Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 83/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR.83/2009
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Vasile Goja judecător
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare plângerea împotriva ordonanței procurorului de neîncepere a urmăririi penale din data de 30 iulie 2009 dată în dosar nr.4/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, formulată de petenta Sunita.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petenta Sunita aflată în stare de arest și apărătorul ales al intimatului, av., din cadrul Baroului B N, lipsă fiind intimații și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul ales al intimatului învederează instanței că a reziliat contractul de asistență juridică cu intimatul.
Instanța, pune în vedere părților că apărătorul ales al petentei a comunicat faptul că nu se va prezenta la instanță însă a trimis acte prin fax de care înțelege să se folosească la soluționarea plângerii.
Petenta Sunita, susține plângerea formulată solicitând să se judece azi cauza.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a plângerii.
Petenta solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată de apărătorul ales al acesteia.
Apărătorul ales al intimatului, solicită respingerea plângerii formulată de petentă ca nefondată. Astfel, prin rezoluția emisă în dosar nr.4/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimat iar împotriva acestei soluții a formulat plângere petenta, plângere care a fost respinsă. în motivarea plângerii, petenta a invocat faptul că fiul ei a fost dat în plasament asistentei maternale fără ca aceasta să îndeplinească condițiile prevăzute de lege în acest sens, respectiv fără a fi evaluată psihiatric. S-a mai arătat că rezoluția atacată este lovită de nulitate motivat de faptul că nu s-a procedat la audierea petentei, ocazie cu care apărătorul acesteia a solicitat administrarea unor probe care constau în audierea unor martori importanți în vederea demonstrării faptului că intimatul ar fi acordat atestate de asistent maternal unor persoane care aveau deficiențe grave de vorbire. Examinând actele dosarului rezultă că numita a devenit asistent maternal în anul 2000 conform atestatului nr.37/2000 și ulterior a fost reatestată în această calitate. Aceste hotărâri au fost luate de comise cu observarea și respectarea legislației în vigoare. Din procesele verbale ale comisiei întocmite cu ocazia ședințelor în care s-a hotărât atestarea sau reatestarea rezultă că aceasta a fost prezentă și i s-au cerut lămuriri considerate ca necesare. Mai mult, deși legislația nu prevedea necesitatea luării de informații de la terțe persoane cu prilejul reatestării, acestea s-au solicitat și ulterior modificării legislației s-au prezentat în scris recomandări ale numitelor, cunoștință din copilărie, fostă colegă de serviciu și dr., medic de familie. Ca urmare a efectuării expertizei psihiatrice a rezultat că nu prezintă tulburări psihice de natură a-i afecta capacitatea psihică, de apreciere critică a conținutului și a consecințelor faptelor sale. petrecută apare nu doar ca inexplicabilă ci a fost absolut imprevizibilă. Privitor la calitatea de președinte al Comisiei al intimatului, arată că acesta deține funcția de președinte al Comisiei pentru protecția drepturilor copilului B Comisia este formată din 7 membrii care își desfășoară activitatea în ședințe de lucru conduse de președinte sau în absența acestuia de către vicepreședinte. Rezultatul audierilor și dezbaterilor se concretizează prin hotărârile emise, care se adoptă cu majoritate de voturi. Privitor la posibilitatea constatării nulității rezoluției, menționează că dacă apărătorul petentei mai dorea să formuleze cereri în probațiune, putea să o facă în orice moment întrucât prevederile legale nu condiționează acest drept de momentul vreunei audieri. În concluzie, apreciază că rezoluțiile atacate sunt temeinice și legale, fiind emise ca urmare a efectuării cercetărilor care s-au impus și având la bază un vast probatoriu administrat în cauză.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată întrucât din cuprinsul actelor premergătoare rezultă că nu au fost reținute elementele constitutive ale infracțiunilor reclamate. Soluțiile adoptate de procuro sunt temeinice și legale și reflectă pe deplin adevărul.
Petenta Sunita, solicită admiterea plângerii.
CURTEA
Prin plângerea înregistrată sub dosar nr- al Curții de APEL CLUJ petenta Sunita a solicitat prin avocat admiterea plângerii și în consecință desființarea rezoluției din dosar nr.4/P/2009 al parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ și a rezoluției din 3 septembrie 2009 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, cu trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale cu privire la făptuitorul - președinte al Comisiei pentru Protecția Copilului B-N, precum și a tuturor membrilor acestei comisii din perioada 2000 - 2006.
