Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 521/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE DE FAMILIE ȘI CU MINORI.
Dosar nr-
Decizia nr.521
Ședința publică din data de 22 iulie 2009,
PREȘEDINTE: Cristina Georgescu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Diaconu
JUDECĂTOR 3: Mihai Viorel
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petentul G, domiciliat în,- bis, județul P, împotriva sentinței penale nr.180/19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-a respins plângerea formulată de petentul G, împotriva Ordonanței nr.639/P/2008 din 20.11.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova și a Rezoluției nr.151/II/2/2009 din 17.02.2009 a Prim Procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova și în contradictoriu cu intimatul, agent de poliție în cadrul Poliției orașului, jud. P, ca neîntemeiată și a fost obligat petentul la 160 lei cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-petent G personal, lipsind intimatul-făptuitor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-petent G declară că nu are cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul declară că nu are cereri de formulat.
Curtea, constatând că nu sunt cereri de formulat și nici excepții de invocat, în temeiul disp. art.385/13 pr.penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul-petent G critică sentința pronunțată de instanța de fond susținând în esență că nu au fost cercetate toate faptele reclamate, iar organele de cercetare penală nu au administrat probatoriul necesar, deși a solicitat în plângere ca Poliția și Spitalul să trimită procesele-verbale semnate și să fie aduse la cunoștință.
Pe fond, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea dosarului la parchet pentru efectuarea de cercetări, potrivit motivelor scrise depuse la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de petent întrucât Tribunalul Prahova, instanța care a fost investită cu soluționarea cauzei, a reținut corect că făptuitorul nu se face vinovat de comiterea nici uneia dintre faptele reclamate, respectiv că nu și-a depășit atribuțiile de serviciu.
Pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, urmând ca petentul-recurent să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față constată:
Prin sentința penală nr.180/19 mai 2009 Tribunalul Prahova a respins plângerea formulată de petentul G, domiciliat în orașul,- bis. Jud. P împotriva Ordonanței nr.639/P/2008 din 20.11.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova și a Rezoluției nr.151/II/2/2009 din 17.02.2009 a Prim Procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova și în contradictoriu cu intimatul, agent de poliție în cadrul Poliției orașului, jud. P ca neîntemeiată, obligându-l pe acesta la 160 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că plângerea formulată la data de 26.02.2009, petentul G, a contestat în temeiul art.278/1 cod pr.penală, Ordonanța nr. 639/P/2008 din 20.11.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova și a Rezoluția nr. 151/II/2/2009 din 17.02.2009 a Prim Procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, susținând că soluția dispusă de parchet este nelegală și netemeinică, întrucât nu au fost cercetate toate faptele reclamate, organele de cercetare penală nu au administrat probatoriul necesar și nu și-a exercitat rolul activ prevăzut de lege, intimații făcându-se vinovați de săvârșirea infracțiunilor sesizate prin plângerea formulată, aceștia depășindu-și atribuțiunile de serviciu.
A mai reținut tribunalul că la data de 04.09.2008, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești sub nr.1427/VIII/1/2008 a fost înregistrată plângerea numitului G din orașul,- Bis, prin care a solicitat efectuarea de cercetări împotriva agentului de poliție din cadrul Poliției or. și a numitului - agent al Poliției Comunitare, pentru comiterea infracțiunilor prev.de art.246, art.250 și art.266 cod penal, pe motiv că la data de 29.08.2008 pe fondul unei stări conflictuale anterioare, numitul l-ar fi agresat și ulterior ar fi apelat la doi lucrători de poliție, care l-ar fi condus la Poliția Stațiunii unde a fost încătușat, după care din dispoziția agentului de poliție a fost urcat într-o salvare și trimis la Spitalul de Boli Câmpina, unde a fost internat împotriva voinței sale.
Plângerea formulată de către Gaf ost trimisă de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova unde a fost înregistrată sub nr.639/P/2008, iar prin Ordonanța cu nr.639/P/2008 din 20.11.2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev.de art.189, art.246, art.250 și art.266 cod penal.
Prin aceeași ordonanță s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei către Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina în legătură cu comiterea infracțiunilor prev.de art.189, art.246, art.250 și art.266 cod penal, de către și și după efectuarea de cercetări prin Ordonanța nr. 639/P/2008 din 20.11.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahovas -a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul, agent de poliție în cadrul Poliției orașului pentru infracțiunile prav. de art. 189, art. 246 și 266.
Cod PenalS-a reținut de procuror că, la data de 29.08.2008 petentul a avut un conflict cu numitul la domiciliul acestuia din urmă din orașul - A în jurul orelor 16,00-17,00, că petentul Gaf ăcut scandal adresând injurii și amenințări față de numitul și familia acestuia în final rupând o scândură dintr-un gard cu care a încercat să-l lovească pe unul dintre membrii grupului.
