Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 418/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (2934/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE NR.418/
Ședința publică de la 22 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Adriana Elena Băjan
JUDECĂTOR 2: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 3: Dumitru
GREFIER -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -T - a fost reprezentat de procuror a.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpații, - împotriva încheierii de ședință din 8 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat împuternicire avocațiala fila 9 dosar, în stare de arest, asistat de avocat împuternicire avocațială nr.-/2009, în stare de arest, asistat de avocat, în stare de arest, asistat de avocat, în stare de arest, asistat de avocat împuternicire avocațiala fila 18 dosar, în stare de arest, asistat de avocat împuternicire avocațiala fila 24 dosar, - în stare de arest, asistat de avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul inculpatului, având cuvântul, arata ca a formulat recurs împotriva încheierii prin care s-a menținut măsura arestării preventive vis a vis de inculpatul, pe care o apreciază ca fiind netemeinica si nelegala.
Arata ca in acest moment procesual temeiurile avute in vedere la momentul luării măsurii arestării preventive nu mai subzista si nu mai impun privarea inculpatului de libertate, considerente pentru care solicita admiterea recursului, casarea încheierii de ședința recurate si pe fond a se dispune revocarea măsurii arestării preventive si continuarea cercetărilor cu inculpatul in stare de libertate.
In situația in care instanța a aprecia ca se impune luarea unei masuri preventive, solicita a se dispune luarea uneia din masurile prevăzute la art.136 lit.b sau c
C.P.P.Considera ca sunt încălcate prev.art.5 paragraful 1lit.c art.6 lit.b din O, dat fiind ca in acest moment procesual apreciază ca inculpatul aflat in libertate prezintă suficiente garanții ca nu ar impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal.
Apreciază ca cerințele impuse de propunerea de menținere a arestării preventive a inculpatului nu sunt îndeplinite și mai mult nici cerințele art.148 nu C.P.P. sunt îndeplinite si nu mai impun menținerea inculpatului in stare de arest preventive.
Arata ca prin menținerea stării de arest preventiv i se restrâng inculpatului drepturile prevăzute de legea fundamentala a României, respectiv Constituția.
Precizează ca încheierea pronunțata de Tribunalul București nu este motivata raportat la prevederile O din care reiese ca menținerea măsurii arestării preventive trebuie a fi riguros și temeinic argumentata.
In ceea ce privește așa numita activitatea infracționala, constând în aceea ca are cunoștințe pe teritoriul altor tari care ar fi comis fapte prevăzute de legea penală, considera ca dacă aceste susțineri ar fi fost reale acele tari ar fi întreprins masuri pentru tragerea la răspundere a inculpatului, or astfel de activități nu exista pana la acest moment.
Apreciază ca privarea de libertate a inculpatului constituie aplicarea unei pedepse cu anticipație in situația in care temeiurile avute in vedere la momentul luării măsurii arestării preventive nu mai subzista si nu mai impun privarea de libertate a inculpatului.
Concluzionând solicita admiterea recursului, casarea încheierii de ședința recurate si pe fond a se dispune revocarea măsurii arestării preventive, in subsidiar solicita a se înlocui măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsii localitatea sau tara.
Apărătorul inculpatului, având cuvântul, invoca nulitatea hotărârii prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, fiind încălcate disp.art.159 alin.7 și 8.
C.P.P.Solicita admiterea recursului, casarea încheierii de ședința recurate si rejudecând pe fond a se constata ca măsura arestării preventive a fost prelungita cu nerespectarea procedurilor legale, urmând a se constata încetarea măsurii arestului preventiv cu consecința punerii în libertatea a inculpatului, dacă nu mai este arestat în alta cauza.
Menționează că parchetul a sesizat instanța cu cererea de prelungire a măsurii arestării preventive în data de 7 cererea fiind judecată în data de 8, astfel instanța, în termen de 24 de ore avea obligația de a se pronunța asupra cererii de prelungire, cu respectarea celorlalte termene imperative, ulterioare judecării recursului, prevăzute de lege.
Arata ca instanța cu încălcarea prevederilor legale a amânat pronunțarea și s-a pronunțat în data de 9, inculpatul în data de 10, după ce i s-a comunicat măsura luata formulând recurs, or considera ca până pe data de 15 decembrie, data la care expira prelungirea anterioară, era perioada de timp destul de lunga în care recursul putea a fi soluționat, în mod legal. Consideră că față de faptul că instanța de control judiciar a fost sesizată după aceasta dată instanța de fond, a încălcat termenele imperative prevăzute de lege.
