Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1788/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

2555/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I - A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.1788

Ședința publică din data de 22 decembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Mihai Oprescu

JUDECĂTOR 2: Stan Mustață

JUDECĂTOR 3: Viorel Adrian

GREFIER -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI

este reprezentat de procuror.

Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul împotriva Deciziei penale nr.527/A/07.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauză au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 08 decembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată - ce face parte integrantă din prezenta - când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a îi da posibilitate apărătorul ales al recurentului-inculpat să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 15 decembrie 2009, iar, ulterior, pentru data de 22 decembrie 2009, când, în aceeași compunere,

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr. 268/18.05.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B, s-a dispus în baza 11 al. 1 pct. 2 lit. a rap.C.P.P. la art. 10 al. 1 lit. c C.P.P. achitarea inculpatului (porecla ), pentru infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 al. 2/1 lit. a

Cod Penal

A luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 192 al. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că la data de 17.08.2002, în jurul orelor 14,35, partea vătămată fost deposedata, prin exercitarea de violente, de suma de 3.200.000 ROL, prin sentința penală nr. 1107/13.11.2003 a Tribunalului București - Secția Penala, definitiva, stabilindu-se că fapta a fost săvârșită de în calitate autor si în calitate de complice.

Aceasta situație de fapt reținută de instanță este diferită de cea din rechizitoriu cu privire la participarea inculpatului la săvârșirea acestei fapte pentru următoarele considerente:

Trimiterea în judecata a inculpatului prin rechizitoriul nr.10314/P/2006 din 07.12.2007 s-a făcut prin participarea sa, prin acte de executare nemijlocită la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie la data de 17.08.2002, în jurul orelor 14,35, asupra părții vătămate.

Instanța constatat ca Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bad ispus trimiterea in judecata a inculpatului în baza declarațiilor părții vătămate si martorului G, astfel cum rezulta din mijloacele de proba menționate expres în conținutul rechizitoriului. De asemenea s-a constatat că deși prin mijloacele de proba nu au fost menționate si declarațiile numiților și OG, în citativul rechizitoriului aceștia au fost menționați in calitate de martori.

Instanța a mai constatat că la urmărirea penală nici partea vătămată și nici martorul G, care in declarațiile lor au făcut descrieri cu privire la cel de al treilea participant la fapta, nu l-au identificat pe inculpat ca fiind participant la săvârșirea faptei de tâlhărie. De altfel, pentru aceștia nu s- realizat niciodata o prezentare pentru recunoaștere de pe planșe foto a inculpatului, instanța a apreciat ca o astfel de prezentare ar fi permis organelor de urmărire penală să stabilească dacă inculpatul este sau nu identificat de partea vătămată si de martorul G ca fiind cel de al treilea participant, alături de si OG, la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

Cu toate acestea, inculpatul a fost trimis în judecată, rezultând că reținerea calității sale de participant la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie a fost reținută în baza declarațiilor celorlalți doi participanți, si OG, deși acestea nu sunt menționate și analizate ca mijloace de proba. Din declarațiile acestora de la urmărirea penală rezultă că ei l-au indicat pe inculpatul ca participant la săvârșirea faptei, recunoscându-l pe acesta și din planșele foto prezentate de organele de politie.

La cercetarea judecătorească efectuata în prezenta cauză si au revenit asupra declarațiilor anterioare si au negat participarea inculpatului alături de ei la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie asupra părții vătămate. De asemenea, partea vătămată a negat în fața instanței că inculpatul, care a fost prezent la momentul ascultării acesteia, este cel care participat alături de ceilalți doi si, la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie asupra sa. În același sens au fost si declarațiile martorului G date la cercetarea judecătoreasca. A fost ascultat de către instanță si inculpatul care a negat participarea sa la săvârșirea faptei pentru care a fost trimis in judecată.

Instanța mai constatat că probatoriul administrat in cauză, astfel cum a fost analizat, nu dovedește că inculpatul participat la data de 17.08.2002 la săvârșirea faptei de tâlhărie asupra părții vătămate, fapta, așa cum s- stabilit prin sp.nr.1107/13.11.2003 a Tribunalului București - Secția I-a Penala, a fost săvârșită de si, considerente pentru care s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 B, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie sub aspectul greșitei achitări inculpatului, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, pe fond, înlăturarea soluției de achitare a inculpatului în raport de infracțiunea de tâlhărie așa cum a fost reținută în rechizitoriu.

