Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 605/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.605/
Ședința publică din 18 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Costea Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 3: Adriana Ispas
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de petentul - domiciliat în C, str.-.- nr.18, -.17, împotriva sentinței penale nr.428 din data de 24.10.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect plângere în temeiul art.2781Cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul petent - personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.38126/2008, emisă de Baroul C - Cabinet de avocat.
Se constată lipsa intimatului.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul petent, critică hotărârea pronunțată de Tribunalul Constanța, apreciind că în mod greșit au stabilit că soluția dată de procuror este legală și temeinică. S-a reținut că din probele administrate în cauză rezultă că partea vătămată s-a autoaccidentat căzând și că rana nu ar fi putut fi produsă de învinuit prin lovirea acesteia cu pentru că s-ar fi creat o rană în linie dreaptă și nu o rană în linie curbă. Apreciază că situația reținută este. De asemenea, arată că procurorul susține faptul că lopețile au a dreaptă și nu puteau produce o rană cu curbură, ori, există și lopeți cu formă semirotundă. În general lopețile care se folosesc în construcții au a semirotundă. Solicită a se observa că ancheta penală a durat un an de zile și a constat în două declarații una luată învinuitului și una luată unui martor.
Formulează concluzii de admitere a recursului, de casarea sentinței pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond să se dispună trimiterea cauzei la Parchet pentru completarea cercetărilor.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, arată că dispozițiile art.2781Cod procedură penală nu prevede și completarea urmăririi penale. În raport de probele administrate în cauză, respectiv declarațiile date și certificatul medico-legal, s-a constatat în temeiul dispozițiilor art.10 lit."a" Cod procedură penală că fapta nu există. Solicită în temeiul dispozițiilor art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței de fond, ca temeinică și legală.
Având cuvântul, recurentul petent, solicită admiterea recursului și să fie pedepsiți martorii pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
- CURTEA -
Asupra recursului penal de față:
La data de 1.08.2007, petentul a formulat plangere penala împotriva intimatului pentru a fi cercetat sub aspectul infracțiunii de tentativă de omor prev. de art.20 rap. la art.174 cod penal precizând că acesta din urmă i-a aplicat lovituri cu o lopată în cap producându-i un traumatism cranio-cerebral ce a necesitat intervenție chirurgicală și 12-14 zile pentru îngrijiri medicale.
Prin rezoluția nr.503/II/2/2008 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, s-a respins plângerea formulată de petent în baza art.275-art.278 cod procedură penală.
Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale, petentul s-a adresat, potrivit art.2781cod procedură penală, instanței pentru completarea cercetărilor.
Prin sentința penală nr.428 din data de 24.10.2008, pronunțată în dosarul penal cu nr. unic -, Tribunalul Constanțaa respins plângerea formulată de petentul, - domiciliat în C str. -. - nr. 18 -.17 județul C, împotriva rezoluției nr.1260/P/2007 din data de 29.05 2008 dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, soluție menținută prin rezoluția nr.503/II/2/2008 din data de 30 iunie 2008 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța.
Pentru pronunțarea hotărârii, instanța de fond a reținut următoarele:
Plângerea petentului (persoană vătămată) a fost primită și înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța la data de 1.08 2007, la două luni după comiterea așa zisei agresiuni asupra sa, iar în privința întârzierii în formularea plângerii, petentul a explicat că a așteptat ca mai întâi să-și revină și după aceea a reclamat.
În declarația sa, persoana vătămată a aratat că în anul 2001 s-a pensionat de la C care, ulterior, i-a permis să își amenajeze o grădină de zarzavaturi în incinta punctului de lucru al puțului O, de lângă podul de la intrarea în Stațiunea. În seara de 31 mai 2007, în jurul orelor 18,00, petentul a mers la grădina respectivă, unde era de serviciu martorul, care la orele 19,00 fost schimbat la serviciu de către intimatul. Când intimatul s-a apropiat și l-a întrebat ce caută acolo, petentul i-a răspuns că are acceptul colegilor săi să lucreze în grădină și atunci i-a cerut o lopată veche, întrucât nu se descurca cu de tablă și sapa pe care deja le folosea. Deși venise cu mâinile goale, intimatul s-ar fi enervat și că l-ar fi lovit cu de tablă în cap, aducându-l în stare de inconștiență. Ulterior, petentul a revenit asupra declarației sale și a precizat că nu își pierduse imediat cunoștința, ci mai întâi a auzit cum intimatul a sunat la ambulanță și la un alt coleg,; petentul a mai arătat că nu avea pe ce să cadă, că la pielea capului a avut o urmă de tăietură, iar nu de căzătură și că în ziua respectivă consumase circa 200 ml Ť. Totodată, petentul a precizat că suferise de boli psihice, fiind internat de câteva ori la Secția de Psihiatrie de către soția sa, organele de poliție sau jandarmerie.
