Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 5/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 5/2010

Ședința publică de la 08 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Aurel Motolea

JUDECĂTOR 2: Sanda Trif

JUDECĂTOR 3: Dana

Grefier

DIICOT - Serviciul Teritorial Albaa fost reprezentat de

Procuror -

Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpații, -, a, (), G, G, A, -, -, împotriva încheierii penale nr. 4/04februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul penal nr-.

La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat:

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat în substituirea avocatului ales;

- inculpatul - aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat a cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales;

- inculpata aflată în stare de arest preventiv și asistată de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpata a aflată în stare de arest preventiv și asistată de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație de apărător ales;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul G aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul G aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales -;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul - aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul - aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpata aflată în stare de arest și asistată de avocat iu.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care instanța, față de dispozițiile art. 140/3 alin.3 pr.penală a pus în vedere inculpaților că au dreptul la a da o declarație în fața instanței de recurs.

Inculpații, a, G, -, având pe rând cuvântul au învederat instanței că nu doresc să dea declarație în fața instanței de recurs și își menține declarațiile date până în prezent.

Inculpații -, - k, - G, și A au înțeles să dea declarație în fața instanței de recurs, sens în care instanța a procedat la ascultarea acestora, declarațiile fiind consemnate în proces verbal separat, atașat la dosarul cauzei.

Avocat a depus la dosar motive de recurs.

Nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.

Avocat în susținerea recursului declarat de inculpatul a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii atacate și rejudecând a se respinge propunerea de prelungire precizând că singurele aspecte care-l incriminează pe inculpatul sunt așa-zisele fapte comise în Italia (conducerea unui autoturism fără a poseda permis de conducere), inculpatul nici înainte dar nici în fața instanței de recurs nu se recunoaște a fi vinovat de săvârșirea vreunei fapte penale. În concluzie a solicitat admiterea recursului și reaprecierea întregului material.

Avocat - pentru inculpații, și a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive precizând că față de inculpatul este suficientă măsura obligării de a nu părăsi țara deoarece din toate probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul ar fi săvârșit faptele penale imputate, el a fost doar cu soția în Italia, și, în libertate nu ar prejudicia în vreun fel societatea.

În ce-l privește pe inc. - din probele administrate nu rezultă că inculpatul ar fi comis faptele imputate, singura faptă ce r putea fi reținută ar consta în transportul cu mașina deoarece nu avea alte mijloacele de venit dar nu luat bani și nu a profitat de pe urma părților vătămate. Martorii au fost audiați, inculpatul a spus că a avut o relație cu numita, dar în acea perioadă partea vătămată nu s-a prostituat.

Referitor la inculpatul, a precizat că în ceea ce-l privește nu s-a reținut nici măcar o probă, a fost plecat în Belgia și a avut o relație cu, în cuprinsul dosarului nu se face referire că ar fi fost proxenet.

Avocat în susținerea recursului declarat de inculpatul, a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii penale atacate, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate, inculpatul nu este vinovat de comiterea faptelor imputate, fiind prietena inculpatului. Mai solicită a se avea în vedere că bunica și mama inculpatului sunt bolnave și necesită sprijin material din partea inculpatului precum și faptul că în acest moment nu există probe că inculpatul se face vinovat de comiterea faptelor imputate, iar în libertate nu ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică și nu ar genera un sentiment de insecuritate.

Avocat în susținerea recursurilor declarate de inculpații pe care-i asistă a solicitat admiterea acestora, casarea încheierii penale atacate și punerea de îndată în libertate a inculpaților deoarece nu sunt întrunite cerințele prev. de art. 143 raportat la art. 148 lit. f pr.penală - nu s-a dovedit existența pericolului concret pentru ordinea publică, nu există probe temeinice că inculpații se fac vinovați de infracțiunile reținute în sarcina lor, nu s-a făcut dovada că se cunoșteau, că relaționau sau aveau un scop comun.

Avocat - apărător ales al inculpatului - a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând a se dispune respingerea cererii de prelungire. A precizat că încheierea atacată s-a pronunțat cu încălcarea unor drepturi fundamentale ale inculpatului, prezentarea inculpatului în fața instanței de fond a fost defectuoasă (cătușele pe mâini), astfel că întreaga dezbatere a fost viciată (a invocat în acest sens practica CEDO).

