Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 361/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
2376/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR.361
Ședința publică din data de 20 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 2: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 3: Mihai
GREFIER:
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 08.10.2009, pronunțată Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul inculpatul, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales - avocat -, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Totodată s-au mai prezentat: interpretul ales de limbă bulgară - dl., precum și dl. interpretul -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, să se dispună casarea încheierii din data de 08.10.2009, iar pe fondul cauzei, solicită continuarea cercetării judecătorești cu inculpatul în stare de libertate. Apreciază că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu se mențin și nu există probe concrete din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, că ar influența aflarea adevărului și buna desfășurare a procesului penal. Solicită a se avea în vedere faptul că la dosarul cauzei se află o fișă de cazier, din care rezultă că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, precum și un act notarial în care este învederat faptul că inculpatul are un domiciliu stabil pe teritoriul României.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, întrucât, instanța de fond, în mod corect a constatat că, pe de pe parte, temeiurile ce au determinat luarea acestei măsuri, prev. de art.143 și 148 lit.f subzistă C.P.P. în prezenta cauză, fără modificări, iar pe de altă parte, apreciază că această măsură este necesară în vederea finalizării urmăririi penale, cu toate actele ce urmează a fi efectuate, enumerate în referatul întocmit de către procuror.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu apărătorul său și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală la data de 08.10.2009, în dosarul nr-, a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și, în temeiul dispozițiilor art.155 și următoarele Cod procedură penală, s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului, pe o perioadă de 30 de zile de la 14.10.2009 până la 12.11.2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpat se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestui, inculpatul aflându-se în situația prevăzută de art.148 lit.f Cod procedură penală.
Astfel, în cauză există indicii temeinice, în accepțiunea dată acestei noțiuni de art.681Cod procedură penală, că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, astfel cum rezultă din probele administrate până la acest moment procesual.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei dispuneri a prelungirii duratei arestării preventive, arătându-se că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza arestării preventive.
Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, s-a reținut că inculpatul este cercetat sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art.25 din Legea nr. 356/2002, art. 26 Cod penal rap. la art. 24 alin. 1 din Legea nr. 356/2002, art. 26 Cod penal rap. la art. 24 alin. 1 din Legea nr.365/2002 și art. 26 Cod penal rap. la art. 27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002, constând în aceea că, la data de 15.08.2009, inculpatul și o altă persoană s-au deplasat la -ul nr. 310 aparținând BCR, situat în calea, nr. 280, sector 2, unde au instalat un dispozitiv creat artizanal, în zona de introducere a cardurilor bancare în fantă, cu care au copiat informații de pe magnetică a cardurilor aparținând mai multor cetățeni români care au efectuat tranzacții la acest bancomat, iar pentru copierea codului d e securitate PIN aceștia au montat un dispozitiv de formă, ce imita difuzorul de culoare neagră, amplasat în partea superioară a dispay-ului -ului, în care se afla dispozitive electronice de filmat.
Potrivit art.155 alin.1 Cod procedură penală, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Curtea constată că hotărârea pronunțată de Tribunalul București este legală și temeinică.
Cât privește legalitatea, este de observat că, în speță, sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru ca față de recurentul inculpat să se dispună prelungirea duratei măsurii arestării preventive.
-se acestui deziderat - fără a proceda la o analiză probelor, a mijloacelor de probă sau a modalităților de administrare a acestora - Curtea apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a recurentului inculpat, temeiuri ce sunt consacrate de dispozițiile art.148 lit. f Cod procedură penală, respectiv în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a acestuia pe parcursul cercetărilor, prezintă pericol pentru ordinea publică subzistă și în continuare, neintervenind nicio schimbare sau modificare a acestora.
De asemenea, învederând aspecte ce țin de temeinicia hotărârii atacate, corect tribunalul a apreciat că recurentul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Așa fiind, Curtea, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge - ca nefondat - recursul declarat de inculpat și, având în vedere că acesta este cel care se află în culpă procesuală, îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 20.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare statului și la contravaloarea a 2 (două) ore reprezentând onorariul interpret de limbă bulgară.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact./2.11.2009.
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Viorel Adrian PodarJudecători:Viorel Adrian Podar, Antoaneta Nedelcu, Mihai
