Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 178/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1305/2009)
ÎNCHEIERE NR. 178R
Ședința publică de la 01 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Lucia Rog
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, împotriva încheierii de ședință din 29.05.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a-II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat intimatul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat ales, fără împuternicire avocațială în dosarul de recurs.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La interpelarea instanței, intimatul-inculpat arată că menține declarațiile date până în prezent și nu mai are de făcut alte precizări.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că a declarat recurs împotriva încheierii de ședință din 29.05.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a-II-a Penală în dosarul nr-, criticând încheierea de ședință atacată, atât sub aspectul nelegalității cât și sub aspectul netemeiniciei, întrucât instanța de fond a admis doar în parte propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, prin care s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului și dispus prelungirea măsurii arestării preventive pentru o durată de 10 zile în loc de 30 de zile, ceea ce este insuficient pentru finalizarea actelor de urmărire penală enumerate în referatul parchetului.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacată și pe cale de consecință admiterea propunerii parchetului și prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o durată de 30 de zile.
Apărătorul intimatului-inculpat,având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București, ca nefondat, menținerea încheierii de ședință atacată ca legală și temeinică și continuarea cercetărilor cu inculpatul în stare de libertate, întrucât de la momentul reținerii și arestării preventive nu s-a efectuat nici un act de urmărire penală, iar lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
În circumstanțiere, apărarea arată că inculpatul este o persoană care se află la o vârstă fragedă, nu este cunoscută cu antecedente penale, are o familie organizată, are un copil minor în întreținere, de care în prezent se ocupă acesta, întrucât se află în concediu paternal și primește indemnizație pentru îngrijirea copilului.
Depune la dosarul cauzei o fotografie a inculpatului împreună cu fiul acestuia.
Mai arată că, inculpatul este tâmplar de meserie și anterior săvârșirii faptei obținea venituri în mod licit, însă a fost atras într-o cursă de un cetățean italian, care i-a promis o slujbă.
De asemenea, solicită să aibă în vedere și atitudinea constant sinceră a inculpatului de care a dat dovadă pe tot parcursul procesului penal.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, arată că regretă săvârșirea faptei și solicită cercetarea în stare de libertate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 29.05.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a penală, în dosarul nr-, s-a admis în parte cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul București de prelungire a duratei măsurii arestării preventive și în baza art.155 și urm. s C.P.P.-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpatului, pe o perioadă de 10 de zile, începând cu data de 08.06.2009 la 17.06.2009, inclusiv.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin referatul întocmit în dosarul nr.1294/P/2009 la data de 28.05.2009, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a solicitat prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpatului, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de falsificare a instrumentelor de plată electronică, faptă prev. de art.24 alin.2 din Lg.365/2002 și efectuarea de retrageri frauduloase de numerar, faptă prev. de art.27 alin.1 din Lg.365/2002, cu aplic, art.33 lit.a Cp. reținându-se în fapt că la data de 09.05.2009 a fost prins în flagrant de organele de poliție în timp ce efectua retrageri frauduloase de numerar de la -ul Bank de pe Bd. - - din B, folosind cartele PVC cu magnetică falsificată, pe care se afla inscripționat un grup de patru cifre. Cu ocazia percheziției corporale s-a constatat că sus numitul avea asupra sa un număr de 17 card-uri falsificate.
Potrivit art. 136.C.P.P. pentru buna desfășurare a procesului penal, printre măsurile care se pot lua este și cea a arestării preventive, măsură care, în faza de urmărire penală, conform art.155 poate C.P.P. fi prelungită de instanță, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
În speță, în raport de probatoriile existente la dosarul cauzei, s-a apreciat că sunt indicii temeinice în înțelesul art.143 și art. 146.C.P.P. cu referire la art.68/1 din C.P.P. care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpatul față de care se efectuează urmărirea penală a săvârșit fapte prevăzute de legea penală, fiind incidente de asemenea și disp. art. 148 lit.f C.P.P. ceea ce conduce la concluzia că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, în sensul cerut de disp. art. 155.
C.P.P.Astfel, în primul rând, sub aspectul indiciilor temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, care creează presupunerea rezonabilă ca inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penala, s-a constatat ca probele strânse de organele de urmărire penală, cu referire la: procesul verbal de prindere în flagrant, declarațiile inculpatului prin care a recunoscut săvârșirea faptelor, planșele foto în care inculpatul indică bunurile găsite asupra sa, precum și celelalte acte de urmărire penală, justifică bănuiala ca, inculpatul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa.
În al doilea rând, evaluând condițiile cumulative impuse de dispozițiile art.148 lit.f C.P.P. în contextul cauzei, s-a constatat ca infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani si lăsarea in libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publica, în sensul cerut de lege, pericol ce este pus în evidență prin natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina sa. Toate acestea sunt împrejurări ce au ca rezultat o stare de temere si nesiguranță în rândul societății, așa încât lăsarea în libertate creează un impact negativ la nivelul societății civile și insecuritate socială.
