Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 150/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 150/

Ședința publică din 16 februarie 2009

PREȘEDINTE: G -

JUDECĂTOR 1: Gheorghe Bugarsky

JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu

GREFIER: - -

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din 4 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă inculpata recurentă personal, în stare de arest și asistată de avocat din oficiu din cadrul Baroului T, cu delegație la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Avocat solicită admiterea recursului declarat de inculpată, casarea încheierii atacate și punerea în libertate a acesteia. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatei cu măsura de a nu părăsi localitatea.

Procurorul pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpată, care a fost condamnată pentru furt, are antecedente penale și se impune privarea sa de libertate.

Inculpata recurentă depune la dosar două memorii pe care solicită ca instanța să le ia în considerare și solicită admiterea recursului conform motivelor invocate în scris.

Deliberând, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 4 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 300².C.P.P. cu referire la art. 160 din același cod, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatei, deținută în Penitenciarul Timișoara, urmând ca legalitatea și temeinicia acesteia să fie verificată înainte de expirarea unui termen de 60 de zile, respectiv 10.04.2009.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Timiș, a avut în vedere faptul că temeiurile care au determinat arestarea preventivă, temeiuri care se circumscriu prevederilor art. 148 alin.1 lit. f Cod procedură penală (inculpata a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică) subzistă și în prezent, în condițiile în care in probele administrate în faza de cercetare penala, la instanța de fond (declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor oculari și ale martorilor asistenți, procesele-verbale de cercetare la fața locului) rezultă indicii în legătură cu săvârșirea de către inculpată a unor fapte prevăzute de legea penală (art. 208 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal; art. 208, 209 alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal; art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal; totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal).

S-a mai avut în vedere și modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, frecvența acțiunilor de sustragere, prejudiciul estimat până în prezent, precum și antecedența penală a inculpatei, care evidențiază pericolul concret pe care îl reprezintă inculpata pentru ordinea publică și care justifică privarea de libertate a acesteia și în prezent.

Împotriva încheierii de ședință din data de 4.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș, a declarat recurs inculpata, solicitându-se casarea hotărârii și în rejudecare să se dispună punerea în libertate a inculpatei, eventual cu aplicarea măsurii de a nu părăsi localitatea.

Recursul este nefondat.

Analizând hotărârea recurată în raport cu solicitările formulate în apărare și din oficiu, în limitele dispozițiilor legale, se constată că Tribunalul Timiș în baza art. 300².C.P.P. rap. la art. 160 C.P.P. a menținut măsura arestării preventive a inculpatei. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere, în mod corect, că temeiurile care au determinat arestarea preventivă, respectiv disp. art. 148 lit. f C.P.P. subzistă și în prezent.

De asemenea, s-a constatat că din probatoriul administrat până în prezent, rezultă existența unor indicii temeinice că inculpata ar fi săvârșit fapte pentru care este cercetată și judecată.

Având în vedere aceste aspecte, precum și numărul actelor de sustragere, prejudiciul produs, precum și starea de recidivă în care se află inculpata, se apreciază că hotărârea instanței este temeinică și legală.

În consecință, în baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b recursul C.P.P. declarat de inculpată împotriva încheierii de ședință menționată, va fi respins ca nefondat.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2.C.P.P. inculpata recurentă va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b respinge C.P.P. recursul declarat de inculpata, împotriva încheierii de ședință din 4.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca nefondat.

Dispune plata sumei de 100 lei din fondurile către Baroul Timiș, reprezentând onorariu avocat din oficiu.

În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpata la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 150 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16.02.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Constantin Costea

G - - - - -

GREFIER,

- -

Red. /05.03.2009

Tehnored./2 ex./06.03.2009

Prima instanță:,