Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 653/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 653/
Ședința publică din 29 Octombrie 2009
Curtea constituită din:
Președinte:dr. - - - președinte secție penală
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare recursul penal declarat de petenta, împotriva deciziei penale nr.403/R din 3 iulie 2009,pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns petenta, personal, lipsind intimatele.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Recurenta-petentă, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și reținerea cauzei pentru rejudecare, dispunându-se achitarea sa. Precizează că sunt susțineri contradictorii între hotărârile judecătorești, iar actele incriminate nu sunt false, acestea fiind reale.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca inadmisibil, având în vedere că hotărârea atacată este definitivă.
CURTEA
Asupra recursului penal formulat, deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.94/11.05.2009 a Judecătoriei Câmpulung, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta, împotriva ordonanței nr.284/P/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung și a fost obligată petenta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rezoluția din 10 aprilie 2008, s-a început urmărirea penală împotriva numitelor - și -, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.260 Cod penal - mărturie mincinoasă - precum și împotriva numitei, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.25 rap. la art.260 Cod penal - instigare la mărturie mincinoasă.
Procurorul a dispus, ulterior, în baza art.10 lit.b/1 Cod pr.penală, scoaterea de sub urmărire penală a învinuitelor, deoarece acestea se află la prima încălcare a legii penale, învinuitele - și - sunt în vârstă, situații ce au dus la concluzia organului de urmărire penală că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Cu privire la infracțiunea prevăzută de art.261 Cod penal, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, întrucât nu există probe din care să rezulte în mod cert vinovăția acesteia.
plângere împotriva acestei soluții, în condițiile legii la Judecătoria Câmpulung, instanța a reținut că o atare plângere este nefondată, soluția dată de către procuror fiind legală și temeinică.
Impotriva acestei soluții a declarat recurs petenta, solicitând a se constata nevinovăția sa în comiterea infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă, Tribunalul Argeș, respingând ca nefondat recusrul declarat de petentă, prin decizia penală nr.403/R din 3 iulie 2009, reținând, în esență, următoarea situație de fapt:
La data de 11.02.2008 Primăria comunei a formulat plângere penală față de numitele - și -, motivând că au dat declarații notariale false, declarații ce au fost folosite în dosarul civil nr- al Judecătoriei Câmpulung, părți în acesta fiind învinuita și Comisia Locală de Fond Funciar.
Învinuitele - și - au precizat că acele afirmații menționate în declarațiile notariale sunt urmarea unor date ce le-au cunoscut în mod direct, ele copilărind în zona respectivă și au cunoscut originile acelor terenuri.
La rândul său, învinuita a recunoscut că le-a solicitat acestora să dea declarații la notariat, declarații ce corespund realității, iar pentru "a le împrospăta" memoria le-a pus la dispoziție anumite înscrisuri, înscrisuri ce au fost declarate false, cele două învinuite cunoscând situația terenului și vecinii întrucât au copilărit și trăit în aceiași comunitate cu autorul său.
Lecturând cele două declarații notariale - 8 și 10, se constată - arată tribunalul - că acestea nu conțin doar elemente de fapt constatate și percepute direct de cele două învinuite (vecini, repere naturale, folosință, etc.) ci și elemente ce țin de situația juridică a acestora (acte de proprietate din 1941).
S-a mai menționat în declarații - susține în continuare tribunalul - și aspecte ce nu puteau fi cunoscute de cele două învinuite, astfel: cele 3 surori ale autorului D - (decedat în 1992) au primit câte o fașă de 3 ha; iar "suprafața de 5000 mp a fost dobândită doar de autorul D -", nu și de surorile acestuia, "de la defunctul I -, suprafață ce a fost confiscată de CAP "; autorul D - a fost declarat "chiabur".
Sunt aspecte ce, în aprecierea tribunalului, se impuneau fi dovedite doar cu acte și ele nu puteau fi constatate de cele două învinuite, care sunt născute în anul 1941 și respectiv 1947, iar confiscarea a avut loc în anul 1950, sau actul de partaj voluntar a fost transcris la Grefa tribunalului sub nr.581/22.03.1941.
În consecință, a concluzionat tribunalul, declarațiile lor conțin date contrare realității, cele două învinuite fiind sancționate administrativ, în baza art.10 lit.1Cod pr.penală și art.181Cod penal cu amendă de 200 lei pentru fapta prev.de art.260 cod penal, declarațiile celor două învinuite fiind date la solicitarea acesteia din urmă.
Ca urmare, apreciind ca legală și temeinică ordonanța procurorului ca și sentința instanței de fond, în baza art.38515pct.1 lit.b cod pr.penală, s-a respins ca nefondat recursul declarat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod pr.penală.
Impotriva acestei decizii petenta a declarat din nou recurs, ce face obiectul prezentei cauze, susținând că este nevinovată de săvârșirea infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă, reținută pentru învinuitele - și -.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma recursului declarat, curtea constată că acesta este inadmisibil, întrucât nu poate fi uzitată aceeași cale de atac a recursului de două ori, odată împotriva hotărârii primei instanțe, iar altă dată împotriva deciziei pronunțate de tribunal, care este definitivă, împotriva căreia nu mai poate fi exercitată o altă cale de atac, cauza fiind susceptibilă numai de o singură cale de atac și anume recursul - deja exercitat - așa cum pretind prevederile art.278/1 alin.10 Cod pr.penală.
In consecință, în baza art.385/15 pct.1 lit.a Cod pr.penală, curtea va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petentă, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, o va obliga la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de petiționara, împotriva deciziei penale nr.403/ din 3 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă petiționara la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Elena Minodora
dr.- -
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond
Jud.recurs
17 noiembrie 2009
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Elena Minodora