Precizează ca Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.25/2008 a statuat ca termenele prevăzute în conținutul art.159 alin.8 au C.P.P. caracter imperativ și nu de recomandare, în sensul ca judecarea recursului trebuie să aibă loc înainte de expirarea duratei prelungirii măsurii arestării anterioare. Totodată precizează ca obligativitatea celor menționate în recursul în interesul legii a fost întărită și de dispozițiile luate de M în comisia de practică unitară.
Concluzionând apreciază că termenele prevăzute de art.159 sunt C.P.P. de stricta obligativitate, nerespectarea acestora atrage nelegalitatea hotărârii prin care s-a luat măsura prelungiri arestării preventive, motive pentru care solicită a se constata încetată de drept măsura arestării preventive în ceea ce-l privește pe inculpatul pe care îl asistă, depune concluzii scrise în susținerea celor oral invocate.
În ceea ce privește fondul recursului, arata că instanța s-a mărginit la a copia susținerile din referatul prin care parchetul solicita prelungirea măsurii arestării preventive, nu a analizat cererea și nu a motivat raportat la activitatea reținută în sarcina fiecărui inculpat în parte.
Menționează ca instanța nu a analizat, relativ la fiecare inculpat, dacă în acest moment temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii preventive mai subzistă sau dacă acestea impun în continuare, privarea de libertate a inculpatului. Considera ca instanța a transformat măsura arestului preventiv în una exemplificativa în sensul că, dacă alte persoane ar comite fapte de același gen acestea ar fi măsurile coercitive, ce s-ar lua împotriva lor.
Apreciază că nici unul din motivele invocate de parchet în cererea de prelungire a măsurii arestării preventive și nici unul din motivele invocate de instanță în motivare nu pot fi avute în vedere pentru menținerea măsurii arestării preventive.
Precizează că inițial a fost arestat un grup de 14 persoane între care s-a considerat că ar fi existat legături și care ar fi constituit un grup infracțional organizat, or chiar în momentul arestării nu s-au putut stabili legături între cele 14 persoane, ulterior grupul a fost divizat în 5 grupări mai mici.
Menționează că modalitatea de colaborare, organizare și subordonare existentă în interiorul grupului urma a fi explicitată de organele de urmărire penală, or după arestarea inculpaților s-a constatat existența a 5 grupuri mai mici fără a se putea stabili dacă există sau nu o legătură infracțională, în concret, între acestea.
Totodată parchetul a invocat activitatea laborioasă determinată de modul de acționare a acestor grupuri infracționale, prejudiciul cauzat, or până în acest moment nu au putut fi identificate părțile vătămate, care se susține ca au fost victimele infracțiunilor comise de inculpați.
Arata că nici cu ajutorul interceptărilor convorbirilor telefonice purtate între inculpatul cu alte persoane, nu s-a putut face dovada existenței vreunei legături între inculpat și celelalte persoane din boxă.
Consideră că trebuie a fi analizată activitatea concretă reținută în sarcina fiecărui inculpat în parte, dat fiind că la a treia cerere prin care se solicită prelungirea măsurii arestării preventive nu mai pot fi invocate aceleași activități de urmărire penală, cereri de probatorii, ce urmează a fi administrate și mai mult considera ca ne fiind legala menținerea inculpaților în stare de arest pentru că urmează a se extinde cercetările în privința altor persoane.
Referitor la perchezițiile informatice efectuate în domiciliul inculpatului arată că în calitatea sa de apărător a fost solicitat de parchet a participa la aceste activități, abia la data de 17.11.2009 la circa 2 luni, de la momentul arestării preventive și nici la acest moment aceste percheziții nu sunt finalizate, în condițiile în care se reține în sarcina inculpatului pe care îl asistă că era conducătorul grupului infracțional. Mai arată că a fost chemat pentru a fi prezent la perchezițiile informatice de 3 ori în situația în care se impunea ca acestea să fie efectuate cu maximă celeritate, apreciază că a fost încălcat termenul rezonabil al unei anchete și chiar al arestului preventiv.
Apreciază că nu se poate solicita menținerea inculpatului în stare de arest preventive pentru a se efectua activități de urmărire penală, comisii rogatorii, privind activitatea infracțională desfășurată pe teritoriul Australiei și, care nu au nici o legătură cu inculpatul pe care îl asistă.
Solicită a se avea în vedere că în cadrul percheziției domiciliare efectuată în domiciliul inculpatului au fost identificate două baghete de 30 centimetrii, care se presupunea că au fost utilizate la efectuarea activităților infracționale, or din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică a rezultat că acestea nu putea fi folosite în asemenea scopuri, confirmând ipoteza avansată de inculpat, în sensul că acestea ar fi fost utilizate la montarea unor geamuri termopan, în locuința sa.
Consideră că faptele reținute în sarcina inculpatului nu pot fi considerate ca fiind infracțiuni, respectiv că inculpatul a fost văzut de mai multe ori la un bancomat. Referitor la această împrejurare arată că inculpatul a utilizat respectivul bancomat în perioada 10-24.04.2009 dat fiind ca urma să primească o importantă sumă de bani de la o bancă, ca urmare a plății unor daune de la o societate de asigurare.
Se mai reține în sarcina inculpatului că avea un mod de viată prin care obținea venituri pentru a-și procura bunuri de lux, or inculpatul și familia acestuia obțineau venituri pentru a-și justifica acest mod de viață. Mai arată că perioada 1.07.2009-10.07.2009 inculpatul a extras o importantă suma de bani ce a fost utilizată la achiziționarea unui automobil de lux, acesta constituind, un cadou oferit de părinții săi pentru că a promovat examenul de licență.
Mai arată că la percheziția domiciliară efectuată la locuința inculpatului nu a fost ridicat nici un echipament care să se fi demonstrat că a putut fi utilizat la comiterea de infracțiuni, sau mai mult să se fi confecționat aparatură utilizată la skimming bancar. Solicită de asemenea a fi analizate concluziile primelor percheziții informatice.
Consideră că în acest moment procesul au intervenit elemente noi, care combat temeiurile inițiale, astfel că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive în ceea ce-l privește pe inculpat.
Concluzionând solicita admiterea recursului, casarea încheierii de ședința recurate si pe fond a se dispune revocarea măsurii arestării preventive. În subsidiar dacă instanța va aprecia că pentru o bună desfășurare a procesului penal se impune a se lua o măsură preventivă solicita a se înlocui măsura arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsii localitatea de domiciliu, inculpatul urmând a se prezenta în continuare în fața organelor de urmărire penală și a instanței de judecată.
Mai arată că urmărirea penală a fost finalizată astfel că inculpatul, în libertate fiind nu mai poate influența în nici un fel desfășurarea activităților specifice de urmărire penală, depune concluzii scrise în susținerea celor invocate.
Apărătorul inculpatului, având cuvântul, solicita admiterea recursului, casarea încheierii de ședința recurate si pe fond a se dispune revocarea măsurii arestării preventive, in subsidiar solicita a se înlocui măsura arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsii localitatea.
Precizează ca achiesează la concluziile antevorbitorilor săi.
Considera ca fiind nelegala procedura prelungirii măsurii arestării preventive a inculpatului in raport de prevederile deciziei nr.25/2008 pronunțata de Înalta Curte de Casație si Justiție care a statuat ca prevederile sunt imperative. Solicita a se aprecia asupra modalității de investire instanței de recurs cu judecarea recursului la o data ulterioara si asupra încălcării prevederilor imperative sau nu.
Apreciază ca hotărârea Tribunalului București nu este legala dat fiind ca nu este motivata relativ la activitatea ce se retine in sarcina fiecărui inculpat in parte. Considera ca instanța de control judiciar trebuie sa verifice legalitatea hotărârii in raport de activitatea infracționala reținuta in sarcina fiecărui inculpate in parte. Mai mult arata ca in fata instanței de fond a invocat mai multe cauze O cu referire la situația concreta a inculpatului pe care îl apăra, susțineri cărora instanța fondului nu le-a răspuns, considera astfel ca cererile inculpatului au fost analizate de Tribunalul București, in mod formal.
Menționează ca a invocat prezumția de nevinovatei ce trebuie a fi reținuta in sarcina inculpatului si care, de asemenea, nu a fost analizata, consideră că referitor la inculpatul pe care îl apără hotărârea Tribunalului București nu este motivată.
Mai arata ca in încheierea de ședința pronunțata de Tribunalul București se face referire la anumite parți vătămate or la acest moment nu a fost identificata nici una din aceste parți vătămate, in nici unul din cele 10 volume de urmărire penala nu se fac referiri le nici o parte vătămata ce ar fi fost identificata in concret, ci se rețin chestiuni abstracte.
Concluzionând apreciază ca se impunea ca hotărârea pronunțata de tribunal sa facă referire in concret la activitatea infracționala a fiecărui inculpat in parte, a se motiva corespunzător respingerea cererilor formulate de apărare, considerente pentru care apreciază hotărârea ca fiind nemotivata si nelegala, motiv pentru care solicita a se dispune casarea acesteia.
Apărătorul inculpatului, având cuvântul, solicita admiterea recursului, casarea încheierii de ședința recurate si pe fond a se dispune respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive.
Menționează ca nici una din activitățile de urmărire penala ce urmează a fi efectuate nu impun privarea de libertatea, in continuare, a inculpatului pe care îl apăra pentru încă 30 de zile. Apreciază ca nu a fost motivata prelungirea măsurii arestării preventive, raportat la activitatea infracționala ce se retine in sarcina fiecărui inculpat in parte.
Arata ca in sarcina inculpatului pe care îl asista se retine comiterea infr. prev. de art.8 Lg.39/2003 cu referire la art.323 si Cod Penal deținerea de instrumente folosite in vederea falsificării de instrumente de plata electronică.
Precizează ca în sarcina inculpatului se rețin două acte materiale de deținere de astfel de instrumente în condițiile în care indiciile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive au constat în doua înregistrări si a doua activități de filaj potrivit cărora automobilul deținut de inculpat s-ar fi aflat in perimetrul in care un alt coinculpat ar fi montat instrumentele folosite la comiterea infracțiunii de skimming.
Mai arata ca autoturismul deținut de inculpat se afla parcat in mod constant in zona respectiva dat fiind ca inculpatul își desfășura activitatea acolo deținând un local, unde își desfășura activitatea. Apreciază ca nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art.8 din Lg.39/2003 cu referire la art.323 Cod Penal, in sensul ca nu s-a putut face dovada comiterii infracțiunilor de câtre inculpat si nici a grupului infracțional din care acesta ar face parte.
Mai mult activitatea de urmărire penala nu a făcut dovada existentei nici măcar a unui martor care sa fi văzut pe inculpat comițând acte materiale ale infracțiunii de skimming si considera ca nu exista nici un fel de probe pentru a se retine in sarcina inculpatului a infracțiunii menționate anterior.
Solicita a se avea in vedere ca inculpatul este necunoscut cu antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărirea penala, nu are nici un fel de legătura cu părțile din dosar.
Apreciază ca nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului dat fiind ca acesta avea un loc de munca stabil si dat fiind faptul ca in privința sa nu mai exista acte de urmărire penala ce urmează a fie efectuate.
Concluzionând solicita admiterea recursului, casarea încheierii de ședința recurate si pe fond a se dispune revocarea măsurii arestării preventive, in subsidiar solicita a se înlocui măsura arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsii tara, intr-un subsidiar mai îndepărtat solicita a se dispune prelungirea măsurii arestării preventive pentru un număr de zile mai mic decât cel solicitat de parchet, pentru a se finaliza urmărirea penală.
Apărătorul inculpatului, având cuvântul, achiesează la concluziile puse de antevorbitorii săi.
Solicita a se analiza materialul probator si a se constata ca inculpatul este o victima colaterala a unui dosar instrumentat superficial, dosar care este format din reunirea mai multor dosare componente.
Menționează ca inculpatul nu apare ca si protagonist al dosarului pana la preluarea acestuia de către
Arata ca inculpatul este ruda prin alianța cu coinculpatul a, care i-a copilul. Menționează ca inculpatul a ajuns in boxa dat fiind ca nu a dorit a confirma cele reținute de parchet privind activitatea infracționala a unuia sau a altuia dintre coinculpați.
Referitor la activitatea infracționala presupus a fi comisa pe teritoriul Australiei, arata ca aceasta nu exista, singurul motiv al deplasării inculpatului in acea tara fiind pasiunea sa pentru cursele automobilistice de formula 1. Totodată in ceea ce privește susținerea ca inculpatul a i-a rezervat si achitat biletul de avion, arata ca a făcut dovada cu acte privind modalitatea de achiziționare si plata privind biletul de avion si sejurul petrecut in Australia.
Considera ca nu exista dovezi certe privind activitatea infracționala retinita in sarcina inculpatului pe care îl asista, bănuielile că acesta ar fi comis anumite infracțiuni ne concretizându-se.
Precizează ca cererea de prelungire a arestării preventive trebuie sa aibă in vedere așa zisa activitate infracționala ce se retine in sarcina inculpatului si nu aceea reținuta in ansamblul cauzei.
Solicita admiterea recursului, casarea încheierii de ședința recurate si pe fond a se dispune revocarea măsurii arestării preventive, in subsidiar, in situația in care instanța va aprecia ca fiind necesar, solicita a se înlocui măsura arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsii tara, măsura pe care o considera ca fiind rezonabila in raport de persoana inculpatului.
Apreciază ca acum de la 3 luni de la luarea măsurii arestării preventive nu se mai impune menținerea inculpatului in aceasta stare dat fiind, ca acesta nu ar putea impieta bunul mers al urmăririi penale sau al procesului penal.
Mai mult arata ca inculpatul este necunoscut cu antecedente penale si a avut o poziție procesuala corecta, este tânăr, avea un loc de munca, are un copil minor in vârsta de numai o luna de zile.
Considera ca numai in libertate fiind inculpatul ar putea sa-si demonstreze nevinovata.
Totodată apreciază ca încheierea nu analizează activitatea reținuta in sarcina fiecărui inculpat in parte, motive pentru care solicita încă o data admiterea recursului, casarea încheierii de ședința recurate si pe fond a se dispune revocarea măsurii arestării preventive, in subsidiar, in situația in care instanța va aprecia ca fiind necesar, solicita a se înlocui măsura arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsii tara.
Apărătorul inculpatului -, având cuvântul, solicita admiterea recursului, casarea încheierii de ședința recurate si pe fond a se dispune revocarea măsurii arestării preventive, in subsidiar, solicita a se înlocui măsura arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsii localitatea sau tara.
Solicita a se aprecia asupra pericolului social al faptelor deduse judecații, arată că nu este vorba de o infracțiune de violență ci una cu caracter electronic, astfel că odată cu confiscarea mijloacelor de comitere a infracțiunilor s-a îndepărtat și pericolul social concret, totodată solicită a se aprecia și asupra si a duratei arestului preventiv, pe care o apreciază ca fiind suficienta.
Considera ca trebuie a se avea in vedere ca inculpatul este tânăr, are numai 20 de ani, este necunoscut cu antecedente penale, era student si se va prezenta la toate solicitările organelor de urmărire penal sau ale instanțelor judecătorești.
Concluzionând, solicita admiterea recursului, casarea încheierii de ședința recurate si pe fond a se dispune revocarea măsurii arestării preventive, in subsidiar, in situația in care instanța va aprecia ca fiind necesar, solicita a se înlocui măsura arestării preventive cu o alta măsura mai puțin.
Apărătorul inculpatului, având cuvântul, solicita admiterea recursului, casarea încheierii de ședința recurate si pe fond a se dispune respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, in subsidiar, solicita a se înlocui măsura arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsii tara.
Apreciază ca temeiurile avute in vedere la momentul arestării preventive nu mai subzista, deși din punctul de vedere al aparerii, indicii temeinice pentru reținerea infr.prev. de art.8 Lg.39/2003 nu au existat niciodată.
Referitor la infracțiunea de deținere de echipamente ce ar fi putut fi folosite la falsificarea de instrumente de plata electronice, considera ca acesta nu este susținuta de nici un fel de probe, certe si concrete, iar în ceea ce privește folosirea de mijloace de plată falsificate nu există nici o probă la dosar.
Menționează ca inculpatul a avut o atitudine de colaborare si cooperare cu organele de cercetare penala, iar perchezițiile informatice nu au dus la identificarea de probe certe de vinovăție în privința nici unei infracțiuni reținute în sarcina sa.
Considera ca toate activitățile de urmărire penala ce urmează a mai fi efectuate nu impun prezenta inculpatului in stare de arest preventiv.
Mai mult privind reținerea ca si pericol social al existenței numeroaselor parți vătămate, victime ale infracțiunilor comise de inculpat, arata ca pana la acest moment procesual nu a fost identificata nici una din aceste parți vătămate, totodată considera ca nu a fost dovedit nici pretinsul prejudiciu creat de activitatea infracționala in care inculpatul ar fi fost angrenat.
Apreciază ca lăsarea in libertate a inculpatului nu ar putea oripila opinia publica dat fiind ca durata arestului preventiv s-a constituit ca o pedeapsa ce i s-a aplicat cu anticipație.
Totodată arata ca in acest moment procesual inculpatul nu mai poate influenta buna desfășurare a procesului penal, dat fiind ca a colaborat la toate activitățile de urmărire penala.
Referitor la așa zisul pericol social pe care inculpatul aflat in liberate l-ar prezenta pentru societate, arata ca acesta lipsește cu desăvârșire si mai mult ca societatea prezintă pericol pentru inculpat, dat fiind ca acesta, suferind fiind de hepatita C nu i se poate administra tratamentul prescris de medic, obținut cu mare greutate prin Casa națională de asigurări medicale si care ii este vital.
Apreciază ca inculpatului pe care îl asista ii sunt încălcate drepturi fundamentale consfințite de Constituția României, respectiv dreptul la tratament medical si chiar dreptul la viata.
Prezintă instanței de judecata o rețeta medicala din care reiese tratamentul medical ce a fost prescris inculpatului, dar care nu poate fi ridicat de la farmacie dat fiind ca rețeta este personala, iar medicația nu poate fi eliberata apărătorului inculpatului.
Concluzionând solicita admiterea recursului si a se dispune continuarea cercetărilor cu inculpatul aflat in stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicita respingerea recursurilor ca nefondate si menținerea încheierii de ședința ca fiind legala si temeinica.
Apreciază ca instanța de fond a analizat in mod judicios, în concret pericolul social pe care lăsarea in libertate, a fiecăruia dintre inculpați, îl prezintă.
Considera ca in cauza s-a dovedit incidenta temeiurilor prev. de art.143, 148 lit.f C.P.P. apreciindu-se ca pedeapsa prevăzută pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani și că exista probe certe ca lăsarea acestora in libertate prezintă pericol pentru ordinea publica.
Referitor la excepția de nelegalitate a procedurii prin care s-a prelungit măsura arestării preventive, arata ca nici din conținutul art.159 alin.8 p Cod Penal si nici din cel al deciziei penale nr.25/2008 pronunțata de Înalta Curte de Casație si Justiție, nu rezulta care este sancțiunea aplicabila pentru nerespectarea acestui termen. Totodată solicita a se avea in vedere practica constanta a Curții de Apel București care în situațiile de acest gen înțeleg să respingă cererile de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive.
In ceea ce privește susținerea apărării in sensul respingerii cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea, consideră că aceste concluzii sunt inadmisibile dat fiind ca hotărârea Tribunalului București nu este supusa nici unei cai de atac, astfel că nu se impune a se intra în fondul acestei probleme.
Referitor la inculpatul, arata ca instanța de fond a analizat in concret probatoriul administrat la urmărirea penală, respectiv interceptările telefonice din care rezultă discuțiile dintre acesta si coinculpatul din data de 14.08.2009, prin care era coordonată activitatea infracțională desfășurată în. Solicită a se avea în vedere informarea primită de la autoritățile iordaniene, din care rezult arestarea unui grup de 14 cetățeni romani, acuzați ca au comis infracțiuni cu caracter bancar. Totodată solicită a se avea în vedere declarația numitului care confirmă actele materiale săvârșite de inculpat.
Privind pe inculpatul arata ca perchezițiile informatice au evidențiat anvergura activității infracționale desfășurata pe parcursul anului 2009, atât în țară și străinătate. Solicită a fi avute în vedere datele ce trebuie fi coroborate cu cele referitoare la cele 5 grupări infracționale, reținute în cauză.
Totodată arata ca in cadrul percheziției domiciliare au fost descoperite 2 baghete ce s-a constatat a fi utilizate in comiterea infracțiunii de skimming. Solicitat a fi coroborate concluziile raportului de constatare tehnico-științific cu celelalte mijloace probatorii administrate în cauză. Menționează că baghete de același fel au fost găsite și în domiciliul inculpatului.
Mai arata deși inculpatul este surprins de camera de luat vederi în momentul interogării bancomatului, se susține de apărare ca acesta aștepta a primii o suma importanta de bani de la o firmă de asigurare, apreciază că nu există mijloace de proba in susținerea acestor afirmații.
Apreciază ca exista probe si indicii temeinice in sensul comiterii faptelor ce sunt reținute in sarcina inculpatului, dat fiind că referitor la respectivul card ce a fost utilizat și care fost capturat, există indicii că ar provenii de la firmă din Italia.
In ceea ce-l privește pe inculpatul, solicita a fi respinsă cererea de constatare ca nelegala a procedurii de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului.
Apreciază ca instanța a avut in vedere probele existente la dosarul cauzei și care dovedesc pe deplin implicarea inculpatului în activitatea infracțională ce i s-a reținut în sarcină.
Referitor la inculpatul, arata ca exista probe constând in interceptările convorbirilor telefonice existente intre inculpat și si numitul A cu care a constituit cele 2 grupuri infracționale. Arată că inculpatul era persoana de încredere a inculpatului.
Totodată arată că inculpatul urma sa trimită pe coinculpatul in Cipru în data de 28.08.2009 pentru montarea de aparatură de copia card-uri și retragerea de numerar, în mod fraudulos și mai solicita a se avea in vedere procesul verbal întocmit ca urmare a activității de filaj a inculpatului.