Față de circumstanțele reale ale faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, s-a considerat că punerea în libertate ar îngreuna și finalizarea urmăririi penale, știut fiind că această măsura poate fi dispusă și menținută pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, în înțelesul dat prin dispozițiile art.136.
C.P.P.Pe de altă parte, având în vedere actele ce s-au efectuat, respectiv: reaudierea inculpatului cu privire la noile probe administrate în cauză, identificarea și conexarea dosarelor penale instrumentate de alte organe judiciare din țară, privind același gen de infracțiuni comise de inculpat, obținerea de la băncile comerciale a valorii prejudiciilor create, identificarea tuturor persoanelor implicate în activitatea infracțională a inculpaților, prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului, tribunalul a apreciat că sunt motive temeinice de a se considera necesară prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 10 de zile, perioadă considerată de instanță ca fiind suficientă pentru întocmirea actelor de urmărire penală menționate în referatul cu propunerea de prelungire.
În consecință, concluzionându-se că temeiurile ce au determinat arestarea inițiala prev. de art.143, 146, art.148 lit.f subzistă C.P.P. în continuare și nu s-au constatat împrejurări noi care să modifice aceste temeiuri, și constatându-se că se impune în vederea finalizării urmăririi penale și al aflării adevărului efectuarea de activități de urmărire penală, așa cum sunt menționate în referatul parchetului, Tribunalul în conformitate cu dispozițiile art.155 și următoarele Cod proc. penală, a admis în parte propunerea Parchetului și a prelungit cu 10 zile, durata arestării preventive a inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetului de pe lângă Tribunalul București, solicitând casarea încheierii de ședință atacate și pe cale de consecință, prelungirea duratei măsurii arestării preventive cu 30 de zile.
Examinând încheierea recurată, în raport cu motivele invocate și din oficiu, în condițiile art.3856Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 155 alin. 1 din Codul d e procedură penală, arestarea inculpatului, dispusă de către instanță, poate fi prelungită în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Analizând conținutul actelor dosarului, Curtea constată că inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de falsificare a instrumentelor de plată electronică, faptă prev. de art.24 alin.2 din Lg.365/2002 și efectuarea de retrageri frauduloase de numerar, faptă prev. de art.27 alin.1 din Lg.365/2002, cu aplic, art.33 lit.a Cp. reținându-se în fapt că la data de 09.05.2009 a fost prins în flagrant de organele de poliție în timp ce efectua retrageri frauduloase de numerar de la -ul Bank de pe Bd. - - din B, folosind cartele PVC cu magnetică falsificată, pe care se afla inscripționat un grup de patru cifre. Cu ocazia percheziției corporale s-a constatat că sus numitul avea asupra sa un număr de 17 card-uri falsificate.
Probele administrate în cauză conferă suficiente indicii din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul recurent a comis faptele descrise anterior, așa încât, Curtea constată că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 raportat la art.681Cod procedură penală.
Totodată, Curtea constată că temeiul prevăzut în art.148 alin.1 lit.f din Codul d e procedură penală reținut de instanță cu prilejul luării măsurii arestării preventive a inculpatului, se menține și în prezent, respectiv sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții impuse de text.
Așa cum rezultă din actele dosarului, inculpatul a fost arestat preventiv și trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
În ceea ce privește existența unor probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, Curtea apreciază că și această condiție este realizată, fiind dedusă atât din gravitatea concretă a faptelor comise cât și din circumstanțele ce țin de persoana acestuia.
Or, gravitatea concretă a infracțiunilor de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată rezultă din modalitățile și împrejurările comiterii acestei fapte, așa cum acestea sunt relevate de probatoriul administrat în cauză.
Prin urmare, temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului așa încât se impunea prelungirea măsurii arestării preventive.
Necesitatea de a se dispune prelungirea duratei arestării preventive este justificată, însă, Curtea, în acord cu tribunalul, apreciază că, în raport cu actele ce se mai impun a fi efectuate în cauză, o perioadă de 10 de zile, este suficientă pentru finalizarea urmăririi penale.
Având în vedere considerentele expuse, Curtea apreciază ca fiind legală și temeinică hotărârea tribunalului, de prelungire, cu 10 zile, a măsurii arestării preventive a inculpatului.
Prin urmare, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și, în conformitate cu dispozițiile art.192 alin.3 din același cod, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul București împotriva încheierii de ședință din 29.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a Ii a Penală în dosarul nr-.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 01 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.SC-04.06.2009/13.07.2009
Dact.EA-16.06.2009/2ex
-.II Pen- jud.CA
Președinte:Dumitru MiranceaJudecători:Dumitru Mirancea, Silvia Cerbu, Lucia Rog
