Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 546/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 546
Ședința publică din data de 16.06.2008
PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu
JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Georgescu
-
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petentul, domiciliat in Târgoviște,-,.100G,.51, jud. D, împotriva sentinței penale nr. 205/4.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a respins plângerea formulată de persoana vătămată, împotriva rezoluției din 10 decembrie 2007 pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița in dosarul nr. 674/P/2007 si respectiv rezoluția din 10.01.2008 a prim procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița în dosarul 7/11.12.2007, ca neîntemeiată.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul petent, personal și intimatul, personal, lipsă fiind intimatul .
Procedura legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința după care,
Se învederează instanței că la dosar s-au depus din partea recurentului petent motivele de recurs.
Petentul recurent solicită numerotarea paginilor dosarului de urmărire penală si totodată, verificarea acestora pentru a se constata dacă s-au sustras sau nu pagini din dosarul de urmărire penală.
Intimatul si reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului in dezbaterea recursului.
Curtea constată că dosarul nr. 624/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, nu are numerotate o serie de pagini până la certificatul medico legal privind pe, care apare la fila 5, iar față de actele și lucrările dosarului constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul in dezbaterea recursului.
Recurentul petent, critică hotărârea pronunțată de Tribunalul Dâmbovița pentru motive de nelegalitate si netemeinicie.
Susține că nu i s-a dat posibilitatea să pună întrebări pentru aflarea adevărului, pentru fiecare cauză si făptuitor in parte.
In declarația aflată la fila 12 dosar in declarația dată, numitul precizează că se afla împreună cu patru persoane la cules de mere pe o proprietate personală și că petentul a intrat pe proprietatea sa personală, situație întrucât pe care se afla petentul la acel moment nu atingea proprietatea lui.
Susține că nu s-au audiat martorii solicitați in raport de infracțiunea reclamată. respectiv instigare la infracțiunea de omor.
De asemenea, intimații din prezenta cauză nu au întocmit un proces verbal la fața locului, astfel încât apreciază că aceștia au avut o activitate profesională defectuoasă.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii dată de Tribunalul Dâmbovița si pe fond admiterea plângerii formulată cu trimiterea cauzei la parchet, urmând a se avea in vedere si dosarul de urmărire penală nr. 639/P/2007.
Intimatul solicită respingerea recursului si menținerea hotărârii dată de Tribunalul Dâmbovița ca legală si temeinică.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat si menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul Dâmbovița ca legală si temeinică, întrucât instanța de fond in mod corect a respins plângerea, reținând de asemenea, in mod corect că nu s-au săvârșite faptele reclamate de petent.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 205/4.04.2008 Tribunalul Dâmbovițaa respins plângerea formulată de persoana vătămată, domiciliat în Târgoviște,-, 100G,.51, județul D, împotriva rezoluției din 10 decembrie 2007 pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. 674/P/2007 și respectiv rezoluția din 10 ianuarie 2008 prim procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. 7/11.12.2007, ca neîntemeiată.
A fost obligată persoana vătămată la 30 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rezoluția din 10.12.2007, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița în temeiul art. 228 alin.1 și art. 10 lit. d cod procedură penală a dispus neînceperea urmăririi penale față de și pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 246, 264, art. 25 rap. la art. 174 cod penal, și respectiv pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 174 cod penal.
În rezoluția din 10.12.2006, procurorul a reținut următoarele:
La Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovițas -a înregistrat la data de 6.10.2007 plângerea formulată de către, prin care precizează că la data de 25.09.2007, atât el cât și mama sa au fost agresați de ce se aflau în punctul "" pe raza comunei, judetul D, în aproprierea locuinței lor, iar lucrătorii de politie și l-au instigat pe acesta să-i agreseze comportându-se abuziv și favorizându-i pe agresori.
S-a reținut de procuror că din actele premergătoare urmăririi penale, a rezultat că la 25.10.2007, împreună cu martorii, și se aflau la cules de mere în livada proprietatea sa situată în punctul, pe raza comunei D, timp în care au văzut-o pe în zonă, având asupra sa un sac și o plasă cu mere.