Privind pe inculpatul solicita a se avea in vedere interceptările convorbirilor telefonice existente intre acesta si coinculpatul a care urma a-i asigura transportul in Australia, prin plata biletului de transport și de asemenea privind persoanele cu care urma a intra în legătură în Australia. Totodată arata ca percheziția domiciliară a dus la descoperirea unui laptop ce aparținea inculpatului și în care au fost identificate fișiere remix și programe remix, folosite in comiterea infracțiunilor de skimmming bancar.
domiciliara efectuata in domiciliul inculpatului a evidențiat probe, o gură de bancomat și un montaj electronic care se coroborează cu cele găsite in domiciliul inculpatului, precum si cu procesele verbale de filaj si interceptările telefonice din care reiese ca acesta urma a primit de la și, numerele de cont ce urmau a fi inscripționate pe bank-urile cardurilor bancare ce urmau a fi folosite în activitatea de extragere de numerar de la -uri.
Referitor la inculpatul, arata ca interceptările convorbirilor telefonice au evidențiat activitatea infracționala pe care acesta urma aod esfășura împreuna cu coinculpatul și, de asemenea a mai avut relații cu persoane care au desfășurat activități infracționale pe teritoriul Spaniei, respectiv numitul care nu a fost identificat până în prezent, motiv pentru care se impune prelungirea măsurii arestării preventive în ceea ce privește pe inculpatul
Apreciază ca urmează a se mai întreprinde activități de identificare a persoanelor angrenate în activitatea infracțională, a se proceda la identificarea parților vătămate care sunt numeroase, au domiciliul atât in România cat si in străinătate și consideră că este necesar a fi întreprinse, in continuare activități specifice de urmărire penala.
Concluzionând solicita respingerea recursurilor formulate de inculpați si menținerea măsurii arestului preventiv și de asemenea a încheierii de ședința recurate, ca fiind legala si temeinica, cu obligarea inculpaților la cheltuieli judiciare către stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicita a se avea in vedere ca este student in anul trei la drept.
Menționează ca parchetul trebuie sa aducă probe in acuzare insa si in favoarea sa.
Arata ca este bolnav de hepatita este ținut in arest de 3 luni, fara a i se acorda tratamentul necesar, precizează ca sta in aceeași celula cu 4 fumători.
Solicita a i se acorda dreptul la a urma tratamentul ce i-a fost recomandat de medic si care ii poate salva viata, precizează ca nu prezintă nici un pericol social pentru ordinea publica. Mai arata ca la percheziția domiciliara nu s-a găsit nimic compromițător. Concluzionând solicita a fi depus intr-un spital in care sa i se poată acorda tratament medical sau in cazul in care instanța va aprecia, sa fie lăsat in libertate pentru a se putea trata.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arata ca se raliază la cele susținute de avocatul sau, precizează ca a discutat la telefon numai cu sora sa si ca nu a avut nici o legătura cu persoanele din.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arata ca a extras bani numai de pe card-ul ce aparținea prietenei sale.
Menționează ca la percheziția informatica nu s-a descoperit nimic compromițător, iar referitor la cele doua bucăți de metal acestea au rămas de la montarea unor geamuri termopan. Precizează ca se ocupa cu vânzarea de mașini si dat fiind ca ținea la mașina primita de la părinți cu ocazia absolvirii facultății a trecut-o pe numele prietenei sale pentru a nu o putea vinde. Mai arata ca trăia din vânzarea de mașini si din banii pe care ii cerea de la părinții săi.
Arata ca îl cunoaște pe numitul care i-a fost coleg de facultate, totodată precizează ca orașul fiind mic este o persoana cunoscuta de multa lume si care la rândul ei cunoaște multa lume, referitor la suma de 80.000.000 lei arata ca Banca ii datora aceasta suma in calitatea de asigurator de daune.
Solicita ca instanța să aprecieze asupra recursului declarat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arata ca se raliaza la cele susținute de avocatul sau, precizează ca susține cele arătate de, arata ca nu au fost identificate parți vătămate si lasă soluționarea cauzei la aprecierea instanței.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arata ca se raliaza la cele susținute de avocatul sau si lăsa soluționarea cauzei la aprecierea instanței.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arata ca are familie, copii minori, ca era student, avea un loc de munca stabil, lucra ca șofer si ca nu-l cunoaște decât pe a.
Precizează ca este pasionat de automobilism si ca nu are legătura cu nimeni dintre cei cu care se afla in boxa.
