Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1498/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

(2400/2009)

DECIZIA PENALĂ NR. 1498

Ședința publică de la 19 octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Simona Cîrnaru

JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu

JUDECĂTOR 3: Anca Alexandrescu

GREFIER - - -

*********

Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.

Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 21 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul inculpat în stare de arest și asistat din oficiu de avocat în baza împuterniciri avocațiale nr. - emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului, recurentul inculpat fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.

Apărătorul recurentului inculpatavând cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din 21 septembrie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive, cu punerea în libertate a inculpatului, considerând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu au apărut temeiuri noi, care să justifice privarea de libertate a recurentului. În continuare, mai arată că în speță nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că nu este dovedit pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului. Deasemenea, mai susține că recurentul nu este cunoscut cu antecedente penale, urma să se angajeze pentru a-și câștiga existența în mod legal și a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă.

Reprezentantul parchetuluiconsideră încheierea pronunțată de Tribunalului București - Secția a II-a Penală ca fiind legală și temeinică. Consideră că în mod judicios instanța de fond a apreciat că subzistă temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive și se impune menținerea acestei măsuri. În sensul condițiilor prevăzute de art.143 Cod procedură penală solicită a se avea în vedere probele aflate la dosar.

Deasemenea, solicită a se ține cont de cele două infracțiuni reținute în concurs, natura și gravitatea acestora - elemente ce urmează a fi reținute în sensul îndeplinirii condițiilor cumulative prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Pe cale de consecință, solicită menținerea încheierii instanței de fond și respingerea recursului ca fiind nefondat.

Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate, arătând că se va prezenta ori de câte ori va fi solicitat.

Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând, asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 21.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr-, în baza art.300/2 Cod procedură penală raportat la art.160/b alin.3 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului - fiul lui și, ns.13.11.1998 în B, CNP-- deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr.50/UP/26.02.2009 emis de Tribunalul București - Secția I-a penală.

Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, existând probe din care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată, în acest sens fiind denunțul formulat de, procesul verbal privind stabilirea datelor de stare civilă ale inculpatului, procesul verbal de efectuarea perchezițiilor corporale a martorului denunțător, proces verbal de înseriere și tratare criminalistică a bancnotelor necesare realizării flagrantului precum și planșa foto, proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante și planșe fotografică, rapoarte de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorului denunțător, declarațiile martorului asistent, declarațiile inculpaților și și raportul de expertiză medico legală psihiatrică privind pe inculpatul, toate aflate la dosarul cauzei.

Deasemenea, Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală fără a se mai face referire, în mod special, la condiția privind împrejurarea că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, în pronunțarea soluției Tribunalul a avut în vedere cea de-a două condiție impusă de art.148 lit. f Cod procedură penală, respectiv, prezența, în continuare, a pericolului concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului.

Astfel, în aprecierea acestei condiții, Tribunalul a luat în considerare gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, raportat la natura și gravitatea acestora, modalitatea concretă de săvârșire a faptelor. De asemenea, la reținerea pericolului social pentru ordinea publică, tribunalul a avut în vedere și rezonanța negativă pe care o are săvârșirea faptelor de acest gen asupra mediului social, securitatea societății civile fiind periclitată în mod evident.

Având în vedere că, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art.300/2 rap. la art.160/b Cod procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

S-a reținut că inculpatul în data de 25.02.2009 a vândut numitului cantitatea de 30,64 gr. canabis cu suma de 1200 lei, bani înseriați din care au fost găsiți asupra sa 300 lei, restul fiind găsiți asupra inculpatului și a mai deținut în vederea consumului propriu cantitatea de 0,05 gr.canabis.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând revocarea măsurii arestării preventive și punerea sa în stare de libertate, motivat de faptul că, nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu au apărut temeiuri noi, care să justifice privarea sa de libertate. În continuare, a arătat că nu sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că nu este dovedit pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului. Deasemenea, recurentul a mai susținut că nu este cunoscut cu antecedente penale, urma să se angajeze pentru a-și câștiga existența în mod legal și a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă.

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856alin. final Cod procedură penală, Curtea constată recursul ca nefondat, în considerare următoarelor argumente:

În cauză, există indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, având în vedere probele administrate pe parcursul procesului penal până în prezent, respectiv, denunțul formulat de, procesul verbal privind stabilirea datelor de stare civilă ale inculpatului, procesul verbal de efectuare a perchezițiilor corporale, declarațiile martorului denunțător, procesul verbal de înseriere și tratare criminalistică a bancnotelor necesare realizării flagrantului, precum și planșa foto, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante și planșa fotografică, rapoartele de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorului asistent, declarațiile inculpaților și, precum și raportul de expertiză medico-legală psihiatrică privind pe inculpatul.

Deasemenea, Curtea constată întrunite, în cauză, și cerințele art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală. În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, Curtea are în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute în sarcina acestuia, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptelor, dar și gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de trafic de droguri.

Față de considerentele expuse anterior, constatând că, în mod temeinic și legal, instanța de fond a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurentul inculpat va fi obligat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 21.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II- penală în dosarul nr-.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocat oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 19 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red. - /Dact. EA/ 2 ex./29.09.2009 - 4.11.2009

Președinte:Simona Cîrnaru
Judecători:Simona Cîrnaru, Nicoleta Grigorescu, Anca Alexandrescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1498/2009. Curtea de Apel Bucuresti