Din foaia de observație clinică nr. -/2007 întocmită la internarea la Spitalul Clinic de Urgență C, a rezultat că petentul-persoana vătămată a fost internată între 31 mai și 6 iunie 2007 cu diagnosticul de traumatism crinio-cerebral minor, cu plagă fronto-parietală și în stare de ebrietate; din consemnarile realizate de serviciul urgenta rezultat că pacientul era conștient și a colaborat la internare, ușor confuz, afirmând că i-a explodat capul, dar nu a putut preciza mecanismul de producere a plăgii taioase ce o prezenta la nivelul capului.
În urma examinării foii de observație și a stării petentului, potrivit raportului de constatare medico-legală nr.608/LR/2007 din 11.01.2008 completat la 23 mai 2008 al SML C, s-a concluzionat că persoana vătămată a suferit în 31 mai 2007 leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corp dur cu margini tăioase ( posibil lopată), însă nu se exclude nici mecanismul de lovire de un corp dur cu aceleași caracteristici, necesitând 12-14 zile de îngrijiri medicale, fără producerea vreunei consecințe dintre cele prevăzute de art. 182 Cod penal.
Martorul solicitat de petent, a arătat că îl cunoaște pe petent, că, de regulă, consumă băuturi alcoolice, iar în seara de 31 mai 2007, nu a purtat nicio discuție cu acesta, ci doar i-a sesizat prezența în grădină. După ce la orele 19,00 fost schimbat de către intimat, martorul a plecat acasă fără să observe că intimatul și persoana vătămată să se fi întâlnit. În schimb, acest martor a precizat că în jurul datei de 15 iulie 2007 fost căutat de petent la un alt punct de lucru și l-a întrebat dacă știe ce i se întâmplase, ocazie cu care i-a relatat că intimatul i-ar fi dat cu o sapă în cap.
Din declarația martorului, a rezultat că în seara de 31 mai 2007 în jurul orelor 20,00, a fost sunat de către colegul său de muncă care i-a explicat că nu se înțelege cu persoana vătămată, iar că aceasta a căzut, s-a lovit și îi curge sânge de la cap. Pentru că locuia în apropiere, martorul a mers la punctul de lucru unde a văzut-o pe persoana vătămată așezată pe un scaun, în stare de ebrietate și, când a întrebat-o ce s-a întâmplat, i-a răspuns că s-a lovit. De altfel, martorul a mai arătat că îl mai văzuse pe petent când, fiind în stare de ebrietate, căzuse și se lovise de capacul haznalei de lângă clădirea pompelor, atunci când încerca să-și spele cizmele de scurgere a apelor pluviale. În acest sens, martorul a și indicat în incinta punctului de lucru capacul metalic, rotund unde căzuse de mai multe ori persoana vătămată. Totodată, martorul a precizat că, la sosirea ambulanței, personalul medical i-a găsit petentului în buzunar o sticlă cu Ť. iar pe de altă parte, martorul cunoștea că persoana vătămată are probleme psihice și că a fugit de vreo două ori în pijamale de la spital, venind la locul său de muncă.
Făptuitorul a arătat în mod constant că nu avea nici un conflict cu petentul, în condițiile în care lucra la puțul O de circa o lună, îl cunoștea din vedere, iar în privința împrejurărilor în care persoana vătămată a suferit leziunile, a precizat că după ce verificase indexul de la aparatul de măsură, s-a întors la punctul de lucru și a găsit- pe persoana vătămată căzută și plină de sânge în curte. ce să facă, l-a sunat pe martorul, care a venit și i-a sugerat să cheme ambulanța, deși persoana vătămată a refuzat așa ceva. In prezența făptuitorului, martorul a întrebat- pe persoana vătămată ce a pățit, iar aceasta i-a răspuns că a băut și a căzut când a vrut să se spele.
În cauză, nu sunt indicii de săvârșire de către făptuitor faptei reclamate, nu poate fi reținută în sarcina făptuitorului săvârșirea de "tentativă de omor", iar probatoriul administrat în cauză nu a confirmat existența acestei fapte. Dimpotrivă, atitudinea persoanei vătămate, care a fost inconsecventă și ambiguă în propriile relatări, precum și formularea plângerii cu o întârziere de circa două luni, creează dubii serioase asupra sincerității și credibilității acesteia și face, astfel, verosimile susținerile făptuitorului. În baza principiului "in dubio pro reo", consacrat în doctrină și jurisprudență, orice îndoială este de natură să profite făptuitorului.