În motivarea plângerii s-a arătat că fiul petentei născut la data de 27 decembrie 2002 fost dat în plasament asistentei maternale de către Direcția Generală pentru Protecția Copilului B N, fără ca aceasta să îndeplinească condițiile prevăzute de lege, respectiv fără a fi evaluată psihiatric, fără a se efectua o anchetă la domiciliul acesteia și se lua relații despre inculpată, aspecte care dacă erau îndeplinite ar fi dus la respingerea atestării inculpatei.
Toate aceste nereguli au fost constatate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului în data de 21 august 2008 cu ocazia controlului efectuat la instituția menționată mai sus în urma decesului copilului petentei care a fost torturat de către asistenta maternală circa 4 luni conform constatărilor medico-legale.
Petenta a mai arătat că în cauză dacă s-ar fi îndeplinit obligațiile de serviciu ar fi constatat că asistenta maternală este o alcoolică, consumând zilnic cca. 2 litri de bere, iar pe fondul consumului de alcool devenea agresivă, lovindu-l pe minorul dat în plasament și torturându-l prin arderea cu țigara pe tot corpul, tăierea urechii a unui deget de la picior, precum și lovirea acestuia cu capul de mobilă și de pereți.
Potrivit dispozițiilor art.1 soluționarea C.P.P. unei plângeri penale impune în mod obligatoriu sub sancțiunea nulității audierea părții vătămate, ocazie cu care aceasta poate propune probe în apărare, însă tocmai acest lucru nu s-a întâmplat întrucât parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ nu a audiat-o pe petentă, dând astfel o rezoluție cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale, precum și a dreptului său la apărare și la un proces echitabil.
Petenta prezentă personal azi la instanță fiind transferată de la Penitenciarul Bacăua solicitat admiterea plângerii așa cum a fost formulată prin avocat.
Din probele administrate în cauză rezultă următoarele:
Prin rezoluția din 30 iulie 2009 dată în dosar nr.4/P/2009 al parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de președintele Comisiei pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean B-N și a membrilor acestei comisii, inclusiv a subcomisarului de poliție din cadrul IPJ B-N cu privire la infracțiunea de neglijență în serviciu prev. de art.249 alin.1
Cod PenalÎn considerentele acestei rezoluții s-a reținut că atestarea în calitatea de asistenta maternal profesionist cât și atestările inculpatei s-au realizat de către Comisia pentru Protecția Copilului B-N cu respectarea condițiilor prev. de art.7 alin.1 din HG nr.217/1998 și HG nr.679/2003.
Faptul că la evaluarea cererii și la reînnoirea atestatului cu nr.37/2000 nu s-au luat interviuri lui de către un psiholog așa cum prevede art.4 alin.2 lit. din cele două hotărâri de guvern, nu realizează un raport direct sau indirect de cauzalitate între această omisiune și rezultatele produse de asupra minorului care în vara anului 2008 pus primejdie gravă dezvoltarea fizică și intelectuală a minorului prin suprimarea vieții acestuia la data de 20 august 2008.
Plângerea formulată de petentă împotriva acestei rezoluții a fost respinsă prin rezoluția din 3 septembrie 2009 dată în dosar nr.683/II/2/2009 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ.
Împotriva celor două rezoluții petenta prin avocat a formulat plângere la această instanță așa cum s-a arătat mai sus.
Plângerea formulată de petentă este neîntemeiată pentru următoarele motive:
La data de 26 august 2008 Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița -N pentru cercetarea numiților director general al Direcției Generale pentru Protecția Copilului B-N, director general adjunct, șef serviciu asistență maternală, asistent social și asistent social, toți din cadrul aceleiași instituții.
S-a menționat în considerentele plângerii că făptuitorii precizați mai sus au dat dovadă de neglijență în serviciu prin încredințarea în plasament la asistenta maternală profesionistă a minorului, care a decedat la data de 20 august 2008.
Minorul s-a născut la data de 27 decembrie 2003 fiind fiul petentei Sumita, nefiind stabilită filiația față de tată și având în vedere că în anul 2005 petenta a fost arestată pentru executarea a două pedepse cu închisoarea minorul a fost plasat în regim de urgență la Centru de primire a copilului B, iar ulterior a fost plasat la asistentul maternal unde s-a aflat până la data de 28 februarie 2007, dată de la care a fost plasat în regim de urgență la asistentul maternal profesionist.
Prin sentința civilă nr.201 din 5 aprilie 2007 Tribunalului Bistrița -N s-a dispus înlocuirea plasamentului în regim de urgență a minorului cu măsura plasamentului la asistentul maternal profesionist începând cu data de 28 februarie 2007, mama naturală a minorului fiind de acord cu acest plasament.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița -N întocmit în dosar nr.708/P/2008 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei asistenta maternal profesionist pentru infracțiunile de omor calificat, vătămare corporală gravă și rele tratamente aplicate minorului.