, a abordat-o pe și a purtat o discuție cu referire la locul de unde are merele întrucât anterior de pe această suprafață de teren i-au fost sustrase merele. In timpul acestei discuții la fața locului a venit și care l-a lovit cu pumnul în față pe, fără ca acesta să riposteze la rândul său, aspect confirmat de martorii, și.
Din certificatul medico legal cu nr. 1311/2007 a rezultat că, a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire ce pot necesita 8 - 9 zile îngrijiri medicale.
, de asemenea a susținut că a fost lovit cu pumnul în față de, fapt confirmat de mama sa, însă din actul medico - legal nr. 1152/26.09.2007, a rezultat că leziunile nu necesită zile de îngrijiri medicale.
La solicitarea lui, la fața locului au venit agenții de politie și care au efectuat cercetări.
Din depozițiile acelorași martori, a rezultat că aceștia nu s-au comportat violent față de nici una dintre părțile implicate în incident și și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, fără a favoriza vreo parte.
La rândul său cei doi agenți au fost audiați și au confirmat că la fața locului se aflau, atât și, cât și martorii, și.
Lucrătorii de politie au procedat la efectuarea de cercetării și au constatat că prezenta urme de sânge pe față fără a se manifesta violent față de aceștia, nici față de.
Întrucât din primele verificări constatat că a avut un comportament agresiv i-au aplicat o sancțiune contravențională. Ulterior au solicitat persoanelor implicate să se prezinte la postul de politie D pentru cercetări, însă nici și nici nu s-au prezentat.
Raportat la actele premergătoare efectuate s-a reținut că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 174, art. 25 rap. la art. 174, 246, 264 cod penal.
Cu privire la infracțiunile prev. de art. 211, 180 cod penal reclamate de, cauza s-a disjuns și s-a dispus trimiterea acesteia postului de politie D pentru cercetări.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere care critică soluția pentru nelegalitate și netemeinicie și în același timp depus o cerere la același parchet precizând că nu a formulat plângere penală împotriva făptuitorilor și are numai calitatea de martor în dosarul nr. 674/P/2007.
Prin rezoluția din 10.01.2008 primul procuror adjunct de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, a respins plângerea formulată și apreciat soluția 10.12.2007 ca legală și temeinică.
Împotriva rezoluției primului procuror persoana vătămată a formulat plângere în conformitate cu disp. art. 2781cod procedură penală, reiterând de fapt motivele invocate în plângerea formulată la parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița.
Tribunalul Dâmbovițaa constatat că potrivit art. 2781cod procedură penală, după respingerea plângerii făcută conform art. 275- 278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăriri penale, sau a ordonanței, sau după caz rezoluției de clasare de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate, pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror, a modului de rezolvare potrivit art. 277 și 278 la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii competența să judece cauza în primă instanță.
În speța dedusă judecății, persoana vătămată a formulat plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dispusă prin rezoluția din 10.12.2007 de procurorul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, și respectiv, insă s-a apreciat că motivele si criticile formulate de petent sunt nefondate.
Potrivit art. 246 cod penal, constituie infracțiune de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor fapta funcționarului public care în exercitarea atribuțiilor de serviciu cu știință nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămate intereselor unei alte persoane, iar potrivit art. 264 cod penal, constituie infracțiune de favorizare a infractorului ajutorul dat unui infractor fără o înțelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracțiunii.
În caza dedusă judecății, s-a apreciat de instanța de fond că, în mod corect s-a stabilit prin rezoluția din 10.12.2007, (rezoluție menținută de primul procuror), că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni raportat la probele administrate, din acestea rezultând fără dubiu că cei doi agenți de poliție nu au avut un comportament violent față de vreuna din părțile implicate sau de a favoriza pe cineva.
La data de 25.09.2007 într-adevăr a existat un incident între și prezenți fiind și martorii, și. În sprijinul mamei sale a intervenit care a anunțat organele de poliție solicitând prezența acestora. Martorii sus arătați au relatat modul cum a decurs incidentul din această dată și nu au confirmat susținerile persoanei vătămate în plângerea formulată.
În ceea ce privește instigarea la infracțiunea de omor, primul procuror de pe lângă Tribunalul Dâmbovița în mod corect a precizat că aceasta nu poate fi analizată, câtă vreme incidentul nu s-a soldat cu decesul unei persoane.
