Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 17/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR. 17/PI
Ședința publică din 26 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: G -
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află soluționarea plângerii formulate de petentul împotriva rezoluțiilor din 6.10.2008 dată în dosar nr. 242/P/2008 și din 29.10.2008 dată în dosar nr. 1097/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsește petentul, pentru care se prezintă avocat ales din cadrul Baroului C-S, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind și intimatul, pentru care se prezintă avocat din cadrul Baroului G, cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat, pentru petentul, depune la dosar împuternicirea avocațială și copia deciziei civile nr. 314/R din 2 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, după care solicită admiterea plângerii formulate de petent și arată că acesta este victima unei infracțiuni, că s-a plâns la parchet, care a dat dreptate executorului judecătoresc. Acest executor judecătoresc a făcut cu buldozerul o trecere așa cum a dorit el și persistă în această greșeală prin susținerea făcută de parchet. Consecințele faptei sunt grave, executorul judecătoresc făcând o executare fără să spună în ce mod o va efectua.
Avocat, pentru intimatul, depune la dosar împuternicirea avocațială și chitanța de plată a onorariului avocațial și solicită respingerea plângerii formulate de petent și menținerea ca temeinice și legale a ordonanțelor pronunțate de parchet, arătând că s-a ajuns la singura soluție temeinică și legală care se putea da în cauză, și anume cea de neîncepere a urmăririi penale față de executorul judecătoresc, întrucât faptele nu există. Titlul executoriu în cauză este ordonanța președințială, care a fost desființată, dar are putere de lege între părți până la desființare. Petentul a plantat pe teren diverse obiecte pentru a nu permite accesul, iar executorul judecătoresc a îndeplinit dispozitivul hotărârii. Solicită cheltuieli de judecată.
Procurorul pune concluzii de respingere, ca nefondată, a plângerii formulate de petent și menținerea soluțiilor de neîncepere a urmăririi penale date de procuror, ca fiind legale și temeinice.
A,
Deliberând, constată următoarele:
Sub număr dosar - a fost înregistrată la această instanță plângerea formulată de petentul împotriva rezoluțiilor din 6.10.2008 dată în dosar nr. 242/P/2008 și din 29.10.2008 dată în dosar nr. 1097/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
În motivarea plângerii se arată că rezoluțiile atacate sunt nelegale deoarece se ignoră însuși dispozitivul hotărârii puse în executare, întrucât prin hotărârea judecătorească pârâtul este obligat să permită trecerea, fără să se menționeze care este terenul prin care urmează să se facă, cum se va materializa aceasta, astfel că dispozitivul sentinței nu putea fi executat.
Având în vedere că dispozitivul hotărârii supuse executării era lacunar, trebuia să se ceară instanței lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea și aplicarea dispozitivului hotărârii și nu ca executorul să aleagă modalitatea de executare.
În cauză au fost atașate dosarele nr. 242/P/2008 și 1097/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin rezoluția din 06.10.2008 dată în dosarul nr. 242/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul, executor judecătoresc, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246, 192, 208 și 217 Cod penal.
În motivarea rezoluției s-a arătat că petentul a solicitat organului de urmărire penală să se efectueze cercetări împotriva executorului judecătoresc, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246, 192, 208 și 217 Cod penal, deoarece acesta a pus în mod abuziv în executare titlul executoriu, depășind conținutul acestuia, pătrunzând fără drept în domiciliul său, iar cu ocazia punerii în executare a sustras un autoturism și a distrus mai multe bunuri.
Procurorul a arătat că în speța de față nu se poate susține săvârșirea vreuneia din infracțiunile reclamate, deoarece punerea în executare a ordonanței președințiale s-a făcut fără depășirea titlului executoriu, cu ocazia punerii în executare nu au fost depășite atribuțiile de serviciu, deplasarea (mutarea) bunurilor respective de pe calea de acces într-un alt loc neputând echivala cu sustragerea sau distrugerea acestora.
În final, s-a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 10 lit. a Cod proc.penală.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petentul, iar prin rezoluția din 29.10.2008 dată în dosarul nr. 1097/II/2/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, s-a respins ca neîntemeiată plângerea petentului împotriva rezoluției din 6.10.2008 dată în dosarul nr. 242/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, reținându-se că executorul judecătoresc și-a exercitat atribuțiile de serviciu în limitele legii, punând în executare un titlu executoriu reprezentând o ordonanță președințială, executorie.
S-a mai arătat că deplasarea unor materiale sau bunuri care blocau drumul de acces nu realizează conținutul vreunei infracțiuni, iar împrejurarea că ulterior titlul executoriu a fost desființat în recursul petentului, îi conferă acestuia dreptul la restabilirea situației anterioare executării.