S-a reținut prin actul de sesizare al instanței că la data de 20 august 2008 minorul în vârstă de 4 ani a decedat, moartea acestuia fiind violentă, prin hrănirea forțată a minorului pe fondul unei stări terminale, responsabilă fiind asistenta maternală care a executat în mod repetat acte de violență asupra minorului, cauzându-i suferințe fizice.
Petenta Sumita mama minorului decedat prin apărător ales a depus o plângere la data de 8 septembrie 2008 împotriva numitului președinte al Comisiei Județene de Apărare a Drepturilor Copilului B-N pentru neglijență în serviciu,acesta fiind cel care a semnat certificatul de asistent maternal al inculpatei cu toate că aceasta nu fusese expertizată psihiatric înainte de a fi validată ca asistent maternal, solicitând extinderea cercetărilor penale în dosarul nr.711/P/2008 față de numitul.
Prin rechizitoriul întocmit în dosar nr.711/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița -N s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei asistent social în cadrul Direcției Generale pentru Protecția Copilului BNp entru neglijență în serviciu prev. de art.249 pe motiv că aceasta și-a încălcat atribuțiile de serviciu, în sensul că nu a efectuat verificări periodice la fața locului privind starea fizică și psihică a minorului aflat în plasament la inculpata.
Prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a numiților director general în cadrul Direcției Generale pentru Protecția Copilului B-N, director adjunct, șef serviciu asistență maternală și asistent social, toți din cadrul aceleiași instituții pentru infracțiunea de neglijență în serviciu prev. de art.249
Cod PenalTotodată s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ față de numitul și ceilalți membrii ai Comisiei pentru Protecția Copilului BNd in perioada 2000 - 2007, avându-se în vedere că în componența comisiei intră și un ofițer de poliție respectiv din cadrul IPJ B, acesta fiind criteriul pentru care s-a dispus disjungerea cauzei și trimiterea acesteia Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ.
Cu privire la starea de fapt se rețin următoarele:
Inculpata a devenit asistenta maternal profesionist în anul 2000 conform atestatului nr.37 din 30 octombrie 2000 eliberat de Comisia pentru Protecția Copilului B-N și a fost reatestată în această calitate potrivit art.7 alin.4 din HG nr.679/2003 fiind eliberate atestatele cu nr.58/2003 și 62/2006 de către Comisia Județeană pentru Protecția Copilului.
Atestarea în calitatea de asistent maternal profesionist s-a realizat de către Comisia pentru Protecția Copilului B-N potrivit art.7 alin.1 din HG nr.217/1998. Atestarea inculpatei în calitatea de asistent maternal profesionist, cât și reatestările acesteia au respectat condițiile prevăzute de art.3 din HG nr.217/1998 și HG nr.679/2003 iar cererea persoanei care a solicitat să devină asistent maternal profesionist, cât și atestările au fost evaluate de Serviciul de Asistență Maternală al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului conform art.4 și 7 din actele normative menționate mai sus.
Cererea inculpatei pentru a deveni asistent maternal profesionist și reînnoirea atestatului cu nr.37/2000 au fost evaluat de serviciul Public specializat pentru protecția copilului și s-au materializat prin ancheta psiho-socială de evaluare întocmită la 13 octombrie 2000 și rapoartele de evaluare asupra activității asistentului maternal profesionist în vederea reatestării din 15.10.2003 și respectiv 23.10.2006, ancheta psihologică de evaluare solicitantului și rapoartele de evaluare în vederea reatestării.
au cuprins elementele sociale și medicale ale capacității solicitantului de a deveni asistent maternal profesionist și de a fi reevaluat în calitate de asistent maternal profesionist, realizându-se interviuri luate solicitantului de către un asistent social, vizite la domiciliul solicitantului, recomandări ale vecinilor, investigații suplimentare, așa cum prevăd disp. art.4 din HG nr.217/1998 și HG nr.679/2003.
Actele medicale eliberate pentru de către medicul de familie nu au evidențiat că asistentul maternal profesionist ar fi fost luat în evidență cu boli cronice sau neuropsihice.
Faptul că la evaluarea cererii și la reînnoirea atestatului cu nr.37/2000 nu s-au luat interviuri lui de către un psiholog așa cum prevăd disp. art.4 alin.2 lit.a din cele două hotărâri de guvern nu realizează un raport direct sau indirect de cauzalitate între această omisiune și rezultatele produse de asupra minorului care în vara anului 2008 pus în primejdie gravă dezvoltarea fizică și intelectuală a minorului prin suprimarea vieții acestuia la data de 20 august 2008 de către inculpată.