În motivele de apel depuse la dosar s-a arătat că pentru a pronunța aceasta soluție, instanța de fond a avut în vedere declarațiile părții vătămate și ale martorului G date în faza de cercetare judecătorească, precum si declarația inculpatului, care nu a recunoscut niciodată fapta dedusă judecății.

Prin decizia penală nr.527/07.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3.

S-a desființat în totalitate sentința penală atacată și în fond, rejudecând:

In baza art.211 alin.21lit.a Cp cu aplic.art.74 alin.1 lit.c și alin.2 Cp și art.76 alin.1 lit.b Cp a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art.71 și art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cp.

In baza art.861alin.1 Cp și art.862alin.1 Cp. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 7 ani.

In baza art.863alin.1 Cp a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București; să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

In baza art.863alin.3 Cod penal s-a interzice inculpatului să intre în legătură cu partea vătămată și cu numiții și.

OG

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.864Cp.

S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

In baza art.191 Cod procedură penală a fost obligat pe inculpat la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În declarația dată de partea vătămată aceasta arătat că pe ceilalți doi participanți, si îi cunoștea mai demult, neputând să recunoască pe inculpatul, el arătând că cel cu care s-a bătut era mai înalt si avea o cicatrice pe obrazul stâng.

Din declarația părții vătămate dată in ședința publică din data de 12.03.2009, rezulta si unele aspecte utile soluționării cauzei, care interpretată logic, prin coroborare cu celelalte declarații ale sale, dar si cu declarațiile celorlalte părți, punctează aspectul că de la data săvârșirii faptei si până la momentul audierii au trecut mai mult de 7 ani, iar sub aspectul desfășurării evenimentelor atesta aceeași situație de fapt.

Astfel, el a relatat ca i-a sustras banii din mana, cel de al treilea mușcându-l de mână pentru a asigura scăparea prin fuga a autorului si a complicei OG, el neindicând semnalmentele inculpatului la urmărirea penală deoarece a presupus era un cunoscut al celorlalți doi, din moment ce au venit împreună să vândă deșeurile de plumb.

Partea vătămată a mai arătat si că l-a indicat din planșele foto numai pe coautorul, el menținându-și declarațiile de la urmărirea penală in care a relatat adevărul.

În acele declarații date chiar în ziua de 17.08.2002, el a relatat fapta a cărei victima fost, iar ulterior, într-o declarație mai amănunțită și data de 23.02.2004 el a indicat semnalmentele generale ale coautorului, în sensul ca este un de etnie rroma, de aprox.25-30 ani, cu o statura medie si cu înălțimea 1,60 -1,65, semnalmente care corespund cu ale inculpatului.

Martorul a relatat in cursul urmăririi penale, într-o declarație data în data de 30.03.2004, faptul ca totul s-a desfășurat foarte repede, el sărind în ajutorul părții vătămate când a perceput că este lovit pentru ca fusese deposedat de bani, reușind numai reținerea complicei, deoarece cei doi bărbați reușiseră să fugă. Acest martor avea 80 de ani la momentul audierii în instanță și 72 de ani la data săvârșirii faptei.

Martorul a mai indicat și că organele de cercetare penală a mai încercat să-și aducă aminte semnalmentele inculpatului, dar nu au reușit din considerentele expuse mai sus, respectiv vârsta înaintată.

În acest context, devin importante declarațiile celorlalți doi făptuitori, pe de o parte pentru că partea vătămată nu a redat decât în linii generale semnalmentele inculpatului, deoarece nu îl cunoștea anterior, iar în cele câteva momente cât a durat conflictul nu a perceput clar fizionomia lui, fiind si sub imperiul temerii, deoarece era asaltat de 3 indivizi, el fiind singur.

Astfel, autorul principal arătat că la faptă a participat si, acesta fiind vărul lui OG, indicându- din planșa fotografică la poliție în data de 17.03.2009, atât pe el cât si pe coinculpata ca fiind participant alături de el la comiterea infracțiunii.

Procesul verbal de recunoaștere din planșa fotografica a fost încheiată in prezenta martorului asistent, care atesta ca acest fapt procedural a fost corect întocmit.

În declarația dată de inculpatul în data de 06.02.2008, coinculpatul a arătat ca "a participat si la fapta din 17.08.2002", astfel că orice alt comentariu este de prisos.

Același inculpat în declarația din 20.09.2002 dată la procuror arătat că el a fugit primul, si rămânând puțin mai în urmă, după care a arătat că in data de 10.10.2002 s-a întâlnit în aceeași seară cu inculpatul care i-a spus ca numai fata fost prinsă de partea vătămată, cei doi cheltuind banii împreună.

