Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 173/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
Decizia penală nr.173
Ședința publică din data de 22 februarie 2010
PREȘEDINTE: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 2: Mihai Viorel Tudoran
Judecător - - -
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție -Serviciul Teritorial Ploiești.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de petenta - LEASING TRANSILVANIA SA C-N, cu sediul în C-N,-, județul C, împotriva sentinței penale nr. 506 din 10.11.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentă împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale dispusă față de făptuitoarea - intimată, domiciliată în Târgoviște, str. - -, Bloc 35 A,. B,.32, județul D, prin rechizitoriul nr. 105/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești soluție menținută prin rezoluția nr. 263/II/2/2009 din 3.07.2009 a procurorului șef serviciu al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta petentă - LEASING TRANSILVANIA SA C-N, pentru care a răspuns consilier juridic, potrivit împuternicirii depuse la dosar și intimata făptuitoare pentru care a răspuns avocat ales, din cadrul Baroului D, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar, fila 29.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile prin reprezentanții lor și reprezentantul Ministerului Public, pe rând având cuvântul, precizează că alte cereri nu au de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.
Curtea a luat act de susținerile părților, în sensul că nu sunt excepții de invocat și nici cereri de formulat, în temeiul art.38513Cod procedură penală a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părților în dezbateri.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurentă solicită admiterea recursului declarat, casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună condamnarea făptuitoarei, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 Cod penal.
Apreciază hotărârea atacată ca fiind netemeinică și nelegală având în vedere că starea de fapt demonstrată prin probatoriul administrat în cauză este cu totul alta decât cea reală.
Nu se poate reține că actele întreprinse de intimată sunt emise fără vinovăție, deoarece aceasta se afla în necunoștință de cauza cu privire la nerealizarea tranzacțiilor în care a fost interpus inculpatul, atâta vreme cât toate aceste acte au fost semnate în mod direct de către intimată în calitate de administrator al SC Profil SRL.
Consecința emiterii și semnării acestor acte a fost plata c/val. unor facturi, cu alte cuvinte finanțarea de către societatea pe care o reprezintă a unor bunuri care au făcut obiectul încheierii contractului de leasing, știind că fără aceste procese verbale de predare primire nu s-ar fi făcut nici o plată către societatea al cărei administrator este intimata, creând astfel societății - Leasing Transilvania SA C-N un prejudiciu prin finanțarea unor bunuri inexistente.
Astfel, apreciază că față de intimată sunt îndeplinite toate condițiile de existență ale infracțiunii de înșelăciune și așa cum s-a stabilit și în cursul cercetării penale, nu există nici o îndoială că aceasta cunoștea situația de fapt, iar instanța nu poate reține o altă situație pentru ca aceasta să fie disculpată față de actele sale încheiate prin încălcarea normelor legale.
Avocat, având cuvântul pentru intimata făptuitoare, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
În mod corect s-a reținut de prima instanță activitatea pe care a desfășurat-o intimata ca fiind corespunzătoare adevărului și că nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune.
Precizează apărătorul intimatei că acesta a fost și apărătorul inculpatului și cunoaște foarte bine situația de fapt, astfel că intimata nu fost decât o intermediară în activitatea comercială și nu a intenționat a inducerea în eroare societatea de leasing ca parteneră de contract, de vreme ce aceasta nu a depus minimul de diligență pentru a evita acest lucru.
Din punctul său de vedere hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, recursul recurentei fiind nefondat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, atât soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimata cât și hotărârea primei instanțe sunt legale și temeinice, din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă că intimata nu a avut cunoștință de activitatea ilicită desfășurată de inculpatul, iar dubiul existent a profitat intimatei.
Totodată procurorul de ședință solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr.506 din 10.11.2009 a Tribunalului Dâmbovițaa fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta - Leasing Transilvania SA C-N împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale dispusă față de făptuitoarea - intimată, domiciliată în Târgoviște, str. - -, Bloc 35 A,. B,.32, județul D, prin rechizitoriul nr. 105/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești soluție menținută prin rezoluția nr. 263/II/2/2009 din 3.07.2009 a procurorului șef serviciu al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești.
Pentru a pronunța sentința respectivă prima instanță a reținut următoarea situație:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr- la 30 iulie 2009, persoana vătămata - Leasing Transilvania SA a formulat plângere întemeiată pe dispozițiile art. 2781. proc. pen. împotriva rezoluției nr. 262/II/2/2009 din 3.07.2009 data în dosarul nr. 105/P/2008 al Pachetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, soluție ce a confirmat neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarea dispusa prin rechizitoriul nr. 105/P/2008 al aceluiași parchet.
