Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 15/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 15/2008
Ședința publică din 24 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 3: Maria Elena Covaciu
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- Procuror
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 14/21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză a răspuns inculpatul, în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care nefiind cereri prealabile de formulat, acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, avocat, solicită admiterea recursului, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea având în vedere problemele de sănătate ale inculpatului, care trebuie să urmeze un tratament medical iar lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol social.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate întrucât subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
În deliberare, constată că prin încheierea penală nr. 14/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara secția penală în dosar nr- a fost admisă sesizarea formulată de DIICOT - Biroul Teritorial Hunedoara și în consecință:
În baza art. 155 și urm. Cod procedură penală s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului, "", pe o durată de 30 zile, începând cu 25.04.2008 - 24.05.2008.
Pentru a dispune astfel Tribunalul Hunedoaraa reținut în esență următoarele:
În continuare subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive a arestării, lăsarea în libertate a inculpatului prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor; de asemenea sunt considerente de economie și utilitate procedurală în înțelesul art. 136 Cod procedură penală, cum ar fi administrarea probelor care să fie în măsură să contureze o stare de fapt corectă, care impun prelungirea arestării preventive, nefiind oportună înlocuirea acestei măsuri preventive cu cea a obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea.
Împotriva încheierii a declarat recurs în termenul legal statuat de art. 140/3 Cod procedură penală inculpatul, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie și care, invocând starea sa precară de sănătate, solicită ca procedurile să fie derulate cu el în stare de libertate.
Prin apărătorul său desemnat din oficiu solicită înlocuirea măsurii preventive a arestării cu o măsură neprivativă de libertate.
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 385/6 al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat.
1. Instanța fondului a dispus prelungirea duratei arestării preventive în considerarea dispozițiilor art. 155 (1) Cod procedură penală, apreciind în mod corect că temeiurile care au justificat luarea măsurii subzistă în continuare.
2. Prelungirea arestării este justificată în cauză de rațiuni plauzibile, rațiuni de economie și utilitate procedurală, expuse pe larg de DIICOT și anume: primirea unor rezultate ale constatărilor tehnico-științifice dispuse în cauză, audierea unor martori, întocmirea raportului EN-CASE privind sistemul informatic, etc.
3. În aceste circumstanțe prezența inculpatului pe parcursul procedurilor se impune a fi suspusă unei garanții reale eficiente.
4. Curtea reține că problemele de sănătate invocate de inculpat, fără a putea fi ignorate, nu prezintă în acest moment un temei suficient care să justifice înlocuirea măsurii preventive a arestării cu o altă măsură neprivativă de libertate, inculpatul putând uza, în acest sens, de procedura prevăzută de art. 139 ind. 1 Cod procedură penală.
5. Curtea arată că, raportat la natura infracțiunilor de care este acuzat, urmările produse, modalitatea concretă de săvârșire a acestora, măsura privativă de libertate este, în această fază a procedurii, indispensabilă pe baza circumstanțelor.
6. Apreciind că prin punerea în libertate a inculpatului s-ar crea o stare reală de pericol pentru colectivitate, prin prisma circumstanțelor expuse mai sus și realizând necesitatea oferirii unei garanții reale care să asigure scopul instituit de art.136 Cod procedură penală, și anume, împiedicarea sustragerii de la urmărire penală și desfășurarea în condiții optime a procedurilor, Curtea conform art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului, cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare, conform art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 14/21.04.2008, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpat să plătească statului 90 lei cheltuieli judiciare din care 40 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24.04.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact.
2 ex./ 25.04.2008
Jud. fond
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Mircea Bădilă, Maria Elena Covaciu