În ce privește oportunitatea prelungirii măsurii arestării preventive a precizat că după 30 de zile de arest preventiv s-a solicitat prelungirea măsurii cu încă 30 de zile justificându-se că timpul nu a fost suficient, dar în această perioadă inculpatul a fost reaudiat și au fost transcrise o serie de convorbiri telefonice, dar aceste acte se puteau realiza și cu inculpatul în stare de libertate și, mai mult de atât nici unul dintre actele care urmează a fi administrate nu are legătură cu inculpatul.

La alegerea măsurii preventiv trebuie să se țină cont și de situația inculpatului, ori, inculpatul este acuzat de un singur act material.

Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, acesta vizează comunitatea, ori atâta timp cât părțile vătămate continuă să-și practice activitatea nu se poate reține că starea de arest preventiv a inculpatului garantează securitatea comunității respective.

invocat faptul că inculpatul este supus măsurii obligării de a nu părăsi țara și a precizat că probațiunea este ținută la un aspect strict generic.

Avocat a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive.

A arătat că potrivit art. 155.pr.penală se poate dispune prelungirea măsurii arestării preventive dacă se menține temeiurile vechi sau există alte temeiuri noi, iar art. 148 lit.f pr.penală - pericolul concret pentru ordinea publică, existența probelor certe art. 5 CEDO - nu se poate vorbi în abstract, probele trebuind indicate punctual și dacă temeiurile inițiale nu au existat rezultă că nu.există vreun temei. Singurele indicii sunt convorbirile telefonice, nu există probe certe cu privire la săvârșirea faptelor cu atât mai mult cu cât nu există nici indicii concrete pentru prelungirea măsurii arestării preventive.

Avocat - a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând a se respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive. A precizat că probele pentru a căror administrare s-a solicitat prelungirea nu au fost indicate, prelungirea nu poate fi dispusă doar pe baza unui impact general. Mai mult în cauză a fost încălcat principiul egalității de tratament având în vedere că față (în sarcina căruia au fost reținute 5 acte materiale raportat la 2 acte materiale reținut în sarcina inculpatului ) s-a luat măsura obligării de a nu părăsi țara, participația inculpatului nu a fost dovedită având în vedere că la dosarul cauzei există contractul de muncă în ia în perioada 2008 - 2009.

A mai precizat că inculpatul este la doua confruntare cu legea penală.

Avocat apărător ales al inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și rejudecând a se dispune revocarea măsurii arestării preventive deoarece s-a reținut o altă situație de fapt decât cea reală.

În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

A precizat că din tot materialul probator nu rezultă că inculpatul ar fi săvârșit faptele, el a fost victima a nenumărate farse deoarece faptele nu s-au comis, nu sunt adevărate, inculpatul a contractat un credit de 150 mii euro și și-a deschis o afacere, localul era cu circuit deschis, iar sumele de bani încasate era înregistrate pe societate, niciodată nu a închiriat camere pentru proxeneți sau prostituate, nu a obținut venituri ilicite de la aceștia. În momentul de față afacerea este închisă, iar sumele de bani au fost garantate la bancă cu imobilul părinților.

A invocat faptul că față de inculpatul s-a luat măsura obligării de a nu părăsi țara astfel că a fost avut în vedere gradul de participare al acestuia, dar, pentru ceilalți inculpați nu a fost luat în considerare.

Inculpatul nu a avut confruntări cu legea penală, iar în comunitate este cunoscut ca un om serios, iar înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea se impune cu atât mai mult cu cât probele administrate în cauză nu au legătură cu inc. și în libertate fiind nu poate influența pe ceilalți învinuiți, inculpați sau martori în cauză.

Avocat, apărător ales al inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune punerea în libertate a inculpatului. În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

A arătat că față de prevederile art. 148.pr.penală, toate cerințele trebuie îndeplinite cumulativ, dar în speță nu sunt. Inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, Parchetul nu a adus probe în acest sens, la dosar nefiind enumerate astfel de probe.

În ce privește rezonanța socială negativă, a arătat că în Uniunea Europeană nu se mai ține cont de această opinie publică (CEDO art. 5), iar motivele invocate în propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive nu necesită prezența inculpatului în stare de arest preventiv. Inculpatul a fost audiat o singură dată, iar prevederile art. 136.pr.penală sunt mai favorabile inculpatului astfel că în acest sens a solicitat a se ține seama că inculpatul nu are antecedente penale, are 1 copil minor în întreținere, este absolvent de facultate și are credite de achitat.