În motivarea acțiunii persoana vătămata a arătat că plângerea sa a fost respinsă ca nefondată, procurorii susținând că făptuitoarea nu avea reprezentarea faptelor sale, considerând că a fost doar intermediar în afaceri. S-a reținut în timpul cercetărilor că făptuitoarea n-a văzut utilajele -obiect al contractului de leasing si ca nu a fost prezenta la livrarea acestora către utilizator, primind documentele ce atestau predarea -primirea bunurilor de la inculpatul, aspecte ce nu au fost infirmate prin nici un mijloc de proba. In aceste condiții și-a găsit aplicabilitate principiul " in dubio pro reo".
Arată persoana vătămata că susținerea din rechizitoriu cât și cea din rezoluție, nu prezintă decât o mistificare a situației de fapt, pe care a descris-o și susținut-o cu proba prin actele pe care le-a depus la dispoziția organelor de urmărire penală. A învederat faptul că făptuitoarea în calitate de administrator al SC Profil SRL a încheiat cu partea vătămată BZ Leasing Transilvania SA contractul de vânzare cumpărare nr. 22/30.08.2007, prin care, deși știa că bunurile nu există, contractul de remarketing nr. 10748/04.09.2007, prin care se obliga să reprimească bunurile ce făceau obiectul contractului de vânzare cumpărare și apoi contractului de leasing și să le valorifice prin vânzare, a semnat procesele verbale de livrare nr. 25, 26 și nr. 27 din 30.08.2007, a emis factura proformă nr. 30/31.08.2007, factura -/29.09.2007, a redactat și semnat procesul verbal de predare primire din 06.09.207, a încasat prețul produselor vândute, fapte materiale de natură a induce în eroare cu ocazia încheierii contractului de leasing și de a obține folosul injust pentru sine și inculpatul și de a păgubi pe BE Leasing Transilvania SA.
Reținerea procurorului potrivit căreia făptuitoarea a declarat că nu a văzut bunurile și că această susținere nu poate fi combătută, este de natură a mistifica situația susținută.
S-a susținut, de asemenea că bunurile care au făcut obiectul contractelor susmenționate nu au existat niciodată, toate actele enumerate mai sus fiind încheiate în fals cu scopul de aoî nșela pe partea vătămată. Principiulin dubio pro reo,nu-și are aplicabilitatea în speța de față, așa cum a făcut dovada în timpul cercetării penale.
Persoana vătămată a apreciat că vinovăția făptuitoarei poate fi stabilită cu certitudine, neexistând nici o îndoială că ea cunoștea situația de fapt, respectiv că bunurile nu există, că prin încasarea banilor drept preț a acestor bunuri va produce o pagubă societății de leasing, că va procura pentru ea și inculpat foloase necuvenite.
În aceste condiții susținerile procurorilor nu pot fi reținute pentru repararea pagubei pricinuite, fiind necesară trimiterea în judecată și tragerea la răspundere a acesteia.
La dosarul cauzei s-au depus de către persoana vătămata înscrisurile la care a făcut trimitere în cuprinsul plângerii, respectiv contractul de vânzare cumpărare nr.22/30.08.2007, contractul de remaketing nr. 10748/04.09.2007, procesele verbale de livrare nr. 25, 26, 27 din 30.08.2007, factura proformă nr. 30/31.08.2007, proces verbal de predare primire din 06.09.2007, factura nr. -/29.09.2007, ordin de plată nr. 4504/12.09.2007.
Ministerul Public DNA Serviciul Teritorial Pap us la dispoziția instanței dosarul sau de urmărire penala nr. 105/P/2008, conform art. 2781alin. 3 Cod proc. penală.
Examinând plângerea formulată de persoana vătămata - Leasing Transilvania SA, în condițiile art.2781proc. pen. împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale dispusă față de făptuitoarea în cuprinsul rechizitoriului nr.105/P/2008 al Parchetului de pe lângă ICCJ DNA Serviciul Teritorial P, soluție confirmată prin rezoluția nr. 262/II/2/2009 din 3.07.2009 a aceluiași parchet, în raport cu actele și lucrările dosarului de urmărire penala și cu înscrisurile noi depuse, instanța a constatat plângerea ca fiind nefondată.
Astfel, prin rechizitoriul nr. 105/P/2008 din 30.04.2009 al Parchetului de pe lângă ICCJ DNA Serviciul Teritorial P s-a dispus, printre altele, neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarea, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal constând în aceea că, în calitate de reprezentant al SC Profil SRL Târgoviște, fără vinovăție, a emis facturi către societatea de leasing titulară a prezentei plângeri pentru bunuri inexistente, determinată de învinuitul, pe care, în acest mod, l-a ajutat să inducă în eroare societatea de leasing, întrucât exista una din cauzele care înlătura caracterul penal al faptei și anume eroarea de fapt.
Ca situație de fapt s-a reținut în cuprinsul rechizitoriului că o serie de utilaje de construcții inexistente respectiv un vibrocompresor BW 190, un mai compactor 66 și 2 plăci compactoare 70 în valoare totală de 128.105 euro plus TVA au făcut obiectul contractului de leasing financiar nr. 9736 LE/2007 încheiat la 06.09.2007 între SC - Transilvania Leasing SA CN( Punctul de lucru P) ca finanțator și SC SRL, reprezentată de învinuitul, ca utilizator. Furnizorul indicat de utilizator în cazul acestor bunuri a fost SC Profil SRL Târgoviște, societate administrată tot de făptuitoarea.
Pentru crearea aparenței de realitate și legalitate a achiziției utilajelor de construcții, învinuitul a prezentat inițial societății de leasing contractul de vânzare cumpărare nr. 22/30.08.2007 completat de el, prin care SC Profil SRL Târgoviște vindea SC - Transilvania Leasing SA CNv indea un vibrocompresor BW 190, un mai compactor 66 și 2 plăci compactoare 70,iar ulterior a depus la dosarul de leasing factura DB nr.-/29.09.2007 completată și semnată de făptuitoarea în numele SC Profil SRL, cu o valoare de 501.765 lei.
Pretinsa existență a bunurilor a fost demonstrată scriptic de învinuitul societății de leasing, pentru crearea unei false impresii de preluare a utilajelor, prin prezentarea proceselor verbale de livrare nr. TR 25, TR 26 și TR 27 din 30.078.2007, precum și un proces verbal de predare primire datat 06.09.2007 încheiate între SC Profil SRL și utilizatorul SC SRL.
În legătură cu implicarea în circuitul formal de livrare a celor 3 utilaje de construcții, făptuitoarea, administrator al SC Profil SRL Târgoviște, a precizat că nu a cunoscut pe furnizorul său SC SRL, acesta fiindu-i indicat de învinuitul, și nu a făcut altceva în această relație comercială decât o intermediere între societatea respectivă și societatea de leasing, la solicitarea învinuitului în schimbul unui comision.
Făptuitoarea a menționat în mod expres că nu a văzut utilajele - obiect al contractului de leasing și că nua fost prezentă la livrarea acestora către utilizator, primind documentele ce atestau predarea primirea bunurilor de la învinuitul.
Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale, persoana vătămată a formulat plângere, în condițiile art. 278 proc.pen. iar prin rezoluția nr. 262/II/2/2009 din 3.07.2009 a procurorului sef serviciu din cadrul aceluiași parchet s-a dispus respingerea, respectivei plângeri, ca netemeinică și nefondată.
S-a reținut în considerentele rezoluției că soluția de neîncepere a urmăririi penale este criticată în sensul neaplicabilității în cauză a prevederilor disp.art.51 alin. 1 Cod penal, susținându-se în esență de către titulara plângerii că făptuitoarea a acționat în deplină cunoștință de cauză asupra ilicitului săvârșit de inculpatul.
Soluționând plângerea potrivit competentei sale, a apreciat procurorul ierarhic superior ca aceasta este netemeinică, argumentarea susținută de procurorul de caz, prin prisma probelor administrate conducând la concluzia că făptuitoarea s-a aflat, la momentul săvârșirii faptelor, în necunoștință de cauză cu privire la nerealitatea tranzacțiilor în a căror circuit a fost interpusă de inculpatul.
În lipsa unor alte date și indicii care să obiective participarea penală a făptuitoarei, același procuror a reținut apărările formulate de aceasta, conform cărora a avut reprezentarea că participă la derularea unei afaceri comerciale, realizând o intermediere în schimbul unui comision. În timpul cercetărilor făptuitoarea a declarat că nu a văzut utilajele obiect al contractului de leasing și că nu a fost prezentă la livrarea acestora către utilizator, primind documente care atestau predarea primirea bunurilor de la inculpatul, aspecte care nu au putut fi infirmate prin nici un mijloc de probă, reținând în această situație aplicabilitatea principiului "in dubio pro reo", plângerea petentei a fost respinsă ca neîntemeiată și nefondată, reținându-se legalitatea soluției dispusă de procuror.
Tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 2781alin.7 proc.pen. a verificat soluția atacată pe baza actelor și lucrările dosarului parchetului și de actele noi depuse, față de criticile formulate de persoana vătămată.
Din analiza actelor premergătoare efectuate în cauză rezultă că nemulțumită de soluția de neîncepere a urmăririi penale față de făptuitoarea, administrator al SC Profil SRL Târgoviște, persoana vătămată - Leasing Transilvania SA a contestat cele reținute de procuror cu privire la implicarea sus-menționatei făptuitoare în tranzacțiile în al căror circuit a fost interpusă de inculpatul, trimis în judecată, între altele pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave comisă prin mijloace frauduloase în formă continuată în detrimentul inclusiv al persoanei vătămate, inculpat care a determinat pe făptuitoare, în calitate de reprezentant legal al societății sus-menționate, să emită în fals, fără vinovăție ca urmare a erorii de fapt în care aceasta se afla în accepțiunea procurorului, în numele societății, a unei facturi fiscale pentru utilaje de construcții inexistente, a căror livrare nu s-a produs în realitate.
persoana vătămată că implicarea făptuitoarei nu se reduce la o simplă intermediere în afaceri în schimbul unui comision, așa cum s-a acreditat în soluția procurorului, ci aceasta, semnând în calitate de furnizor o serie de acte comerciale având ca obiect bunuri inexistente, a comis fapte materiale de natura a induce în eroare societatea de leasing cu ocazia încheierii contractului de leasing cu intenția de a obține folosul injust pentru sine și pentru inculpat și de a păgubi pe cea dintâi.
Instanța, analizând contractul de vânzare cumpărare nr. 22/30.08.2007 încheiat intre societatea făptuitoarei SC Profil SRL în calitate de vânzător și - Leasing Transilvania SA în calitate de cumpărător având ca obiect utilaje - vibro compactor BW 190, mai compactor 60, 2 placi compactoare 70 în valoare de 126 050 euro la care se adăuga TVA-ul, a constatat că una dintre clauzele acestuia face referire la recepția și conformitatea mărfurilor ce urma a fi făcută și de comparator, în speță de persoana vătămată, constând în examinarea conformității acestora cu specificațiile tehnice cuprinse in oferta tehnica pentru eventuala acceptare cantitativa fără rezerve a mărfurilor de către cumpărător.
La dosarul cauzei se afla depusă și factura proformă nr. 30/31.08.2007 (fila 31) conform căreia - Leasing Transilvania SA a cumpărat utilajele sus-menționate, plătind suma totala de 150 000 euro echivalent în lei prin ordin de plata nr. 4504 / 12.09.2007.
culpă a persoanei vătămate nu poate fi invocată de aceasta ca drept sau interes legitim care să justifice tragerea la răspundere penala a altei persoane în condițiile în care s-a produs vătămarea celei dintâi urmare a conduitei sale nediligente.
Instanța a apreciat că simpla încheiere a actelor la care face referire persoana vătămată de către făptuitoare nu face dovada certă și aptă să elimine orice îndoială rezonabilă că cea din urmă a intenționat a induce în eroare societatea de leasing ca parteneră de contract, de vreme ce respectiva societate nu a depus minime diligente pentru a evita acest lucru, așa cum era normal a proceda în derularea unui contract cu o astfel de valoare.
Față de aceste considerente, s-a apreciat că, în mod corect procurorul a reținut aplicabilitatea în favoarea făptuitoarei a principiului " in dubio pro reo", tragerea la răspundere penală a unei persoane neputându-se face în condițiile insuficientei probelor în acuzare, așa cum a statuat Curtea Europeana A Drepturilor Omului in jurisprudența sa (cauza Motoccica Italia), în etapa actelor premergătoare procurorul fiind singurul care apreciază asupra oportunității efectuării verificărilor pe care le consideră necesare și suficiente.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta SC - Leasing Transilvania SA criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivând în esență că atâta vreme cât făptuitoarea a semnat contractul de vânzare cumpărare nr.22/30.08.2007, contract de remarketing încheiat în data de 31.08.2007, procesele verbale de livrare nr.25,26,27 din 30.08.2007, factura proformă nr.30 din data de 31.08.2007, proces verbal de predare primire încheiat în data de 06.09.2007, factura seria - nr.- din data de 29.09.2007, nu se poate spune că nu a dorit să înșele societatea de leasing cu suma achitată nejustificat de aceasta, nepunându-se problema existenței unei erori de fapt a persoanei fizice respective. Drept urmare s-a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, desființarea hotărârii primei instanțe în sensul casării acesteia, dispunerea retrimiterii cauzei spre rejudecare și condamnare a făptuitoarei, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută și sancționată de art. 215 Cod penal.