Într-o altă declarație dată de inculpatul în data de 5.02.2004 el a mai indicat și faptul că i- spus să îi smulgă pe loc banii din mana părții vătămate, ulterior fugind fără să se mai uite înapoi.

În primul ciclu procesual inculpatului i-a fost aplicata pedeapsa de 7 ani închisoare, prin sp.nr.1107/13.11.2003, în dosar nr.3345/2003 a Tribunalului București - Secția I-a Penala, reținându-se în considerentele acestei hotărâri, ca situație de fapt, că a participat și inculpatul la tâlhărirea părții vătămate.

Sub aspectul sincerității inculpatului în motivele de apel Parchetul s-a făcut mențiunea că inculpatul s-a sustras fazei de urmărire penală, fiind trimis în judecată în lipsa, aspect psihologic specific persoanelor vinovate si care cunosc ca sunt urmărite penal.

OG, care este verișoara inculpatului, a revenit și ea in cursul cercetării judecătorești asupra declaraților inițiale date in cursul urmăririi penale, invocând aceeași scuză a comportamentului agresiv al organelor de politie in timpul anchetei.

În faza de apel instanța a procedat la audierea inculpatului, care nu a recunoscut învinuirea care i se aduce.

În ședința publică din data de 30.09.2009 inculpatul a depus acte provenind de la autoritățile italiene din din care rezultă că face eforturi să se integreze social si profesional in Italia.

Pentru a decide astfel, tribunalul a apreciat că apelul este fondat pentru următoarele considerente:

Astfel, din declarațiile date pe parcursul urmăririi penale si pe care instanța le-a apreciat ca fiind corespunzătoare adevărului, întrucât sunt cele mai apropiate de momentul săvârșirii faptei, atât coinculpatul, cât și complicea au OG relatat participarea inculpatului la deposedarea părții vătămate de suma de bani pe care aceasta o avea în mână, respectiv 320 lei, cu ocazia prezentării inculpaților cu deșeuri de plumb la centrul de colectare a materialelor feroase ei neferoase din B B-dul 1 - 1918 nr.9/C/ sector 3,unde lucra partea vătămată.

În acest sens, în declarația din data de 17.08.2002 partea vătămată a arătat următoarele: " în ziua de 17.08.2002, orele 14,35,in timp ce eram la locul de munca au venit 3 persoane doi băieți si fata, rromi, care mi-au oferit spre vânzare deșeuri de plumb. Când am scos banii din buzunar, respectiv suma de 3.200.000 ROL, unul dintre băieți mi-a smuls banii din mana si au fugit toți 3. La ieșirea din l-am prins pe cel care îmi luase banii, dar atunci s-au întors cei doi, m-au îmbrâncit și au fugit cu banii. I-am urmărit pe stradă si l-am prins pe celălalt băiat, când l-am prins pe acesta s-a întors numai fata si a început să mă îmbrâncească și să tragă de mine, spunând să îi dau drumul băiatului care în acest moment m- mușca de brațul drept. Datorită durerii i-am dat drumul, dar am reținut- pe fată; băiatul care mi- luat banii fugit cu aceștia".

Într-o declarație dată la urmărirea penală, tot în ziua de 17.08.2002 partea vătămată a relatat din nou fapta a cărei victima a fost în felul următor: "pe data de 17.08.2002,am sesizat organele de politie cu privire la faptul ca aflându-mă in depozitul in care lucrez, in interior au intrat doi indivizi, mi-au dat niște plumb, l-am cântărit si când număram banii pentru le plăti unul dintre ei mi-a smuls din banii, pe toți, si a încercat să fugă. Am reușit să recuperez parte din bani si am încercat să îl rețin pe cel de al doilea individ. M-am luptat cu el, acesta m-a mușcat, reușind să fugă. Între timp a intervenit în altercație și vecinul meu, Pentru că nici cu ajutorul lui nu am reușit să îl oprim pe acest individ am oprit- pe fată care era cu ei si am predat-o politie. În aceeași zi am mers la poliție unde mi s-a prezentat un grup format din 4 persoane dintre care am recunoscut în poziția a IV- pe cea care se afla împreună cu cei doi indivizi care mi-au smuls banii".

Aceleași relatări ale părții vătămate sunt cuprinse și în declarația acesteia din 23.02.2004, unde, în plus, s-a arătat ca despre cel de-al treilea participant la fapta nu își amintește decât ca este rrom, are 25-30 de ani si aprox 1,60-1,65 înălțime.