În cauză nu poate fi vorba nici de infracțiune de tentativă la infracțiunea de omor, întrucât părțile care dețin certificate medico - legale au necesitat îngrijiri medicale de 8 - 9 zile -, iar pentru s-a concluzionat că nu necesită îngrijiri medicale.
Întrucât pentru infracțiunile reclamate de tâlhărie prev. de art. 211 și 180 cod penal cauza s-a disjuns, s-a apreciat de instanța de fond că nu se pot face aprecieri în legătură cu aceste fapte astfel că, criticile formulate de petent nu au fost fi luate în considerare.
Atât procurorul parchetului cât și primul procuror care au pronunțat cele două rezoluții, în mod corect au reținut că nu a depus nici o plângere în nume personal, că aceasta își păstrează calitatea de martor, lucru de altfel care reiese și din cererile înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița la 8.01.2008 formulate de.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, apreciindu-se că in cazul în speță nu s-a procedat la o interpretare corectă a probatoriilor aflate in dosarul cauzei, mai mult decât atât, petentul nu a avut posibilitatea de a-și exercita drepturile procedurale privind administrarea probatoriilor.
Curtea, verificând hotărârea atacată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a textelor de lege cu incidență în cauză, apreciază că sunt neîntemeiate susținerile formulate de către recurentul petent potrivit celor ce se vor expune in continuare:
Astfel, din cuprinsul înscrisurilor existente la dosarul cauzei, se reține că în ceea ce privește situația de fapt a rezultat că la data de 25.09.2007 a existat un incident intre si, prezenți fiind si martorii G, si, iar in sprijinul mamei sale a intervenit care a anunțat organele de poliție solicitând prezența acestora.
Pe fondul acestei situații de fapt și a sesizării formulate, la fața locului s-au deplasat - ajutor șef post la Postul de Poliție cu si, ajutor șef post la Postul de Poliție D, pentru a-și exercita atribuțiile de serviciu.
Din declarațiile existente la dosarul cauzei nu a rezultat ca aceștia să-și fi exercitat în mod abuziv atribuțiile de serviciu sau să aibă vreun comportament inadecvat față de vreuna din părțile implicate.
Astfel, G arată în cuprinsul declarației sale că a participat la derularea evenimentelor si a văzut că nu l-a lovit pe. La scurt timp au sosit si doi lucrători de poliție care au încercat să stea de vorbă cu toate persoanele existente pentru a afla ce s-a întâmplat, dar a avut o atitudine recalcitrantă, proferând amenințări. De asemenea, nici unul dintre lucrătorii de poliție nu l-au lovit pe acesta, au încercat să aplaneze conflictul potrivit atribuțiilor de serviciu, fără a-l amenința sau insulta.
De asemenea, susține că în realitate, a fost bătut de si nici unul dintre lucrătorii de poliție nu l-au agresat pe doar au procedat la aplanarea conflictului.
Aprecierile făcute de către petent in sensul că nu s-a procedat la judecarea pe fond a cauzei nu au susținere în condițiile în care ne aflăm în prezența unei plângeri la ordonanță în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale și prin prisma textelor de lege care se aplică s-a concluzionat că soluția parchetului este cea legală neexistând indicii de săvârșirea infracțiunilor invocate de către petent.
Criticile petentului cu privire la vinovăția intimaților nu au argumente din punct de vedere probator, nu se constată că în cazul în speță se impune desființarea rezoluției si trimiterea cauzei procurorului in vederea începerii urmăririi penale, faptele și împrejurările existente sunt de natură a contura o cu totul altă situație decât cea invocată de către acesta.
In raport de cele expuse anterior și apreciind că sunt neîntemeiate criticile formulate, curtea în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. b va C.P.P. respinge recursul ca nefondat.
Văzând si disp. art. 192 al.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul, domiciliat in Târgoviște,-,.100G,.51, jud. D, împotriva sentinței penale nr. 205/4.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Obligă recurentul la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.06. 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Georgescu
Grefier,
Red. /
2 ex/
f-- Tb.
jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Gabriela DiaconuJudecători:Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Georgescu