Avocat iu, apărător ales al inculpatei a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, precizând că simpla menținere a temeiurilor prev. de art. 148 lit.f pr.penală cu sintagma că se mențin temeiurile, nu este suficient pentru prelungirea stării de arest preventiv, deoarece trebuie discutat în concret.

Analizarea pericolul concret pentru ordinea publică, a noțiunii de grup, în particular, este pe lângă lege, astfel că încheierea atacată nu este motivată deoarece numai discutând concret de persoana inculpatei se poate analiza dacă prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Nu se poate discuta de acoperirea viciului motivării cu motivarea făcută de instanța de recurs în sensul că inculpata ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică deoarece astfel inculpata ar fi lipsită de dreptul la apărare.

Reprezentantul parchetului, în ce-l privește pe inculpatul a solicitat admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive obligarea de a nu părăsi localitatea având în vedere concluziile raportului de expertiză medico legală pe care l-a înmânat președintelui completului de judecată, în sensul că tratamentul care urmează a-i fi administrat nu se poate face în rețeaua sanitară a Direcției Naționale a Penitenciarelor.

Avocat în substituirea avocat care a fost în substituirea avocat, față de raportul de expertiză medico legală depus de reprezentantul parchetului cu ocazia acordării cuvântului, a solicitat a se dispune înlocuirea măsurii arestării având în vedere situația medicală a inculpatului.

Reprezentantul parchetului, referitor la celelalte recursuri declarate în cauză a solicitat a fi respinse ca fiind nefondate și a se menține măsura arestării preventive a inculpaților. A precizat că de la data luării măsurii arestării preventive dosarul a sta mai mult în căile de atac, starea de pericol subzistă în continuare iar în raport de infracțiunile comise și gradul de pericol social se impune prelungirea arestării.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea lui în stare de libertate deoarece este nevinovat.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea lui în stare de libertate pentru a urma tratamentul medical.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea lui în stare de libertate.

Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea lui în stare de libertate.

Inculpata având ultimul cuvânt a solicitat judecarea lui în stare de libertate deoarece este nevinovată.

Inculpata având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța

Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea lui în stare de libertate deoarece este nevinovat.

Inculpatul - având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat lăsarea lui în libertate deoarece nu a săvârșit nicio faptă cu violență, nu și-a asigurat existența cu bani primiți de la prostituate, în timpul liber transporta diverși oameni cu mașina. A solicitat a se avea în vedere că are soție și un copil minor și nu se consideră a fi o perosoană care prezintă pericol pentru societate.

Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța

Inculpatul - având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța

Inculpata având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate deoarece are 1 copil minor și nu a avut probleme cu poliția.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor penale de față

Constată că prin încheierea penală nr. 4/4.02.2010 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Penală în dosarul nr- s-a dispus admiterea propunerii de prelungire a arestării preventive formulate de DIICOT - Serviciul Teritorial Alba și în baza art. 155.C.P.P. s-a prelungit arestarea preventivă a inculpaților:, -, a, (), G, G, A, -, -, pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 11.02.2010 până la data de 12.03.2010, precum și a inculpatei începând cu data de 20.02.2010 și până la data de 21.03.2010.

În baza art. 192 al. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia iar suma de 1200 lei reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

În motivarea acestei încheieri Tribunalul a reținut următoarele:

Prin propunerea înregistrată la Tribunalul Alba Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Ia solicitat prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații:

1., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 1 și lit. b pct. 9 și 12 din aceeași lege, pe relația Italia,

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 14 acte materiale), față de:, a, I (sora lui ) și.

- trafic de persoane în formă continuată, prev. de art. 12 al.1 și 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 2 acte materiale) - față de și,

- trafic de minori, prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu privire la ( minoră la 16.11.1991),

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anilor 2008-2009, inculpatul împreună cu inculpații zis, zis și zis, a constituit o grupare infracțională organizată care a desfășurat ample activități specifice infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism pe relația România - Italia, grupare care a fost sprijinită și de alți inculpați. Între victimele grupării se numără, și minora. De asemenea, în folosul grupării în Italia - în orașul - s-au prostituat, a, I (sora lui ) și.

2., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 1 și lit. b pct. 9 și 12 din aceeași lege, pe relația Italia,

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 14 acte materiale), față de:, a, I (sora lui ) și.