Fiind apelați prin serviciul 112 s-au deplasat la fața locului 2 agenți de poliție și care au încercat să-l determine pe petent să înceteze scandalul însă acesta a devenit violent și în aceste condiții cei doi polițiști cu ajutorul numitului au procedat la încătușarea petentului conducerea acestuia la sediul Poliției Stațiunii.
La sediul poliției, petentul a avut aceleași reacții violente și față de intimatul care era ofițer de serviciu pe care l-a insultat făcând afirmații injurioase la adresa celor doi polițiști care îl aduseseră.
Din cauza stării de surescitare deosebită a petentului cât și pentru faptul că emana halenă alcoolică, intimatul a solicitat sosirea unei ambulanțe care să-l transporte la Spitalul de psihiatrie. Ambulanța sosită la cererea poliției l-a transportat pe petent la această unitate sanitară unde a rămas internat.
Împotriva rezoluției petentul a formulat plângere criticând-o ca nelegală și netemeinică deoarece în realitate acesta nu a avut comportamentul reținut în sarcina sa, iar internarea a fost ilegală deoarece acesta nu are nici un fel de probleme de sănătate mai ales de natură psihiatrică.
Prin rezoluția nr. 151/II/2/2009 din 17.02.2009 a Prim Procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova s-a respins plângerea formulată de petentul G ca neîntemeiată constatându-se că privarea temporară de libertate a petentului a fost legală fiind indispensabilă în condițiile stării în care se afla acesta și din verificările efectuate nu s-a constatat că s-au exercitat violențe sau vreo agresiune fizică față de petent.
Împotriva celor două soluții ale parchetului petentul a formulat plângere în baza art. 2781.C.P.P. criticându-le atât sub aspectul legalității cât și al temeiniciei reluând motivele invocate în plângerea formulată față de rezoluția procurorului.
Tribunalul a constatat că cele reținute în ordonanța de neîncepere a urmăririi penale sunt reale fiind confirmate prin cercetările efectuate care confirmă întru-totul că în data de 29.98.2008 doi agenți din cadrul Poliției Stațiunii au fost solicitați să intervină în aplanare unui conflict dintre numitul și petent iar cu ocazia deplasării la fața locului cei doi polițiști au constatat faptul că petentul G se afla într-o stare avansată de ebrietate și se manifesta foarte violent opunându-se legitimării și adresând injurii și amenințări la adresa acestora.
În aceste condiții reprezentanții poliției au luat măsura încătușării acestuia și l-au condus la sediul Poliției din unde petentul a continuat cu același comportament. În aceste condiții s-a solicitat sosirea unei ambulanțe de la Spitalul de Psihiatrie iar echipajul de pe ambulanță a decis transportarea acestuia la spital unde a fost diagnosticat cu Tulburare de comportament polimorfă pe fond de consum excesiv de alcool.
Petentul s-a opus internării dar cadrele medicale au dispus internarea acestuia prin procedura de internare nevoluntară deoarece în condițiile de la acea dată exista riscul ca petentul să continue cu aceleași stări de violență constituind astfel un pericol pentru alte persoane.
Tribunalul a mai constatat că măsura luată de organele de poliție reprezentată la acea dată prin ofițerul de serviciu respectiv intimatul a fost legală iar acesta nu se face vinovat de comiterea nici uneia dintre faptele reclamate.
Împotriva sentinței penale nr.180/19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahovaa declarat recurs petentul HG, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând în esență că nu au fost cercetate toate faptele reclamate, iar organele de cercetare penală nu au administrat probatoriul necesar, deși a solicitat în plângere ca Poliția și Spitalul să trimită procesele-verbale semnate și să fie aduse la cunoștință.
În motivele scrise de recurs, recurentul face vorbire și de faptul că prima instanță, dar și procurorul, au refuzat să administreze probe în apărarea sa, astfel încât, soluția adoptată nu corespunde întrutotul evenimentelor ce au avut loc la acea dată, recurentul solicitând în calea de atac suplimentarea probei cu acte prin emiterea unei adrese către Spitalul și Poliția, pentru a se înainta la dosar, toate înscrisurile ce au stat la baza internării sale.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea dosarului la parchet pentru continuarea cercetărilor, potrivit motivelor scrise depuse la dosar, întrucât intimatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care s-a formulat plângere penală.
Curtea examinând sentința recurată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului de urmărire penală ce a fost atașat, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.385/6 alin.3 pr.penală, constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare:
În mod judicios, prin soluțiile de neurmărire penală atacate în prezent, s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva agentului de poliție din cadrul Poliției orașului, față de care petentul Gaf ormulat plângere penală în legătură cu comiterea infracțiunilor prev. de art.189 penal, art.246 penal, art.250 penal și art.266 penal.
