Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 369/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
2449/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
ÎNCHEIERE NR.369
Ședința publică din data de 29 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corneliu Bogdan Ion Tudoran
JUDECĂTOR 2: Corina Ciobanu
JUDECĂTOR - -
GREFIER
.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - este reprezentat prin procuror
...
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul - inculpat împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 14 octombrie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu împuternicirea avocațială nr.-/22.2009, depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Părțile, întrebate fiind de către instanță, declară că nu au alte cereri de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică sub aspectul greșitei dispoziții privind prelungirea măsurii arestării preventive a clientului său. Solicită să se constate că nu sunt probe din care să rezulte că judecarea sa în stare de libertate ar impieta buna desfășurare a procesului penal ori ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Subliniază faptul că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală, că are o mamă vârstnică și bolnavă, împrejurări care l-au determinat să săvârșească infracțiunea, întrucât a avut nevoie de bani pentru medicamente. Subliniază faptul că și-a recunoscut participația penală și o regretă sincer. Își încheie pledoaria, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea în libertate a inculpatului, persoană extrem de tânără și având statutul de elev în clasa a XI
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat și de menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, instanța de fond în mod corect apreciind că sunt întrunite cumulativ cerințele art.148 lit. f Cod procedură penală. În baza art.192 Cod procedură penală, solicită ca inculpatul să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare.
Recurentul-inculpat, personal, regretă fapta și solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-), a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și s-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive luată față de inculpații -, - și pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data de 20 octombrie 2009 și până la 19 noiembrie 2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că temeiurile de fapt și de drept care au justificat adoptarea măsurii arestării preventive față de inculpați se mențin și impun în continuare privarea de libertate, proba referitoare la pericolul concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate rezultând din natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute a fi fost săvârșite, ce determină o puternică rezonanță socială negativă, dar și din modalitatea concretă de comitere a acestora.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei dispuneri a prelungirii măsurii arestării preventive.
În susținerea orală a motivelor recurs, apărătorul ales al inculpatului a arătat - în esență - că nu sunt îndeplinite cumulativ prevederile art.148 lit.f Cod procedură penală, precum și faptul că față de circumstanțele personale ale recurentului, dacă ar fi lăsat în libertate, nu ar împieta buna desfășurare a procesului penal.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 Cod de procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată că recursul promovat este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Astfel, inculpatul - (recurent în cauză) a fost arestat de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în baza mandatului de arestare preventivă nr.174/UP/23.08.2009, în dosarul nr-, fiind cercetat - alături de alți patru inculpați - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.211 alin.1 și 2 lit.a, b, c, alin.21lit.a și alin.3 Cod penal.
În sarcina inculpatului, s-a reținut că, la data de 22.08.2009, în jurul orei 03,40, acționând cu premeditare și după o prealabilă coordonare - împreună cu ceilalți inculpați în cauză purtând cagule pe față, au pătruns în incinta spitalului, situat in B, str. - -, sector 5, unde, după ce au imobilizat doi angajați ai unității menționate, au sustras un bancomat, aparținând BCR și au fugit cu un autoturism marca VOLVO cu număr de înmatriculare B-03-, valoarea prejudiciului cauzat fiind de 380.000 lei.
La fața locului s-a deplasat grupa operativă din cadrul -DGPMB, împreună cu echipa de specialiști criminaliști din cadrul Serviciului Criminalistic - DGPMB, ocazie cu care a fost identificată numita, în vârstă de 35 de ani, portar în cadrul spitalului, aceasta declarând că în noaptea de 21/22.08.2009, jurul orei 03,30, în timp ce se afla în camera de serviciu situată la poarta spitalului, mai mulți indivizi mascați au pătruns în interior, au spart geamul de la ușa de acces și au imobilizat-o, legând-o de mâini, iar pentru a nu țipa i-au pus la gură o bucată de bandă adezivă, după care a dus-o în apropierea centralei termice, unde se aflau alți doi indivizi având cagule negre pe față și care îi imobilizaseră prin același mod pe fochist, identificat în persona numitului, în vârstă de 55 de ani, acesta fiind internat la Spitalul Universitar de Urgență B pentru îngrijiri medicale cu diagnosticul "afirmativ agresiune fizică, contuzie abdominală și contuzie parte toracică".
Probele administrate până în prezent nu au modificat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Curtea nu poate primi susținerile apărătorului ales al recurentului, întrucât la luarea măsurii arestării preventive, datele și informațiile oferite de probele produse cauzei (declarațiile inculpaților, declarațiile părții vătămate, planșe fotografice de recunoaștere a inculpaților, planșa foto cuprinzând momentele surprinse de camerele de supraveghere ale spitalului, proces verbal de cercetare la fața locului, proces verbal de identificare a autoturismelor identificate în cauză) sunt de natură să conducă la concluzia că este posibil ca inculpații să se facă vinovați de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor.
Analiza temeiurilor de fapt ale arestării preventive presupune doar antamarea faptelor principale, a probatoriilor în vederea constatării existenței unei suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, în sensul dat de art.5 paragraf 1, lit.c și paragraf 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.
-se acestui deziderat - fără a proceda la o analiză a probelor, a mijloacelor de probă sau a modalităților de administrare a acestora - Curtea apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea față de inculpat a celei mai grave măsuri preventive subzistă în continuare; nu a fost administrată nicio probă care să ateste că aceste temeiuri au dispărut, așa încât, în acest moment procesual și pentru motivele expuse mai sus, nu se poate susține că se încalcă prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul.
acestuia este cu atât mai evidentă, cu cât cei cinci (toți arestați în cauză) și-au conjugat acțiunile pentru a săvârși faptele, iar caracterul violent al faptelor presupus a fi comise îl recomandă și pe recurent ca pe un infractor cu un potențial sporit de pericol, întrucât loviturile aplicate părților vătămate au fost grave.
Având în vedere aceste aspecte, lipsa antecedentelor penale, vârsta, faptul că se află în continuarea studiilor sau situația familială a recurentului nu sunt suficiente pentru a justifica revocarea măsurii arestării preventive, câtă vreme există indicii temeinice că cei cinci au inițiat și organizat minuțios întreaga activitate infracțională.
În raport de cele mai sus arătate, se evidențiază și pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l prezintă inculpatul, în raport de amplificarea și diversificarea acestui fenomen infracțional, natura și gravitatea faptelor, circumstanțele reale, dar și cele personale, precum și urmarea produsă.
Totodată, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului recurent corespunde scopului reglementat de dispozițiile art.136 Cod procedură penală, privarea acestuia de libertate fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, avându-se în vedere complexitatea cauzei și numărul mare al persoanelor implicate.
Așa fiind, Curtea, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge - ca nefondat - recursul declarat de inculpat și, având în vedere că acesta se află în culpă procesuală, îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul art.385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu pronunțată la data de 14.10.2009 de către Tribunalul București - Secția a II-a Penală.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe recurentul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - a
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
Președinte:Corneliu Bogdan Ion TudoranJudecători:Corneliu Bogdan Ion Tudoran, Corina Ciobanu