- trafic de persoane în formă continuată, prev. de art. 12 al.1 și 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 2 acte materiale) față de și,

- trafic de minori, prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu privire la ( minoră la 16.11.1991),

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anilor 2008-2009, inculpatul zis împreună cu inculpații, zis și zis, a constituit o grupare infracțională organizată care a desfășurat ample activități specifice infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism pe relația România - Italia, grupare care a fost sprijinită și de alți inculpați. Între victimele grupării se numără, și minora. De asemenea în folosul grupării în Italia - în orașul - s-au prostituat, a, I (sora lui ) și.

3., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- sprijinire grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 1 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege, pe relația Italia,

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 2 acte materiale), față de și - în Italia,

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 5 acte materiale), față de: - intern, - intern, - intern, - intern, - intern.

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anilor 2008-2009, inculpatul a sprijinit o grupare infracțională organizată constituită de inculpații, zis și zis, grupare care a desfășurat ample activități specifice infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism pe relația România - Italia. În folosul grupării în Italia - în orașul - s-au prostituat, a, I (sora lui ) și. Inculaptul a săvârșit personal acte specifice infracțiunii de proxenetism față de și.

De asemenea, inculpatul, împreună cu alți inculpați ca de ex. zis, zis, zis și alții, a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de, și - intern.

4., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- sprijinire grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 1 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege, pe relația Italia,

- proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. față de: - - în Italia,

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anilor 2008-2009, inculpatul a sprijinit o grupare infracțională organizată constituită de inculpații, zis, și zis, grupare care a desfășurat ample activități specifice infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism pe relația România - Italia. În folosul grupării în Italia - în orașul - - s-au prostituat, a, I (sora lui ) și.

Inculpatul a săvârșit personal acte specifice infracțiunii de proxenetism față de.

5., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- sprijinire grup infracțional organizat, prev. Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 1 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege, pe relația Italia

- proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. față de - în Italia,

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

Inculpatul a săvârșit personal acte specifice infracțiunii de proxenetism față de.

6., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- sprijinire grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 1 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege, pe relația Italia,

- trafic de persoane în formă continuată, prev. de art. 12 al.1 și 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 2 acte materiale) față de și,

- prostituție - prev. de art. 328. pen.

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anilor 2008-2009, inculpata a sprijinit o grupare infracțională organizată constituită de inculpații, zis, și zis, grupare care a desfășurat ample activități specifice infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism pe relația România - Italia. În folosul grupării în Italia - în orașul - s-au prostituat pe lângă inculpata, și, a, și I (sora lui ). Inculpata, în afara actelor specifice infracțiunii de prostituție, a comis personal acte specifice infracțiunii de trafic de persoane față de și.

7. A, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- aderare grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 1 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege, pe relația ia,

- trafic de persoane în formă continuată, prev. de art. prev. de art. 12 al.1 și 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al.2 pen. ( 2 acte materiale),

față de: - - în ia și - în ia,

- prostituție - prev. de art. 328. pen.

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anului 2009, inculpata a a aderat la o grupare infracțională organizată constituită de inculpații:, zisă și zisă, grupare infracțională organizată care a desfășurat ample activități specifice infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism pe relația România - ia, și care a fost sprijinită și de alți inculpați și anume zis, zis, și zis. Între victimele grupării se numără și. De asemenea în folosul grupării în ia pe lângă inculpata a s-a prostituat și.

Inculpata este o cunoscută prostituată din orș. Cugir, care domiciliază în orș. fără forme legale. De mai mulți ani de zile practică prostituția în zona orașului Orăștie, in zona Haltei CFR și în parcarea auto amplasată la limita județelor H si A, Popasul și Stația de carburanți cu parcare autotrenuri Europa, jud. A atras în aceste activități pe nepoata sa încă de când aceasta era minoră. Împreună cu au practicat prostituția în ia în folosul soților. A acceptat propunerea soților de a recruta noi fete, care să practice prostituția în ia, sens în care a contactat din ia pe zis din com., jud. H și pe, purtând cu aceștia discuții relevante cu privire la activitățile desfășurate de către ea și, pe de-o parte și discuții cu privire la recrutarea de noi fete și tarifele plătite de soții pentru acestea. A însoțit pe în România și a desfășurat activități de recrutare specifice infracțiunii de trafic de persoane cu privire la, și.

8., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- sprijinire grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 1 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege, pe relația ia,

- complicitate la proxenetism în formă continuată, prev. de art. 26.pen. rap. la art. 329 al. 1,2 pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. cu privire la actele de ajutor oferite lui în vederea recrutării de persoane pentru prostituție

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- trafic de minori, prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 al.2 pen. ( 3 acte materiale), cu privire la victimele:

- ( minoră - la 11.03.1993),

- - ( minoră - la 08.09.1993),

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 3 acte materiale), zisă Romina, ta, - în țară.

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anului 2009, inculpatul zis a sprijinit o grupare infracțională organizată constituită de inculpații, zisă, zisă, grupare care a desfășurat ample activități specifice infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism pe relația România - ia. În folosul grupării în ia - s-au prostituat a și. Între victimele grupării se numără și. Fiind și cunoscător al limbii e inculpatul a păstrat permanent legătura cu, prin intermediul telefonului mobil, direct sau prin intermediul proxenetelor a și, desfășurând ample activități de recrutare de prostituate. Cu ocazia vizitelor în România a lui era contactat, îl însoțea pe acesta în locurile în care se practica prostituția (restaurant-motel El ), asigura traducerea discuțiilor purtate de cu proxeneții locali, negocia cu proxeneții în numele cetățeanului, sumele de bani percepute pentru fete, implicând în aceste activități și alți inculpați.

De asemenea, în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul zis, împreună cu alți inculpați ca de ex., zis, zis, zis și alții, a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul zis a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de zisă Romina, ta și, precum și acte specifice infracțiunii de trafic de minori față de minorele ( la 11.03.1993), - ( la 08.09.1993) și - ( la 08.09.1993), oferindu-le clienților ocazionali contra unor sume de bani. La data de 15.04.2009, în timp ce se afla la motelul El, a intermediat întreținerea de relații sexuale, între investigatorii "" și "-" și prostituatele ta și (a sunat-o pe ta și i-a cerut să vină la local împreună cu o altă fată, pentru a întreține relații sexuale contra cost cu investigatorii).

9., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. față de zisă,

- trafic de minori, prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu privire la ( minoră - la 02.01.1993) - în țară,

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anului 2009, inculpatul a sprijinit o grupare infracțională organizată constituită de inculpații, zisă, zisă, grupare care a desfășurat ample activități specifice infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism pe relația România - ia. În folosul grupării în ia s-au prostituat a și. Între victimele grupării se numără și. Inculpatul a desfășurat ample activități de recrutare de prostituate pentru gruparea lui, fiind implicat în aceste activități de către.

De asemenea, în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul, împreună cu alți inculpați ca de ex., zis, zis și alții, a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de zisă, precum și acte specifice infracțiunii de trafic de minori față de minora ( la 02.01.1993). în locațiile cunoscute sub numele "La ", "La ", Stația de carburanți ), în zona Haltei CFR ( Restaurantul motel El ), la popasul "Izvorul ", și în parcarea auto amplasată la limita județelor H și Are puternice legături infracționale cu ceilalți proxeneți locali, în mod deosebit cu zis, și zis, acționând în contrapartidă cu aceștia. Semnificativ este faptul că atunci când minora a fugit de la proxenet, acesta, ajutat de proxeneții din legătura sa, au desfășurat activități susținute de căutare ale minorei, au depistat-o și luat-o din locațiile unde se prostitua și au readus-o în orș. sub controlul proxenetului zis.

10. (fost ), pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 4 acte materiale),

față de: - zisă,

- zisă,

- - zisă.

- trafic de minori, prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu privire la

zisă (minoră - la 05.04.1993) - în țară.

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anului 2009, inculpatul a sprijinit o grupare infracțională organizată constituită de inculpații, zisă, zisă, grupare care a desfășurat ample activități specifice infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism pe relația România - ia. În folosul grupării în ia - s-au prostituat a și. Între victimele grupării se numără și. Inculpatul a desfășurat ample activități de recrutare de prostituate pentru gruparea lui, fiind implicat în aceste activități de către. A purtat discuții și negocieri cu cu privire la prostituatele și, pretinzând de la cetățeanul câte 1000 euro pentru fiecare fată.

De asemenea, în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul, împreună cu alți inculpații ca de ex. zis, zis, și B, și alții, a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de zisă, zisă, zisă și - zisă, precum și acte specifice infracțiunii de trafic de minori față de minora zisă ( la 05.04.1993).

