Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 519/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE DE FAMILIE ȘI CU MINORI.
Dosar nr-
Decizia nr.519
Ședința separată din data de 22 iulie 2009,
PREȘEDINTE: Cristina Georgescu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Diaconu
JUDECĂTOR 3: Mihai Viorel
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 24 octombrie 1985, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr.135/05 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și a sentinței penale nr.414/05 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Buzău, prin care Prin sentința penală nr.414/05 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Buzăus -a desființat sentința penală nr. 50/21.01.2009 definitivă prin respingerea apelului, conform deciziei penale nr.57/12.03.2009 a Tribunalului Buzău și s-a dispus reunirea dosarului nr- cu dosarul nr-.
S-a constatat că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.50/2008 pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.1, 2 penal, cu aplicarea art.41 alin.2 penal, perioada 20.06 - 16.10.2008 a intrat in puterea lucrului judecat.
De asemenea s-a constatat că actele materiale de furt comise de inculpat în perioada august - începutul lunii octombrie 2008, în dauna părților vătămate, Consiliana și intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de furt calificat în formă calificată comis de inculpat în perioada 20.06.2008 -16 oct.2009.
In baza art. 208 al.1 + 209 al.1 lit.g,i alin.2 lit. b Cod pen. cu aplic. art. 41 alin.2 si art. 37 al.1 lit.a Cod pen. inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru furt calificat în formă continuată comis în perioada 20.06.2008- 16.10.2008.
În baza art.33 lit.a - art.34 lit.b penal s-a contopit pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de violare de domiciliu, intrată în puterea autorității de lucru judecat, cu pedeapsa aplicată în cauza de față, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare.
În baza art.61 penal s-a menținut beneficiul liberării condiționate pentru restul de 662 zile închisoare rămas neexecutat din sentința penală nr. 107/25.05.2004 pronunțată de Tribunalul Buzău, definitivă prin decizia penală nr.283/28.06.2004.
Au fost aplicate dispozițiile art. 71- 64 alineatul 1, lit.a teza a -II-a și lit. b Cod. Penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.
În baza art.88 cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestul preventiv cu începere de la 17.10.2008, iar în baza art.350 pr.penală s-a menținut stare de arest a inculpatului.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei nr.53/2009 emis de Judecătoria Buzău și s-a dispus emiterea unui nou mandat.
In baza art.14, art.346 pr.penală raportat la art.998 cod civil a fost obligat inculpatul la 300 lei despăgubiri către partea civila, 1300 lei către -, 1300 lei către și 250 lei către Consiliana.
În baza art.169 alin.1 pr.penală s-a dispus restituirea către partea civilă a 2 telefoane mobile unul marca Sony Ericsson K 3000 1 și unul marca Nokia, către un telefon mobil marca Motorola, către Consiliana un telefon mobil marca și către un telefon mobil Nokia, bunuri aflate la Camera de corpuri delicte a IPJ
În baza art.118 lit.e penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 335 lei reprezentând folosul obținut de pe urma comiterii infracțiunii în dauna părților vătămate, și cumpărătorul de bună credință care nu s-a constituit parte civilă.
S-a constatat că partea vătămată și-a recuperat prejudiciul.
A fost obligat inculpatul la 1125 lei cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat în stare de deținere și asistat din oficiu de avocat din cadrul Baroului P (împuternicire avocațială nr.2251), lipsind intimații-părți vătămate, intimatul-parte civilă, Consiliana,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care cu permisiunea instanței s-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu recurentul-inculpat.
Curtea, aduce la cunoștința recurentului-inculpat că potrivit dispozițiilor procedurale penale, are posibilitatea de a da declarație și în fața instanței de recurs, ori de a se folosi de dreptul la tăcere, fără vreo consecință juridică negativă.
Recurentul-inculpat a precizat că este de acord să fie ascultat și în fața instanței de recurs, cele declarate fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Avocat având cuvântul pentru recurentul-inculpat declară că nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public declară că nu are cereri de formulat.
Constatând că nu sunt alte chestiuni prealabile, în temeiul art.385/13 pr.penală, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-inculpat critică hotărârile pronunțate de instanțele anterioare pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că pedeapsa aplicată este excesivă raportat la valoarea redusă a prejudiciului, respectiv 1.900 lei.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale pronunțată de Tribunalul Buzău și a sentinței penale pronunțată de Judecătoria Buzău, iar pe fond reducerea cuantumului pedepsei motivat și de faptul că are doi copii minori în întreținere, fiind singurul întreținător al familiei, iar părinții săi sunt în vârstă și bolnavi.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpat și de menținere ca legale și temeinicie a celor două hotărâri și obligare a inculpatului la plata cheltuielilor de judecată.
Critica vizând reducerea cuantumului pedepsei este neîntemeiată, corect dispunându-se condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Au fost avute în vedere de instanțe trecutul infracțional al inculpatului, faptul că fapta a fost comisă în perioada liberării condiționate, iar pedeapsa aplicată este orientată spre minimul prevăzut de textul de lege, cu respectarea criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei.
Recurentul-inculpat având personal cuvântul solicită admiterea recursului și reducerea cuantumului pedepsei.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față constată:
Prin sentința penală nr.414/05 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Buzăus -a desființat sentința penală nr. 50/21.01.2009 definitivă prin respingerea apelului, conform deciziei penale nr.57/12.03.2009 a Tribunalului Buzău și s-a dispus reunirea dosarului nr- cu dosarul nr-.
S-a constatat că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.50/2008 pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.1, 2 penal, cu aplicarea art.41 alin.2 penal, perioada 20.06 - 16.10.2008 a intrat in puterea lucrului judecat.
De asemenea s-a constatat că actele materiale de furt comise de inculpat în perioada august - începutul lunii octombrie 2008, în dauna părților vătămate, Consiliana și intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de furt calificat în formă calificată comis de inculpat în perioada 20.06.2008 -16 oct.2009.
In baza art. 208 al.1 + 209 al.1 lit.g,i alin.2 lit. b Cod pen. cu aplic. art. 41 alin.2 si art. 37 al.1 lit.a Cod pen. inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru furt calificat în formă continuată comis în perioada 20.06.2008- 16.10.2008.
În baza art.33 lit.a - art.34 lit.b penal s-a contopit pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de violare de domiciliu, intrată în puterea autorității de lucru judecat, cu pedeapsa aplicată în cauza de față, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare.
În baza art.61 penal s-a menținut beneficiul liberării condiționate pentru restul de 662 zile închisoare rămas neexecutat din sentința penală nr. 107/25.05.2004 pronunțată de Tribunalul Buzău, definitivă prin decizia penală nr.283/28.06.2004.
Au fost aplicate dispozițiile art. 71- 64 alineatul 1, lit.a teza a -II-a și lit. b Cod. Penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.
În baza art.88 cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestul preventiv cu începere de la 17.10.2008, iar în baza art.350 pr.penală s-a menținut stare de arest a inculpatului.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei nr.53/2009 emis de Judecătoria Buzău și s-a dispus emiterea unui nou mandat.
In baza art.14, art.346 pr.penală raportat la art.998 Cod civil a fost obligat inculpatul la 300 lei despăgubiri către partea civila, 1300 lei către -, 1300 lei către și 250 lei către Consiliana.
În baza art.169 alin.1 pr.penală s-a dispus restituirea către partea civilă a 2 telefoane mobile unul marca Sony Ericsson K 3000 1 și unul marca Nokia, către un telefon mobil marca Motorola, către Consiliana un telefon mobil marca și către un telefon mobil Nokia, bunuri aflate la Camera de corpuri delicte a IPJ
În baza art.118 lit.e penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 335 lei reprezentând folosul obținut de pe urma comiterii infracțiunii în dauna părților vătămate, și cumpărătorul de bună credință care nu s-a constituit parte civilă.
S-a constatat că partea vătămată și-a recuperat prejudiciul.
Inculpatul a fost obligat la 1125 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că în perioada august - începutul lunii decembrie 2008, pe timp de zi și de noapte, și prin escaladare inculpatul a pătruns în 6 locuințe situate pe raza municipiului B, ocazie cu care a sustras 5 telefoane mobile, 3 cărți de identitate și suma de 1000 lei, cauzând persoanelor vătămate un prejudiciu de 1.900 lei nerecuperat.