Împotriva acestor rezoluții a formulat plângere petentul, arătând că rezoluțiile atacate sunt nelegale, deoarece se ignoră însuși dispozitivul hotărârii puse în executare, întrucât prin hotărârea judecătorească pârâtul este obligat să permită trecerea, fără să se menționeze care este terenul prin care urmează să se facă, cum se va materializa aceasta, astfel că dispozitivul sentinței nu putea fi executat.
Plângerea formulată de petent este nefondată, pentru următoarele motive:
Executorul judecătoresc a fost învestit să pună în executare un titlu executoriu, care îl constituia sentința civilă nr. 1031/8 mai 2008 Judecătoriei Caransebeș, pronunțată în dosar nr-, prin care s-a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanții și împotriva pârâtului, acesta din urmă fiind obligat să permită accesul reclamanților pe terenul proprietatea lor, hotărâre care era executorie și fără trecerea unui termen.
Întrucât petentul nu a fost de acord cu executarea hotărârii judecătorești de bunăvoie, s-a trecut la executarea silită prin îndepărtarea unei caroserii de autoturism, a pietrelor și pământului aflate pe drumul de acces, în așa fel încât să se poată circula.
Instanța apreciază că în speța de față sunt incidente dispozițiile art. 10 lit. a din Codul d e procedură penală, întrucât nu au fost identificate elemente care să constituie infracțiunile reclamate de către petent în plângerea penală formulată, executorul judecătoresc punând în executare un titlu executoriu fără a depăși dispozitivul acestuia, fără a-și încălca atribuțiile de serviciu specifice, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 246.
Cod PenalMutarea unor materiale care blocau calea de acces, nu poate întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de distrugere, furt, prev. de art. 217 și 208.Cod Penal, așa cum a susținut petentul.
Nu se poate vorbi nici de infracțiunea prev. de art. 192.Cod Penal, întrucât pătrunderea executorului judecătoresc pe terenul respectiv s-a făcut pe baza unui titlu executoriu, hotărâre judecătorească, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu.
Faptul că ulterior titlul executoriu, pe baza căruia s-a făcut executarea silită în cauză, a fost desființat prin decizia civilă nr. 314/R din 02.07.2008 a Tribunalului C-S, pronunțată în dosarul nr-, nu are relevanță deoarece la momentul executării silite, executorul judecătoresc era în posesia unei hotărâri judecătorești executorii și care trebuia pusă în executare fără trecerea vreunui termen.
Pentru toate aceste motive, instanța urmează să respingă ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluțiilor din 6.10.2008 dată în dosar nr. 242/P/2008 și din 29.10.2008 dată în dosar nr. 1097/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, pe care le va menține ca fiind temeinice și legale.
Văzând disp. art. 192 alin. 2 și art. 193 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 2781alin. 8 lit. a C.P.P. respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluțiilor din 6.10.2008 dată în dosar nr. 242/P/2008 și din 29.10.2008 dată în dosar nr. 1097/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, pe care le menține ca fiind temeinice și legale.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă petentul la 50 lei cheltuieli judiciare față de stat.
În baza art. 193.C.P.P. obligă petentul la plata sumei de 1000 lei către intimatul, reprezentând cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26.01.2009.
PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky
G -
GREFIER,
- -
Red.Gh./10.02.2009
Tehnored./4 ex./10.02.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
COPIA SENTINȚEI PENALE NR. 17/PI
Ședința publică din 26 ianuarie 2009
În baza art. 2781alin. 8 lit. a C.P.P. respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluțiilor din 6.10.2008 dată în dosar nr. 242/P/2008 și din 29.10.2008 dată în dosar nr. 1097/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, pe care le menține ca fiind temeinice și legale.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă petentul la 50 lei cheltuieli judiciare față de stat.
În baza art. 193.C.P.P. obligă petentul la plata sumei de 1000 lei către intimatul, reprezentând cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26.01.2009.
PREȘEDINTE,
ss. indescifrabil
Pentru conformitate cu originalul,
GREFIER,
- -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
MINUTA SENTINȚEI PENALE NR. 17/PI
Ședința publică din 26 ianuarie 2009
În baza art. 2781alin. 8 lit. a C.P.P. respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluțiilor din 6.10.2008 dată în dosar nr. 242/P/2008 și din 29.10.2008 dată în dosar nr. 1097/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, pe care le menține ca fiind temeinice și legale.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă petentul la 50 lei cheltuieli judiciare față de stat.
În baza art. 193.C.P.P. obligă petentul la plata sumei de 1000 lei către intimatul, reprezentând cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26.01.2009.
PREȘEDINTE,
G -
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky