Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 316/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂN I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

(2901/2009)

DECIZIA PENALĂ NR.316/

Ședința publică de la 18 februarie 2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă

JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Băjan

JUDECĂTOR 3: Francisca

GREFIER - -

* * * * *

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror .

Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 920 din data de 09.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-petent, personal, lipsă fiind intimații și.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Recurentul-petent, având cuvântul, învederează că acest dosar înregistrat sub nr- reprezintă unul din multele dosare prin care constată că justiția din România după anul 1990 și până în prezent, se bazează pe trei grupuri infracționale de crimă organizată în sensul Legii 39/2003, și anume: unul compus din polițiști cu fosta școală de miliție la Câmpina, respectiv indivizi semianalfabeți precum intimații și.

Curtea pune în vedere recurentului petent faptul că se află în fața unei instanțe de judecată, iar termenii pe care înțelege să îi folosească să nu fie insultători și să-și adapteze discursul la motivele de fapt și de drept ale recursului.

Recurentul petent învederează că acesta este adevărul din moment ce intimații nu se prezintă în fața instanței de judecată. Arată că la fila 18 din dosarul tribunalului se află declarația agentului, care susține că este o declarație a unui semianalfabet, iar la fila 20 se află declarația fostului de post, ambii cu școli de miliție la Câmpina și consideră că în anul 2010, fiind in Uniunea Europeană, aceștia nu mai aveau dreptul să facă parte din cadrele Ministerului d e Interne.

Mai arată că din al doilea grup infracțional fac parte șapte procurori, iar la plângerea formulată s-a dat neînceperea urmăririi penale și instanța de recurs i-a respins cererea de atașare a dosarului 6532/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C, în care apăreau patru intimați, și, întrucât la Parchetul de pe lângă Judecătoria C apar numai trei, deci nu mai apare.

Arată că al treilea grup infracțional este format din șase judecători de la Tribunalul București care a instrumentat același dosar 3225 deci 19882/3/09 și 12721/3/09.

Solicită casarea sentinței penale 920 din 9.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală și să trimiterea cauzei spre rejudecare.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere a hotărârii pronunțate de către Tribunalul București, considerând că în mod corect a respins plângerea formulată de petent ca nefondată și a menținut soluția pronunțată de către parchet în sensul neînceperii urmăririi penale față de intimat. Faptul că intimatul nu a acționat conform voinței și dorinței petentului, nu înseamnă că nu a respectat legea pe care petentul nu o cunoaște, manifestările sale în fața instanței de judecată o dovedesc cu certitudine.

Pentru aceste motive, consideră sentința recurată ca fiind legală și temeinică.

CURTEA,

Prin sentința penală nr. 920 din 9.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, s-a respins în baza art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală, ca nefondată plângerea formulată de petentul în contradictoriu cu intimații și împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Tribunalul București nr. 4/P/2009 din data de 03.06.2009, menținută prin rezoluția nr. 14/7/II-2/2009 din 17.09.2009 a Prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Pentru a hotărî astfel judecătorul fondului a reținut că, din actele și lucrările dosarului, prin prisma celor reclamate în plângerea petentului, la data de 05.01.2009 petentul s-a adresat Parchetului de pe lângă Tribunalul București cu plângere penală, prin care solicita efectuarea de cercetări față de, agent de poliție în cadrul Postului de Poliție, sub aspectul infracțiunilor prev. de art. 246, 257 și 264.pen.

În motivarea plângerii sale, petentul a arătat în esență că agentul nu și-a îndeplinit în mod legal atribuțiile de serviciu cu prilejul instrumentării dosarului 6532/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria

În faza actelor premergătoare, petentul a declarat că la data de 21.09.2008, vecinul său, cu care este în conflict, 1-a amenințat și a aruncat cu pietre spărgând un geam, motiv pentru care a apelat 112. La sosirea sa, a mai susținut petentul, agentul nu a luat măsuri față de membri familiei ci a întocmit un proces verbal. A mai arătat petentul că, în condițiile în care a formulat plângere penală împotriva familiei, agentul a propus neînceperea urmăririi penale în cauză.

Cu privire la faptele care consideră că ar constitui infracțiunile prev. de art. 257.pen și art. 246.pen, petentul a susținut că vinovat este și șeful de post, respectiv, care de-a lungul timpului nu a luat măsuri, față de familia.

Tot în cursul actelor premergătoare s-a procedat și la audierea intimaților și, aceștia afirmând că dosarele au fost instrumentate obiectiv și echidistant față de părți, iar petentul a formulat numeroase plângeri penale, având conflicte cu mai mulți vecini.

S-a conchis că în cauză nu există probe sau indicii de natură a proba faptele reclamate de petentul în plângerea sa, astfel încât soluția de neîncepere a urmăririi penale adoptată prin rezoluția 4/P/2009 este legală și temeinică. În egală măsură instanța va reține că cele afirmate de petentul în plângerea introdusă la instanță - în sensul că intimatul s-a pensionat iar agentul conduce postul de poliție ca pe proprie societate comercială, fiind convins că nu va răspunde în fața autorităților - nu au nici un fel de legătură cu faptele reclamate inițial de petent.

Sentința a fost recurată de petent pentru motivele consemnate pe larg în practicaua deciziei.

Recursul este nefondat, urmând a fi respinsă ca atare, Curtea constatând că situația de fapt a fost corect reținută și apreciată de judecătorul fondului care a analizat pe larg motivele de fapt și de drept pentru care faptele reclamante de petent nu există și nu sunt prevăzute de legea penală, neexistând nici o probă s-au indiciu în sensul cerut de art. 681Cod procedură penală care să probeze presupunerea rezonabilă că intimații au săvârșit vreuna din faptele imputate de petent.

În raport de cele ce preced, Curtea în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate recursurile declarate de petentul.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurentul-petent, aflat în culpă procesuală, va fi obligat la cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 920/09.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 18.02.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact.

2 ex.-03.03.2010

Președinte:Iuliana Ciolcă
Judecători:Iuliana Ciolcă, Adriana Elena Băjan, Francisca

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 316/2010. Curtea de Apel Bucuresti