Curtea examinând sentința recurată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat.
În acest sens, se apreciază că atât dispozițiile din rechizitoriul nr. 105 /P/2008 din 30.04.2009 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești ce o privesc pe făptuitoarea cât și rezoluția nr. 263/II/2/2009 din 3.07.2009 emisă de procurorul șef serviciul al - Serviciul Teritorial Ploiești prin care s-a menținut soluția de neîncepere a urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 alin.1, 2, 3, și 5 Cod penal și de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 Cod penal sunt legale și temeinice.
Singura problemă care se ridică și în speța de față cu privire la numita nu este aceea a realității faptice a elementului material al infracțiunii prev. de art. 290 alin.1 Cod penal, necontestat nici măcar de făptuitoarea respectivă ci a poziției psihice avută de respectiva persoană față de acțiunile întreprinse, poziție care este decisivă și în privința laturii subiective a celeilalte infracțiuni pentru care este cercetată și anume aceea de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Pentru împlinirea laturii subiective a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată este necesară săvârșirea acestei fapte cu intenție directă sau cel puțin indirectă, astfel cum sunt definite aceste forme de vinovăție în art. 19 alin.1 pct.1 Cod penal, privind condiția pentru realizarea oricărei dintre cele două feluri de infracțiuni fiindcă făptuitorul a prevăzut rezultatul faptei sale.
Ori tocmai acest aspect nu a putut fi probat fără dubiu în prezenta cauză - situație necesară pentru a fi atrasă răspunderea penală a făptuitoarei - din coroborarea probelor existente la dosar neputând reieși decât împrejurarea că respectiva persoană a urmărit încheierea unei afaceri de pe urma căreia firma sa, recent înființată, să aibă de câștigat prin obținerea comisionului de intermediere aferent.
Acest lucru s-a întâmplat, după cum reiese inclusiv din declarația furnizată de organului de urmărire penală (filele 166 -170 din volumul III din dosar nr. 105/P/2008 al DNA - Serviciul Teritorial Ploiești ) datorită încrederii pe care această persoană o avea în inculpatul care era unul dintre clienții săi mai vechi încă din perioada anilor 2005-2006 când lucra la o altă societate, dealer automobile. Nu se poate totuși contesta o anumită ușurință de care a dat dovadă făptuitoarea care a acceptat încheierea tranzacției de intermediere fără a vizualiza concret lucrurile tranzacționate, dar acest aspect nu poate conduce la o altă concluzie decât cea deja conturată, cu atât mai mult cu cât, după cum a observat și instanța de fond, cumpărătoarea însăși, adică cea mai interesată persoană în cauză datorită faptului că riscul afacerii cădea asupra sa - ea fiindfinanțatoareainculpatului - nu a binevoit să identifice în concret obiectele finanțate.
Cu atât mai puțin se pune problema în speță a existenței infracțiunii de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în condițiile în care din ansamblul probator reiese cu pregnanță existența unei erori de fapt prev. de art. 51 alin.1Cod penal, în care s-a aflat făptuitoarea cu privire la necunoașterea unei situații (lipsa efectivă a bunurilor achiziționate) de care depinde caracterul penal al faptei de înșelăciune.
Poziția psihică a făptuitoarei, aceea de dorință de a se induce în eroare societatea - Leasing Transilvania SA nu se poate deduce din simplul fapt al producerii unui prejudiciu, ci ea trebuie extrasă dintr-un grup de dovezi incriminatoare, care în speța concreta nu se întrezăresc, doar semnarea anumitor acte de respectiva persoană neputând fi fructificată doar prin ea însăși în cauză și făcând justă apreciere organelor de urmărire penală și a Tribunalului Dâmbovița că atunci când probele nu sunt certe ca indicare a nevinovăției unei persoane, dubiul respectiv trebuie să profite acesteia.
Față de cele astfel reținute, Curtea, în baza art. 38515alin.1 pct.1 lit. b) Cod procedură penală, va respinge recursul ca nefondat.
Având în vedere și disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta - LEASING TRANSILVANIA SA C-N, cu sediul în C-N,-, județul C, împotriva sentinței penale nr. 506 din 10.11.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița
Obligă recurenta la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 22 februarie 2010.
Președinte Judecători
- - - - - - - -
Grefier
Red./DC
2 ex./05.03.2010
f- - Tribunalul Dâmbovița
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3113/2006
Președinte:Paul Mihai FrățilescuJudecători:Paul Mihai Frățilescu, Mihai Viorel Tudoran