Raportul de expertiză medico-legală întocmit la data de 25 septembrie 2008 de IML Minovici precum și actele medicale eliberate de medicul de familie în perioada 2000-2008 au concluzionat că inculpata nu prezintă tulburări psihice clinice manifeste de natură ai afecta capacitatea psihică, faptul că funcționarii publici din cadrul Serviciului de Asistență Maternală al Direcției Generale pentru Protecția Copilului BNc are au realizat rapoarte de evaluare în care nu au existat și interviuri luate de către un psiholog nu putea fi în măsură să împiedece atestarea inculpatei ca și asistent maternal profesionist, iar interviurile realizate de către Serviciul Public Specializat pentru Protecția Copilului, vizitele la domiciliul solicitantului și recomandările vecinilor și a cunoscuților în procedura evaluării pentru atestarea asistentului maternal și pentru reînnoirea atestării nu au evidențiat manifestări și acțiuni ale asistentului maternal în familie și în mediu social, care să dea indicii că profilul psihologic ala cesteia nu ar fi corespuns pentru solicitarea efectuată.
Atestarea inculpatei în calitatea de asistent maternal profesionist s-a realizat în anul 2000 când era în vigoare HG nr.217/1998 pentru atestarea acesteia de către Comisia Județeană pentru Protecția Copilului B-N trebuia să se pună la dispoziția comisiei doar raportul de anchetă psihosocială asupra calități solicitantului întocmit de Serviciul public specializat în care s-a recomandat atestarea așa cum prevede art.6 din actul normativ menționat, fără a fi necesar să se prezinte și dosarul solicitantului în care trebuia să existe interviuri luate acestuia de către un psiholog, astfel că membrii comisiei județene nu au avut din punct de vedere obiectiv posibilitatea să constate că nu s-a realizat și o evaluare psihologică a inculpatei.
Potrivit art.4 din HG nr.217/1998 capacitatea de a fi atestați ca asistenți maternali profesioniști a solicitanților care au prezentat cereri în condițiile art. 3 va fi evaluată de serviciul public specializat pentru protecția copilului sau de organismul privat autorizat, în termen de 90 de zile de la înregistrarea cererii.
Evaluarea cuprinde elementele sociale, psihologice și medicale ale capacității solicitantului, care vor fi determinate prin: a) interviuri luate solicitantului și persoanelor cu care acesta locuiește, de către un asistent social și de un psiholog, prin care se determina profilul psihologic al solicitantului, motivația acestuia de a deveni asistent maternal profesionist și poziția persoanelor cu care acesta locuiește, fata de implicațiile desfășurării acestei activități; b) vizite la domiciliul solicitantului, în scopul verificării îndeplinirii condiției prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c); c) recomandări ale vecinilor, cunoscuților, rudelor solicitantului, precum și ale reprezentanților autorității publice locale de la domiciliul acestuia cu privire la comportamentul social al solicitantului; d) orice investigații suplimentare care sunt considerate utile de evaluator.
Potrivit dispozițiilor art.5 din HG nr.217/1998 rezultatele evaluării fac obiectul raportului de ancheta psihosociala asupra capacității solicitantului. Raportul împreună cu cererea solicitantului și cu documentele anexate potrivit art. 3 vor fi prezentate comisiei pentru protecția copilului de la domiciliul solicitantului, cel mai târziu la expirarea termenului prevăzut la art. 4 alin. (1).
O data cu raportul, cel care a efectuat evaluarea va prezenta comisiei pentru protecția copilului o propunere motivată cu privire la admiterea sau respingerea cererii solicitantului. Propunerea de eliberare a atestatului de asistent maternal profesionist va cuprinde numărul maxim de copii pe care solicitantul îi poate primi în plasament sau în încredințare, grupa de vârsta și sexul acestora, precum și capacitatea solicitantului de a îngriji copii cu nevoi speciale.
Potrivit dispozițiilor art.5 din HG nr.217/1998 la dosarul întocmit nu este necesară o "anchetă psihiatrică", ci doar asistentul social care întocmește raportul de evaluare va avea în vedere aspecte legate atât de starea de sănătate a solicitantului cât și a profilului moral al acestuia, datele furnizate pentru a preciza elementele de natură medicală fiind obținute de la medicul de familie prin certificate medicale de evaluare a stării de sănătate atât pentru solicitant, cât și pentru întreaga sa familie, iar elementele de natură morală fiind percepute direct prin interacționarea asistentului social cu solicitantul și familia acestuia.
