Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 31/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.31//2009
Ședința publică din 9 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Munteanu Traian JUDECĂTOR 2: Rus Claudia
JUDECĂTOR 3: Popovici Corina
Judecător: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la 28 martie 1979, din Arestul IPJ B, împotriva încheierii penale nr.20 din 6 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive, prev. de art.156 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest din Arestul IPJ B, asistat de apărător desemnat din oficiu avocat, în baza delegației nr.1987/2009 emisă din oficiu de Baroul Bihor la 09.04.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, învederându-se după care:
Apărătorul inculpatului avocat învederează instanței că inculpatul i-a comunicat că are apărător ales pe dl.avocat.
Inculpatul recurent personal susține că are apărător ales pe dl.avocat și solicită să fie prezent la dezbaterea cauzei.
Instanța, constată că în urma discuției telefonice cu apărătorul ales al inculpatului avocat, acesta a comunicat faptul că nu se poate prezenta la dezbaterea cauzei deoarece este plecat din localitate, împrejurarea față de care instanța procedează la judecarea recursului în prezența apărătorului desemnat din oficiu.
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului recurent avocat susține recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, în sensul respingerii propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv, avându-se în vedere atitudinea sinceră a inculpatului în cursul urmăririi penale, faptul că pe parcursul cercetărilor s-a prezentat de fiecare dată în fața organelor de cercetare penală, astfel că apreciază că cercetarea judecătorească se poate efectua cu inculpatul în stare de libertate. Solicită acordarea onorariului pentru apărarea din oficiu.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistând și în prezent, iar efectuarea actelor de urmărire penale impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr.20 din 6 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fost admisă sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, născut la 28.03.1979 în Mun.C-N, județul C, fiul lui și, cetățenie română, CNP -, cu domiciliul în C-N,-,.6, jud.C, aflat în prezent în Arestul IPJ B, măsură dispusă prin încheierea nr.16/2009 din data de 13 martie 2009 Tribunalului Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.20 din 13.03.2009, pe o perioadă de 30 de zile cu începere de la 11 aprilie 2009 până la 10 mai 2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul examinând cererea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de către parchet, se apreciază că aceasta este întemeiată și a admis-o ca atare.
Prin încheierea penală nr.16/2009 dată de Tribunalul Bihor în dosarul nr- s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 de zile începând cu data de 13.03.2009 până în data de 10.04.2009, reținându-se incidența cazului reglementat de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală.
S-a apreciat că, întrucât efectuarea expertizei psihiatrice în cauză este obligatorie potrivit art.117 alin.1 Cod procedură penală, iar efectuarea celorlalte acte de cercetare și administrarea mijloacelor de probă indicate este necesară, instanța a considerat că prelungirea stării de arest preventiv este o măsură ce se impune pentru buna desfășurare a procesului penal, potrivit art.136 Cod procedură penală, în scopul aflării adevărului.
Față de considerentele mai sus arătate și văzând că în cauză nu s-au modificat temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive, a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 11 aprilie 2009 până la data de 10 mai 2009.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs inculpatul recurent, solicitând prin intermediul apărătorului său, admiterea recursului, casarea încheierii primei instanțe și pe fond, respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive având în vedere atitudinea sinceră a inculpatului în cursul urmăririi penale, faptul că pe parcursul cercetărilor s-a prezentat de fiecare dată în fața organelor de cercetare penală astfel că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Analizând încheierea atacată prin prisma recursului declarat în cauză, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.385/6 alin.1 și 3 Cod procedură penală, cu privire la toate motivele de nelegalitate și netemeinicie prev. de art.385/9 Cod procedură penală, curtea apreciază că acesta este nefondat, urmând a-l respinge în consecință.
Astfel, în mod corect, prima instanță a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, deoarece temeiul care a stat la baza arestării preventive a inculpatului subzistă - art.148 lit.f Cod procedură penală.
Conform art.148 lit.f Cod procedură penală, orice inculpat poate fi arestat preventiv când a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În speță, cele 2 condiții sunt întrunite în mod cumulativ, deoarece inculpatul este învinuit de săvârșirea unor infracțiuni grave, respectiv infracțiunea de complicitate la omor deosebit de grav în scop de jaf, tâlhărie și violare de domiciliu prev. de art.26 Cod penal raportat la art.176 lit.d Cod penal, art.211 alin.2 lit.b, alin.2/1 lit.c Cod penal, respectiv art.192 alin.2 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, iar pericolul concret pentru ordinea publică reiese din circumstanțele reale ale comiterii faptelor.
Pe de altă parte, măsura dispusă de instanța de fond corespunde exigențelor art.5 par.1 lit.c din CEDO ratificată de România prin 30/1994, existând motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat.
În speță, au fost respectate și prevederile art.5 par.3 și 4 din CEDO respectiv atâta timp cât nu s-a stabilit că deținerea inculpatului este nelegală, nu sunt motive pentru a nu mai menține starea de arest a inculpatului.
Motivele care justifică prelungirea arestului preventiv sunt administrarea de noi probe cu rol esențial în elucidarea cauzei.
Ca urmare, Curtea în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent împotriva încheierii penalenr.20 din 6 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o va menține în totul.
Fiind în culpă procesuală, va obliga pe recurent să plătească statului suma de 150 RON, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei onorariu pentru apărarea fin oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent împotriva încheierii penale nr.20 din 6 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurentă să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, conform delegației nr.1987/9.04.2009 va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
decizie - jud. - -
În concept - 27.04.2009
Judecător fond -
- - -
3 ex./28.04.2009
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Rus Claudia, Popovici Corina