Din mijloacele de probă administrate pe perioada desfășurării actelor premergătoare, rezultă că într-adevăr faptele reclamate nu există, întrucât agentul de poliție, sesizat ca urmare a apelului telefonic la serviciul 112, nu a acționat prin violarea dispozițiilor legale, ținând seama că dimpotrivă recurentul Gaf ost cel care a adoptat o conduită atât violentă cât și insultătoare la adresa lucrătorilor de poliție care interveniseră pentru aplanarea conflictului iscat între petent și martorul. Acest conflict a determinat și pe numiții, și să iasă din locuință, constatând că la rândul lor sunt supuși injuriilor și amenințărilor iar petentul a rupt unul din gardurile aflate în vecinătate, cerând martorilor să se bată cu el.
Or, din probele administrate a rezultat că, dimpotrivă, accesele de violență ale petentului au determinat alertarea vecinilor ce au apelat serviciul de urgență și datorită stării de ebrietate determinată de consum de alcool, petentul a fost condus la poliție, după care a fost internat la Spitalul de Boli.
Elocvente în acest sens, sunt depozițiile martorilor, iar din declarația intimatului, coroborată cu depozițiile acestora, precum și cu actele aflate la dosarul de urmărire penală, rezultă că petentul a înregistrat anterior o altă stare conflictuală cu lucrătorul de poliție, deoarece acesta a efectuat cercetări în legătură cu comiterea altei fapte antisociale de către petent.
Semnificativ este în acest sens, și faptul că petentul, în cauza respectivă a formulat alte plângeri penale împotriva atât a lucrătorilor de poliție din cadrul Poliției, cât și a unor alți 3 martori pe care i-a învinuit de mărturie mincinoasă, petentul declarându-se victima și la acel moment a abuzurilor săvârșite de către lucrătorii de poliție, între care și intimatul.
Separat de aceasta, Curtea observă că măsura internării petentului, în cauza de față, în cadrul spitalului de Psihiatrice în perioada 23.03.2009- 02.04.2009, cu diagnosticul "tulburare de personalitate polimorfă", a avut loc în conformitate cu disp. art.45 lit.a și b din Legea nr.487/2002 privind sănătatea mintală și protecția persoanelor cu tulburări psihice, aspecte confirmate de altfel, prin adresa emisă de spitalul de Psihiatrice, aflată la fila 34 dosar fond.
Ca atare, cum măsura dispusă a fost adusă la îndeplinire de către cadrele medicale în conformitate cu dispozițiile legale și a fost justificată de modul de manifestare a petentului, fiind confirmată de diagnosticul stabilit, Curtea constată că actele desfășurate de către lucrătorul de poliție nu reprezintă încălcări ale dispozițiilor legale de natură a antrena răspunderea penală a acestuia, așa cum susține petentul recurent.
Practic, lucrătorul de poliție din cadrul Poliției orașului sesizat fiind ca urmare a apelului telefonic la serviciul de urgență, a acționat pentru aplanarea conflictului iscat de petent, adoptând măsurile impuse de starea de fapt respectivă, fără ca acestea să fie luate sau adus la îndeplinire, cu încălcarea dispozițiilor legale.
În acest sens, în mod judicios s-a dispus neînceperea urmăririi sale penale, astfel încât critica formulată de recurent sub acest aspect este nefondată, atâta vreme cât din actele și lucrările dosarului nu rezultă sub nicio formă existența infracțiunilor pentru care petentul a formulat plângere penală, nici în ceea ce privește latura obiectivă și nici sub aspectul laturii lor subiective.
Nici cea de-a doua critică a recurentului nu este fondată, referitoare le refuzul primei instanțe de a administra probe la solicitarea și în apărarea petentului.
Aceasta deoarece, cadrul procesual existent este reglementat de disp. art.278/1 pr.penală, iar alin.7 din acest text de lege stabilește că "judecătorul soluționând plângerea verifică rezoluția sau ordonanța atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate".
Așa fiind, solicitarea petentului de a se emite adrese către alte instituții sau organe pentru lămurirea unor aspecte ce formează obiectul plângerii excede acestor dispoziții, care limitează examinarea soluției de neurmărire penală în raport de înscrisurile aflate la dosar și oricare înscrisuri noi prezentate. Ca atare, atâta vreme cât această analiză a înscrisurilor a fost efectuată de către prima instanță, nu se poate reține că prin sentința atacată au avut loc încălcări ale drepturilor procesuale ale petentului, acestuia nefiindu-i limitat dreptul de a depune la dosar orice alte înscrisuri de care înțelege să se folosească în susținerea cauzei.
Față de cele expuse mai sus, Curtea constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică astfel încât recursul urmează a fi respins ca nefondat, conform art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală.
Văzând și disp. art.192 pr.penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul G, domiciliat în,- bis, județul P, împotriva sentinței penale nr.180/19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 iulie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
Cr.
2 ex./27.07.2009
f-
Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3113/2006
Președinte:Cristina GeorgescuJudecători:Cristina Georgescu, Gabriela Diaconu, Mihai Viorel