Din dispozițiile Ordinului 35 din 15 mai 2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protecției copilului, rezultă că asistentul social va contacta familia și persoanele indicate de solicitant pentru obținerea referințelor, precum și orice alte persoane pe care le apreciază ca relevante.
În procesul de evaluarea pot fi incluse și interviuri cu alți profesioniști și orice investigații suplimentare considerate utile de către evaluator (696 ).
Toate aceste cerințe sunt îndeplinite la întocmirea raportului de evaluare existând atât datele medicale ale solicitantului cât și a familiei acestuia privind starea normală de sănătate și existența concluziilor privind îndeplinirea de către solicitantă a elementelor de natură morală conținute în raportul de evaluare din anul 2000.
Potrivit art.7 alin.4 din HG nr.679/2003 privind condițiile de obținere a atestatului, procedura de atestare și statutul asistentului maternal profesionist, atestatul poate fi reînnoit,suspendat sau retras de Comisia pentru Protecția Copilului la propunerea temeinic motivată a Serviciului public specializat pentru protecția copilului sau a organismului privat, autorizat care supraveghează activitatea asistentului maternal profesionist.
Pentru reînnoirea atestatului de asistent maternal profesionist activitățile realizate conform art.7 alin.4 din HG nr.679/2003 a fost necesar doar propunerea motivată a Serviciului public specializat pentru protecția copilului din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului BNc are s-a materializat în rapoartele de evaluare întocmite de 15 octombrie 2003 și respectiv 23 octombrie 2006.
Faptul că inculpata avea capacitatea de a desfășura activitatea de asistent maternal profesionist a fost confirmată și de Tribunalul Bistrița -N care prin sentința civilă nr.201 din 5 aprilie 2007 hotărât plasamentul minorului la asistentul maternal profesionist.
Inculpata a mai avut în plasament și pe minorul născut la data de 25 mai 2000 conform hotărârii nr.387/30.10.2000 a Comisiei pentru Protecția Copilului B-N, iar pe perioada plasamentului acestui minor nu au existat informații de natură a stabili că asistentul maternal profesionist ar fi avut probleme de comunicare cu minorul sau că mediul social sau comportamental ar fi fost necorespunzător, care din punct de vedere psihologic ar fi împiedecat-o să fie atestată și reatestată conform art.7 din HG nr.217/1998 și art.7 din HG nr.679/2003.
Susținerile petentei referitoare la faptul că rezoluția adoptată de procuror ar fi lovită de nulitate absolută pe motivul neaudierii acesteia nu este întemeiată.
Potrivit art.197 alin.2 dispozițiile C.P.P. relative la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. De asemenea sunt prevăzute sub sancțiunea nulității și dispozițiile relative la participarea procurorului, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestuia de către apărător, când sunt obligatorii potrivit legii, precum și efectuarea referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori.
Din dispozițiile legale menționate mai sus nu rezultă că neaudierea petentei în faza actelor premergătoare ar conduce la anularea rezoluției adoptată de procuror.
Pe de altă parte petenta nici nu avea cum să propună probe în susținerea plângerii penale în această cauză, întrucât la data decesului fiului acesteia petenta se afla în penitenciar unde se află și în prezent, iar în faza actelor premergătoare procurorul a administrat un probatoriu substanțial, inclusiv proba cu martori, precum și probele solicitate de petentă prin apărătorul ales al acesteia.
Având în vedere că din ansamblul probelor administrate în faza actelor premergătoare nu rezultă că membrii comisiei județene pentru Protecția Copilului B-N și-ar fi încălcat din culpă obligațiile de serviciu privind atestarea și reatestarea ca asistent maternal profesionist a inculpatei, în baza art.2791alin.8 lit.a plângerea C.P.P. formulată de petentă împotriva rezoluției din 30 iulie 2009 dată în dosar nr.4/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ și a rezoluției din 3 septembrie 2009 dată în dosar nr.683/II/2/2009 de Procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
În baza art.192 alin.2 petenta C.P.P. urmează să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
In baza art. 278 ind. 1 al.8 lit.a Cod proc.penală, respinge ca nefondată plângerea formulata de petenta,fiica lui și, născută la 08.12.1984, deținută în Penitenciarul Gherla, împotriva rezoluției din 30.07.2009 dată în dosarul nr. 4/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ si a rezoluției din 03.09.2009 dată în dosarul nr. 683/II/2/2009 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ.
Obligă pe petentă să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru petentă și de la comunicare pentru făptuitori.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./
4 ex./23.11.2009
Președinte:Vasile GojaJudecători:Vasile Goja
