucât decizia motivată a fost publicată in extenso la 30 iulie 2008.
Prin urmare cea dintâi critică vizând nelegalitatea hotărârii cu motivația că lipsește încheierea de admitere în principiu este neîntemeiată.
Relațiile ce se solicită a fi efectuate prin adrese către Banca Comercială Română - Sucursala I și Serviciul județean de poliție rutieră I nu sunt relevante cauzei și nici nu constituie fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
La judecarea cererii de revizuire, condamnatul a solicitat instanței emiterea unei adrese către I - Serviciul cercetări penale cu referire la dosarul nr.8429/P/2006, constatându-se că respectiva cauză are ca obiect plângerea formulată de "" SRL C-N împotriva " " SRL I reprezentată de condamnat.
Prin sentința penală nr.662/6 octombrie 2005 Tribunalului Iași inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (art.215 alin.2, 3 și 5 Cod penal) și de "emitere file CEC fără autorizarea trasului" (art.84 pct.1 din Legea 59/1934) constând în aceea că în datele de 22.07.2004 și 7.08.2004, în calitate de administrator al " " SRL I, în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu prilejul derulării (executării) contractului a indus în eroare pe reprezentanții I, pe care i-a determinat să livreze marfă, pentru care a emis două file CEC, postdatate, fără a avea drept de semnătură în bancă, cât și în condițiile inexistenței disponibilului în cont.
Inculpatul - l-a ajutat pe inculpatul să-i inducă și să-i mențină în eroare pe reprezentanții aceleiași societăți, ocupându-se efectiv de asigurarea transportului și distribuția acesteia.
În data de 12.08.2004 a completat în fals două chitanțe și facturi fiscale pe care a inserat nereal că ar fi fost emise de "" SRL, menționând nereal inclusiv numele delegatului și contrafăcând semnătura presupusului delegat, înscrisuri pe care le-a predat reprezentantului "ATLAS COM" SRL
Inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de "complicitate la înșelăciune în convenții" (art.26 raportat la art.215 alin.2, 3, 5 Cod penal) și "fals în declarații sub semnătură privată" (art.290 alin.1 Cod penal).
Prin urmare, în cazul de revizuire invocat - art.394 lit. "a" Cod procedură penală - poate constitui temei de revizuire numai dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare.
Or, în speță, revizuienții au solicitat, prin emiterea adreselor, o prelungire a probatoriului, ceea ce nu este posibil față de caracterul de cale extraordinară de atac a revizuirii.
Față de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art.379 pct.1 lit. "a" Cod procedură penală apelurile exercitate de revizuienții și se vor respinge ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile declarate de condamnații - aflat în Penitenciarul Iași și împotriva sentinței penale nr.151/6 martie 2008 Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă apelantul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei către Baroul Iași reprezentând onorariu avocat din oficiu va fi avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Obligă apelantul - la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru apelantul și de la comunicare pentru -.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
29.2008.-
2 ex.-
CURTEA DE APEL IAȘI
Dosar nr-
Emisă la data de 04.11.2008
Către,
PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ
Vă comunicăm alăturat copie de pe decizia penală nr.117 din data de 16.10.2008, pronunțată de către Curtea de APEL IAȘI în dosarul cu numărul de mai sus, spre a-i fi înmânată de luare la cunoștință revizuientului -, fiul lui și, născut la data de 27.12.1980, în prezent deținut în unitatea dvs.
Președinte, Grefier,
Președinte:CiubotariuJudecători:Ciubotariu, Iulia Elena Ciobanu