Martorul G, născut pe data de 08.07.1929,a relatat în depoziția sa din 30.03.2004, că la data de 17.08.2002 se afla la domiciliu, când a auzit scandal la Centrul Remat de lângă locuința sa. A văzut că autorul faptei, care smulsese banii din mana angajatului centrului Remat reușise să fugă cu banii de la locul faptei.

Când a venit martorul a văzut pe partea vătămată cum se lupta cu un tânăr care îl cuprinsese în brațe și încerca să îl rețină,iar tânărul l-a mușcat de mână pe partea vătămată și a reușit să fugă.

Martorul, împreună cu partea vătămată au reușit să rețină pe fată până la venirea organelor de poliție.

La fila 21 dup, se afla declarația inculpatului, care a relatat că în ziua de 17.08.2002, împreună cu, verișoara lui si - zis, s- deplasat pe Bd 1 - 1918, la un centru de colectare deșeuri, unde mai fusese anterior pentru a vinde deșeuri.

Inculpatul a arătat ca a luat legătura cu persoana care se ocupa de cumpărarea deșeurilor, acesta a cântărit plumbul, care avea cca. 10 kg, urmând ca acesta să le dea suma de 200.000 lei. În momentul în care a scos un de bani și a început să îi numere, i-a făcut un semn cu ochiul la care el i-a luat din mana banii persoanei respective, după care acesta i-a spus sa-i restituie banii, punând mana pe ei. Inculpatul a arătat ca i-a dat din banii respectivi sumă, dar a rămas și el cu 2000.000 lei, bani pe care i-a cheltuit cu în interes personal.

În continuare, la fila 22 dup se află declarația martorului asistent, care a arătat că in prezența sa numitul relatat că în ziua de 17.08.2002, împreună cu verișoara sa si OG cu verișorul său, s-au deplasat pe B-dul 1 - 1918 sector 3 pentru a vinde o cantitate de plumb la un centru Remat. După ce s- cântărit plumbul, cumpărătorul a scos o suma de bani si a început sa îi numere, moment in care, la semnul făcut de, i-a smuls acelei persoane întreaga sumă de bani, după care i-a înapoiat din aceasta suma, dar a rămas cu 2.000.000 lei, pe care i-a cheltuit in interes personal împreună cu.

Rezulta, deci, că fiind asistat de acest martor inculpatul mințit în fața instanței, când fost din nou audiat, spunând că organele de politie l-au bătut și amenințat pentru a da declarații incriminatoare la adresa inculpatului.

Pe de alta parte, prezența acestuia din urma la locul și momentul săvârșii faptei si implicarea activa a inculpatului în deposedarea părții vătămate, rezultă fără echivoc, atât din depozițiile celor doi coinculpați, cât și ale părții vătămate, care, redând semnalmentele celui de al treilea participant, s-a constatat că acestea corespund cu cele a inculpatului, pe de o parte, iar pe de alta parte din declarația martorului HG reiese ca au fost trei cei care l-au deposedat pe ,vecinul sau, de suma de 3.200.000 lei ROL.

Rezulta deci, că din coroborarea probelor administrate pe parcursul urmăririi penale, singurele care pot fi apreciate ca sincere și în acest context utile soluționării cauzei, situația de fapt ce a fost reținută de instanța este aceea din rechizitoriu si care arata ca inculpatul împreună cu coinculpații si l OG-au deposedat, prin violenta, de suma de 3.200.000 lei ROL pe partea vătămată în data de 17.08.2002, orele 14,35.

În drept, fapta inculpatului astfel cum fost descrisă pe larg mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie în forma agravată prev. de art. 211 alin.2 /1 lit.

C.P.P.

Din actele dosarului rezulta că de la data săvârșirii faptei și până în prezent inculpatul încercat să se integreze social, fiind plecat la munca in Italia și nemaintrând în conflict cu legea penală pe durata celor 7 ani cât au trecut din acel moment pana in prezent.

Din aceasta perspectiva o pedeapsă într-un cuantum care să permită aplicarea instituției suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, poate fi de natura a asigura scopul preventiv, sancționator si educativ al pedepsei așa cum s-a arătat în cuprinsul disp. art. 52.Cod Penal, fiind totodată în concordanta și cu criteriile generale de individualizare pedepsei, prev. de art. 72.

Cod Penal

Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul pentru motivul de casare prev. de art. 3859pct. 18 Cod procedură penală și, anume s-a comis o eroare gravă de fapt, care a avut drept consecință condamnarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (art. 211 alin. 21lit. a Cod penal) deși din probele existente la dosar nu rezultă participarea la comiterea acestei infracțiuni.

În subsidiar recurentul - inculpat a invocat motivul de casare prev. de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, solicitând reducerea pedepsei de 4 ani închisoare aplicată de instanța de apel, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 861Cod penal, pentru a nu-și pierde locul de muncă.

Curtea examinează cauza pentru motivele de casare prev. de art. 3859pct. 18 și pct. 14 Cod procedură penală, invocate de inculpat și din oficiu, în limitele celorlalte motive de casare prev. de art. 3859alin. 3 Cod procedură penală.

Recursul este nefondat.

Curtea reține că în cauză s-au administrat toate probele necesare aflării adevărului și s-au reținut în mod corect starea de fapt și vinovăția inculpatului.

Pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea constată că, la data de 17.08.2002, orele 14,30, inculpatul, însoțit de si s OG-au deplasat la un centru Remat, situat pe B-dul 1 - 1918, nr. 9, Sector 3, pentru a vinde o cantitate de deșeuri de plumb. Partea vătămată în calitate de reprezentant al societății respective a cântări marfa, a stabilit prețul și în momentul în care a scos din buzunar suma de 5.000.000 ROL, pentru a plăti prețul, la îndemnul inculpatului, coautorul faptei, numitul, i-a smuls acestuia banii din mână, încercând să fugă, însă a fost imobilizat de partea vătămată, ceea ce l-a determinat pe acesta să arunce jos suma de 1.800.000 ROL. În această situație, inculpatul a intervenit și a imobilizat partea - vătămată și în această împrejurare inculpatul a mușcat-o de mână pe partea vătămată pentru a-și asigura și el scăparea. Partea vătămată împreună cu martorul G au reușit să o imobilizeze pe numita OG, pe care a predat-o organelor de poliție.

Inculpatul nu a recunoscut niciodată fapta descrisă mai sus, însă el a menționat în instanță că s-a deplasat la centrul de colectare a deșeurilor, dar a surprins doar momentul în care coinculpatul a fugit. Inculpatul nu a putut să explice ce căuta la locul faptei, nici motivul pentru care coinculpatul fugea în acel moment și nici împrejurarea pentru care el a fost inițial incriminat de inculpata OG(verișoara lui) și de coinculpatul, cu care era în relații bune.

Instanța de apel a făcut rațională și judicioasă apreciere a probelor și a concluzionat corect că inculpatul este cel de al treilea participant la fapta descrisă anterior, pe baza declarațiilor inițiale ale coinculpaților și OG, la care s-au adăugat declarația martorului asistent, declarațiile părții vătămate și ale martorului G care au afirmat constant participarea a trei inculpați la comiterea faptelor, precum și declarația inculpatului, care a recunoscut că s-a aflat la locul săvârșirii faptelor unde ar fi sosit după consumarea agresiunilor.

Din analiza tuturor probelor rezultă fără echivoc că la locul faptei au fost și au participat trei inculpați, și.

OG

În consecință, Curtea constată că nu s-a comis o gravă eroare de fapt, instanța de apel reținând participarea recurentului - inculpat și vinovăția acestuia pe baza probelor din dosar.

Actele săvârșite de inculpatul au fost greșit încadrate juridic în infracțiunea de tâlhărie săvârșită de trei persoane, prev. de art. 211 alin. 21lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c și alin. 2 Cod penal și art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal.

Individualizarea pedepsei de 4 ani închisoare aplicată de instanța de apel s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, luându-se în considerație gradul de pericol social concret al acestei infracțiuni de tâlhărie, de împrejurările reale ale comiterii faptelor, de valoarea relativ mică a prejudiciului, de faptul că inculpatul nu are antecedente penale și de la data săvârșirii faptei a avut un loc de muncă și nu a mai încălcat legea penală.

Această pedeapsă de 4 ani închisoare, suspendată sub supraveghere, conform art. 861Cod penal este aptă să realizeze scopul preventiv educativ prev. de art. 52 Cod penal și în consecință, Curtea constată că nici cel de al doilea motiv de recurs nu este fondat.

În concluzie, în baza art. 38515pct. 1lit. b Cod procedură penală, cu referire la art. 3859pct. 18 și pct. 14 Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatului împotriva deciziei penale nr.527/A/07.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.

Obligă inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției - delegație la care a renunțat la concluziile în fond, prin angajarea de către inculpat a avocatului ales.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22.12.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

Red.

Dact./12.01.2010

2 ex.

Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală

Red. - Judecătoria Sector 3 B - Secția Penală

Președinte:Mihai Oprescu
Judecători:Mihai Oprescu, Stan Mustață, Viorel Adrian

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1788/2009. Curtea de Apel Bucuresti