A mai reținut instanța de fond că inculpatul a fost condamnat pentru fapte similare la o pedeapsă de 3 ani închisoare prin sentința penală nr.50/21.01.2009 pronunțată în dosarul nr.8523/2008, activitatea infracțională desfășurându-se în perioada 20 iunie 2008 - 16.10.2008.
S-a constatat că faptele de furt din prezenta cauză au fost comise de inculpat în perioada lunii august - începutul lunii octombrie 2008, astfel că instanța de fond a apreciat existența formei continuate în care sunt incluse atât actele materiale de furt din perioada 20.06.2008 - 16.10.2008, cât și actele materiale comise în perioada august - începutul lunii octombrie 2008.
A mai constatat instanța de fond că într-una din nopțile lunii august 2008 inculpatul a pătruns în domiciliul părții vătămate, situat in municipiul B, cartier pe una din ferestrele apartamentului care era deschisa de unde a sustras un telefon mobil marca în valoare de 40 lei și că această parte vătămată chiar dacă nu și-a recuperat prejudiciul nu s-a constituit parte civilă.
In ziua de 1.09.2008 inculpatul a intrat în locul 133 situat pe strada - din municipiul B și ajungând la etajul 2, constatând că ușa de la apartamentul 59 era deschisă a pătruns fără drept în apartamentul părții vătămate, care se afla la un vecin, de unde a sustras un telefon mobil marca Nokia 1112 pe care l-a amanetat la SC SRL Telefonul a fost amanetat de inculpat cu suma de 40 lei la SC SRL B, bunul fiind ridicat de organele de poliție și depus la Camera de Corpuri delicte din cadrul IPJ
In data de 10.09.2008 inculpatul s-a deplasat în zona blocului 2 situat în cartierul episcopiei din municipiul B,a intrat în loc și ajungând la etajul 8, constatând că ușa de la apartamentul 105 era întredeschisă întrucât partea vătămată fuma o țigară într-un spațiu comun, a pătruns în apartament de unde a sustras un portofel pe care l-a aruncat la un container întrucât în nu a găsit bani. Partea vătămată a declarat că nu are pretenții civile.
Întrucât pentru infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 penal partea vătămată nu și-a însușit plângerea formulată de fiul său, s-a dispus încetarea urmăririi penale.
In data de 6.10.2008 a pătruns în blocul 20 anexă, situat pe Bulevardul și constatând că ușa apartamentului nr.1, unde se afla sediul SC SRL B, era întredeschisă, a pătruns în hol, sustrăgând o geantă care se afla pe o canapea. Și care aparținea părții vătămate. Aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de 1.300 lei.
Într-una din zilele lunii octombrie 2008 inculpatul a ajuns în zona blocului 15 B din Cartierul I și constatând că fereastra unui apartament de la parter era întredeschisă s-a hotărât să intre în apartament și să sustragă bani. În acest sens, inculpatul a escaladat peretele după care, a intrat în bucătărie de unde a sustras două telefoane mobile marca Nokia 2630 și LG U 8500.
Partea vătămată Consiliana s-a constituit parte civilă cu suma de 500 lei, contravaloarea celor două telefoane mobile, unul dintre acestea aflându-se la Camera de Corpuri delicte a IPJ
S-a mai reținut că tot în cursul lunii octombrie 2008 inculpatul s-a deplasat în același cartier, prilej cu care, prin escaladarea apartamentului nr.2 din blocul 3. sustras un telefon mobil marca Motorola W 200, aflat pe pervazul geamului, telefon care a fost găsit asupra inculpatului și care ulterior a fost depus la Camera de Corpuri delicte a IPJ
Pentru a reține vinovăția inculpatului, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor comise relevat de modalitatea de comitere a infracțiunii, inculpatul dovedind curaj și temeritate, valoarea prejudiciilor create dar și persoana inculpatului care a comis infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art.37 lit.a epnal.