Inculpatul -, având ultimul cuvânt, arata ca se raliaza la cele susținute de avocatul sau, precizează ca nu are nici o legătura cu cele ce se susține ca s-ar fi petrecut in sau Australia. Arata ca la momentul efectuării percheziției domiciliare nu se afla acasă insa anunțat fiind de tatăl sau, s-a prezentat si s-a pus la dispoziția organelor de urmărire penala.
Mai arata ca bucata de plastic găsita in domiciliul sau nu are legătura cu nici o alta bucata de plastic găsita in domiciliul coinculpaților. Precizează ca nu -I cunoaște decât pe si pe.
CURTEA,
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 09.12.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Structura Centrală și în baza art. 155 și urm. Cod procedură penală, a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților -, -, -, și -, pe o perioadă de 30 de zile de la data de 16.12.2009 până la data de 14.01.2010 inclusiv. S-au respins, ca neîntemeiate cererile inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, respectiv țara.
Încheierea a fost recurată de inc., și pentru motivele consemnate pe larg în practicaua (partea introductivă) prezentei hotărâri.
Recursurile sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
În ceea ce privește critica referitoare la nulitatea încheierii recurate ca urmare a încălcării dispozițiilor art. 159 alin. 7 și 8 Cod procedură penală care obligă instanța să judece recursul înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate, text ce a fost explicitat în același sens și prin Decizia nr. 25/2008 a Înalta Curte de Casație și Justiție - curtea constată că este adevărat că prin această decizie pronunțată în interesul legii Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit natura juridică a termenului, însă nu a prevăzut nici o sancțiune, respectiv încetarea de drept a acestei măsuri.
Or, cum situația în care se constată încetarea de drept a asemenea măsuri sunt expres și limitativ prevăzute de art. 140 Cod procedură penală iar cea examinată nu se regăsește printre acestea, Curtea apreciază aceste critici neîntemeiate.
Referitor la celelalte apărări susținute și prezentate pe larg în practicaua hotărârii, de apărătorii aleși ai inculpatului, Curtea le apreciază ca fiind apărări ce țin de fondul cauzei, iar nu de fondul cererii de prelungire a măsurii arestării preventive cu care a fost investită, motiv pentru care nu le va analiza întrucât exced obiectul cauzei pendinte.
De asemenea, apărările inculpaților făcute pentru netemeinicie, respectiv cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive de către instanța fondului sunt inadmisibile în virtutea dispozițiilor art. 1403Cod procedură penală dat fiind că hotărârea primei instanțe pe acest aspect este nerecurabilă.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că prima instanță a apreciat corect că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpaților impun în continuare privarea de libertate a acestora, neexistând temeiuri noi care să le combată pe cele deja existente.
Astfel, persistența și suficiența indiciilor temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, respectiv aderarea/sprijinirea unui grup infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică efectuate de operatorul financiar în mod fraudulos prevăzut de art. 27 alin. 1 raportat la art. 1 pct. 11 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, ca și a cerințelor cumulative prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, legate de cuantumul mai mare de 4 ani al pedepsei închisorii pentru faptele pendinte și de pericolul social concret pentru ordinea publică ce l-ar prezenta punerea în libertate a inculpaților ce decurge din împrejurările concrete ale săvârșirii faptelor care relevă un mod de viață al inculpaților preocupați pentru obținerea mijloacelor de trai în mod facil.
Or faptul că nu s-a stabilit până acum nici o parte vătămată sau cuantumul pagubei trebuie privit prin prisma fazei procesual incipiente în care ne aflăm, fiind de esența urmăririi penale strângerea probelor și conturarea vinovățiilor, fiind prematur a invoca lipsa prejudiciului ori inexistența părților vătămate.
Cât privesc circumstanțele personale favorabile ale inculpaților legate de lipsa antecedentelor penale care i-ar îndritui la cercetarea în stare de libertate, Curtea consideră că acest element poate fi valorificat cu ocazia individualizării pedepsei în eventualitatea unei condamnări pentru că art. 148 lit. f Cod procedură penală. Acest articol presupune o analiză strict criminologică prin evaluarea elementelor probatorii existente deja la dosar nenecesitând efectuarea unor probe separate pe acest aspect, fiind imposibil administrarea unor probe privind un comportament viitor și imprevizibil de anticipat al inculpaților.
În raport de cele ce preced și cum nu se constată nici motive care se iau în considerare din oficiu în conformitate cu dispozițiile art. 3856alin. 3 Cod procedură penală Curtea, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpați.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-inculpați, și împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 09.12.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală și-i obligă la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-13.01.2010.
Președinte:Adriana Elena BăjanJudecători:Adriana Elena Băjan, Elena Ursulescu, Dumitru