În consecință, apare ca rezonabilă presupunerea că, fiind în stare de ebrietate, persoana vătămată a căzut singură și s-a lovit cu capul de capacul metalic al haznalei, suferind astfel plaga acută fronto-parietală, în condițiile în care forma plăgii constatate de medicul legist este similară cu a tăioasă a capacului metalic rotund, iar nu cu cea a unei lopeți care, în mod normal, ar fi produs o plagă dreaptă și una arcuită. Pe de altă parte, nu ar fi fost prima dată când persoana vătămată să se fi dezechilibrat și căzut, astfel cum, în mod expres, a precizat martorul, plângerea fiind nefondată.
Impotriva hotărârii primei instanțe, în termenul legal, petentul a declarat recurs motivând că cercetările penale sunt incomplete deoarece nu s-a efectuat și o expertiză medico-legală cu obiectivul dacă leziunea cranio-cerebrală putea fi produsă cu o lopată, acestea fiind și cu semirotundă.
Critica este neîntemeiată.
Cu ocazia efectuării cercetărilor penale, s-a procedat la ascultarea persoanei vătămate-petentul, intimatului, a martorilor (propus de petent) și, examinarea medicală și medico-legală a persoanei vătămate, cercetarea locului faptei urmată de fixarea prin imagini foto.
Din declarațiile intimatului coroborate cu declarațiile martorilor (propus de petent) și, cu procesul-verbal de cercetare la fața locului, actele medicale și cele medico-legale rezultă că în seara de 31 mai 07, fiind în stare de ebrietate, petentul-persoană vătămată a căzut și s-a lovit cu capul de capacul metalic al haznalei în incinta punctului de lucru al puțului O de la C, suferind o plagă acută fronto-parietală pentru care, fiind chemată ambulanța, a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgență C unede i s-au acordat îngrijiri medicale corespunzătoare.
În raportul de constatare medico-legală nr.608/LR/2007 din 11.01.2008 (întocmit în urma examinării petentului), completat la 23 mai 2008 al SML C, s-a concluzionat că petentul a suferit în 31 mai 2007 leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corp dur cu margini tăioase ( posibil lopată), că nu se exclude nici mecanismul de lovire de un corp dur cu aceleași caracteristici, necesitând 12-14 zile de îngrijiri medicale, fără producerea vreunei consecințe dintre cele prev. de art. 182 cod penal.
Cum nu există niciun indiciu sau dovadă că petentul l-ar fi lovit pe petent, chiar declarațiile inițiale ale petentului(date specialiștilor medicali cu ocazia internării când, potrivit constatărilor acestora, petentul era conștient, precum și martorului ) nereferindu-se la exercitarea vreunei violențe fizice asupra sa, medicul legist nu exclude mecanismul de producere a leziunii și prin lovirea de un corp dur cu margini tăioase urmare căderii, iar concluziile medico-legale nu sunt contradictorii, administrarea probei cu expertiză medico-legală nu este utilă mai ales că s-a găsit vreo lopată cu urme de sânge; împrejurarea că nu s-au găsit urme de sânge nici pe capacul metalic al haznalei în incinta punctului de lucru al puțului O de la C nu înlătură apărarea petentului deoarece cercetarea acestuia nu a mai fost posibilă din culpa petentului care a sesizat autoritățile prea târziu, timp în care zona a fost supusă cel puțin intemperiilor naturii.
Constatând că este plauzibilă ipoteza autoaccidentării, apărările intimatului fiind confirmate de probe, în mod corect s-a considerat că fapta (agresiunea reclamată de către petent) nu există, impunându-se neînceperea urmăririi penale în baza art.228 alin.(4) cod procedură penală cu referire la art.10 lit.a) cod procedură penală.
Prin urmare, în lipsa necesității administrării probei invocate de către petent ori a altor probe din oficiu, rezoluția de netrimitere în judecată găsindu-și corespondent în probele dosarului, plângerea formulată potrivit art.2781cod procedură penală este nefondată, nefiind nici cazul reluării cercetărilor penale nici al reținerii spre rejudecare prin reaprecierea probelor.
În consecință, negăsindu-se nici vreun caz de nulitate a otărârii atacate, recursul nu este fondat și, în baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, va fi respins.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, respinge recursul penal declarat de petentul - domiciliat în C, str.-.- nr.18, -.17, împotriva sentinței penale nr.428 din data de 24.10.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.309 alin.ultim Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 decembrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Pt.- - - --- - - -
lipsă de la instanță semnează
conf.art.312 proc.pen.
Președinte instanță
Grefier,
- -
Jud. fond.:
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref./2 ex./07.01.09
Președinte:Viorica Costea GrigorescuJudecători:Viorica Costea Grigorescu, Marius Cristian Epure, Adriana Ispas