S-a constatat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.335 alin.2 pr.penală, primul termen al recidivei a fost dat de pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.107/25.05.2004 pronunțată de Judecătoria Buzău, definitivă la 28.06.2004. inculpatul fiind arestat la 16.01.2004 și liberat condiționat la 22.09.2004, cu un rest de 662 zile.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul considerând pedeapsa aplicata ca fiind prea aspră in raport de faptele comise si situația sa familială, având un copil minor în întreținere. Acesta a mai susținut că de când a fost arestat si-a revizuit comportamentul astfel încât i se poate aplica o pedeapsă mai mică.
Prin decizia penală nr.135/05 iunie 2009 pronunță de Tribunalul Buzăus -a respins ca nefondat declarat de inculpatul și s-a onstatat că inculpatul se află în executarea mandatului emis în baza sentinței penale nr.50/21.01.2009 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr-, definitivă prin respingerea apelului, conform deciziei penale nr.57/12.03.2009 a Tribunalului Buzău
S-a menținut mandatul de executare anterior până la rămânerea definitivă a sentinței și a fost obligat apelantul la 230 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu apărător din oficiu.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut că nițial prin sentința penală. nr.50/21.01.2009 inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru violare de domiciliu în formă continuată și 3 ani și 6 luni închisoare pentru furt calificat în formă continuată, pedepse contopite în pedeapsa cea mai grea de 3 ani si 6 luni închisoare întrucât în perioada 20.06.16.-10.2007 pătruns fără drept pe timp de zi și pe timp de noapte in domiciliile a 6 părți vătămate sustrăgând bunuri în valoare de 3750 lei, faptele fiind comise in perioada liberării condiționate din executarea unei pedepse având un rest de 626 zile închisoare.
Ulterior, inculpatul a fost trimis in judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău pentru săvârșirea altor 6 acte materiale de furt calificat comise in perioada august - oct. 2008 ce intră în conținutul infracțiunii de furt calificat in forma continuată pentru faptele comise in aceeași perioadă si pentru care a fost condamnat doar in legătura cu 6 acte materiale.
Instanța fondului a desființat in totalitate sentința pronunțată in cauza inițială reținând că pedeapsa pentru infracțiunea de violare de domiciliu a intrat in puterea autorității de lucru judecat, însă procedeul nu este tocmai corect impunându-se desființarea sentinței doar cu privire la infracțiunea continuata de furt calificat si reunirea cauzei pentru a se pronunța o soluție unitara pentru aceeași faptă. Totuși procedeul folosit de instanță nu are nici o influență asupra cuantumului pedepsei aplicate inculpatului.
Cât privește extinderea acțiunii pentru alte fapte materiale și neaplicarea dispoz. art. 335 alin. 3 Cod proc.pen. este de observat că aceste dispoziții se referă la situația in care in cursul judecății se descoperă în sarcina inculpatului date cu privire și la alte acte materiale care intră in conținutul infracțiunii pentru care a fost trimis in judecata.
In speța de față aceste dispoziții nu își au aplicarea atâta vreme cât trimiterea in judecata a inculpatului s-a făcut ulterior pentru acte materiale ce intră în conținutul aceleași infracțiuni continuate si nu mai era necesară punerea in discuție a extinderii acțiunii penale pentru alte acte materiale.
La individualizarea pedepsei instanța a avut in vedere activitatea infracționala in întregul ei, numărul mare de acte materiale de sustragere prin escaladare din locuințele părților vătămate, profitând de faptul că ușile apartamentelor erau descuiate sau că ferestrele de la parter nu erau închise. Trecutul infracțional al inculpatului condamnat la pedeapsa închisorii de 5 ani si 6 luni pentru fapte de același gen, faptul că a comis infracțiunea în perioada liberării condiționate, au îndreptățit instanța fondului să aplice o pedeapsă peste minimul prevăzut de textul de lege, minim depășit doar cu un an, luând în considerație poziția sinceră a inculpatului.
Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs inculpatul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că pedeapsa aplicată este excesivă raportat la valoarea redusă a prejudiciului, respectiv 1.900 lei, dar și la faptul că are doi copii minori în întreținere, fiind singurul întreținător al familiei, iar părinții săi sunt în vârstă și bolnavi.
A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale pronunțată de Tribunalul Buzău și a sentinței penale pronunțată de Judecătoria Buzău, iar pe fond reducerea cuantumului pedepsei.
Examinând hotărârile recurate, în raport de probele administrate în cauză, de susținerile recurentului ce se circumscriu cazului de casarea prevăzut de art.385/9 alin.1 pct.14 pr.penală, de dispozițiile alineatului 3 al aceluiași text legal, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat.
După reunirea cauzelor ca urmare a constatării corecte făcute de prima instanță că actele materiale de furt comise de inculpat în perioada august - începutul lunii octombrie 2008 intră în conținutul infracțiunii de furt calificat în formă continuată, săvârșită de inculpat în perioada 20 iunie 2008 - 16 octombrie 2008, pentru care se pronunțase o hotărâre definitivă de condamnare, respectiv sentința penală nr.50/21 ianuarie 2009 Judecătoriei Buzău, în sarcina inculpatului se rețin în total 12 acte materiale de furt calificat, toate intrând în conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art.208 - 209 lit.g,i și alin.2 lit.b penal, cu aplicarea art.41 alin.2 penal.
Probele administrate în cauză, inclusiv cu recunoașterea inculpatului recurent, demonstrează că, în general, acesta a folosit același mod de operare, pătrunzând în locuințele părților vătămate, fie prin efracție sau escaladare, fie pe ușa lăsată descuiată, iar din interior a sustras diferite bunuri, în special telefoane mobile, genți, portofele și diferite sume de bani.
Acest mod de operare folosit de inculpat, demonstrează, în opinia Curții, o temeritate ieșită din comun și o periculozitate deosebită a acestuia.
De asemenea, se constată că în antecedența penală a inculpatului, există mai multe condamnări pentru infracțiuni de același gen sau chiar mai grave, ultima și cea care a atras starea de recidivă post condamnatorie prev. de art.37 lit.a penal, reținută și la încadrarea juridică, fiind aceea de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.107/25 mai 2004 pronunțată de Tribunalul Buzău, pentru săvârșirea unor infracțiuni de tâlhărie.
Toate aceste împrejurări, reținute și de instanțele anterioare, au impus aplicarea în cauza de față a unei pedepse cu închisoarea, cu executare în regim privativ de libertate, așa încât, cuantumul stabilit de prima instanță - de 4 ani închisoare, ce depășește cu doar un an limita minimă prevăzută de textul legal incriminator, nu poate fi considerat în nici un caz excesiv.
Dimpotrivă, în opinia Curții, cele 12 fapte de furt calificat comise în condițiile descrise mai sus, ar fi reclamat o sancțiune mai aspră, mai ales că infracțiunea a fost comisă în timpul liberării condiționate din pedeapsa anterioară. Însă, în lipsa apelului parchetului sau a părților vătămate hotărârea primei instanțe nu a putut fi schimbată din acest punct de vedere, instanțele de control judiciar fiind investite doar cu cererile de apel și recurs ale inculpatului, iar în propria cale de atac, acestuia nu i se poate înrăutăți situația.
Așa fiind, Curtea consideră că prima instanță a ținut cont de argumentele inculpatului, reiterate și în fața instanței de recurs, referitoare la situația sa familială și la atitudinea sinceră pe care a avut-o în cursul procesului, aceste împrejurări reflectându-se în cuantumul redus al pedepsei rezultante aplicate, nejustificându-se o reducere a acesteia așa cum solicită recurentul.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că recurentul nu a adus elemente noi care să impună reindividualizarea pedepsei, iar recursul său se privește ca nefondat și va fi respins ca atare, în conformitate cu disp. art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală.
Văzând și disp. art.192 alin.2 pr.penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 24.10.1985, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr.135/05 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și a sentinței penale nr.414/05.05.2009 pronunțată de Judecătoria Buzău.
Obligă recurentul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției, în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 iulie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
4 ex./30.07.2009
f-
Judecătoria Buzău
,
Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3113/2006
Președinte:Cristina GeorgescuJudecători:Cristina Georgescu, Gabriela Diaconu, Mihai Viorel