Are în legătură pe prostituata zisă. Are relații infracționale cu zis, și B, acționând în contrapartidă cu aceștia în locațiile cunoscute sub numele "La ", "La ", Stația de carburanți ), în zona Haltei CFR ( Restaurantul motel El ), la popasul "Izvorul ", și în parcarea auto amplasată la limita județelor H și A, parcările turcești din loc. și, jud.H și parcarea turcească din loc. jud. Cu autoturismul proprietate personală transportă pe aceștia și pe prostituatele lor, minora zisă, zisă, - zisă și zisă la locațiile unde se practică prostituția, supraveghează zonele respective și comunică telefonic cu aceștia în situațiile în care în zonă apar echipaje ale Poliției și Jandarmeriei. Își procură din aceste activități ilicite principalele mijloace de existență.

11., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 și 2 pen.

față de: - - în țară,

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

De asemenea, în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul, împreună cu alți inculpați, ca de ex. zis, a și zis și alții, a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de zisă. în contrapartidă cu ceilalți proxeneți în locațiile cunoscute sub numele "La ", "La ", Stația de carburanți ), în zona Haltei CFR ( Restaurantul motel El ), la popasul "Izvorul ", și în parcarea auto amplasată la limita județelor H și A, Popasul și Stația de carburanți cu parcare autotrenuri Europa, jud.

12., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 2 acte materiale),

față de: -,

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul zis împreună cu alți inculpați ca de ex. zis, zis, zis și zis, a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul zis a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de și. împreună cu fiul său, implicat și acesta în activități de proxenetism. preferate sunt motelul - restaurant El și Izvorul. Au în legătură pe prostituatele zisă și zisă.

13., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 2 acte materiale), față de zisă și,

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul G împreună cu alți inculpați ca de ex. zis, zis, zis, zis, zis, A zis, a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul G a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de zisă (sora proxenetului) și. preferate sunt motelul - restaurant El și Izvorul. Transportă prostituatele la locațiile unde se practică prostituția, supraveghează zonele respective și comunică telefonic cu ceilalți proxeneți în situațiile în care în zonă apar echipaje ale Poliției și Jandarmeriei. Pentru transport beneficiază de sprijinul proxeneților și. Își procură din aceste activități ilicite principalele mijloace de existență.

14., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. față de: -,

- trafic de minori, prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu privire la (minoră - la 17.10.1992),

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt, s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul împreună cu alți inculpați, ca de ex. zis, A zis (fratele său), zis, zis, zisă, a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de și de trafic de minori față de.

zis a avut în legătură pe prostituata zisă (soția). Datorită agresiunilor fizice repetate la care acesta o supunea, prostituata a fugit de acasă in luna octombrie 2009 și în prezent locuiește cu proxenetul - Imediat după ce a fost părăsit de soție, a racolat-o pe cumnata sa, (soră cu ), care în prezent trăiește în concubinaj cu proxenetul și practică prostituția în folosul acestuia. acționează în principal la motelul - restaurant El și Izvorul. în contrapartidă cu ceilalți proxeneți.

15., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- trafic de minori, prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu privire la (minoră - la 05.04.1993),

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt, s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul zis împreună cu alți inculpați ca de ex. u, etc, a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de trafic de minori, față de (minoră - la 05.04.1993).

zis acționează la locațiile cunoscute sub numele "La ", "La ", Statia de carburanti ), in zona Haltei CFR ( Restaurantul motel El ), la popasul "Izvorul ", și în parcarea auto amplasată la limita județelor H și A, Popasul și Stația de carburanți cu parcare autotrenuri Europa, jud.

16. G, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 2 acte materiale), față de: -, și.

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul împreună cu alți inculpați ca de ex., zis, zis, și zis, etc, a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul G a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de (concubina lui ) și.

în locațiile cunoscute sub numele "La ", "La ", Stația de carburanți ), în zona Haltei CFR ( Restaurantul motel El ), la popasul "Izvorul ", și în parcarea auto amplasată la limita județelor H și

17., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 3 acte materiale) față de zisă, zisă și - zisă - trafic de minori, prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu privire la zisă (minoră - la 05.04.1993) - în țară.

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt, s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul împreună cu alți inculpați, ca de ex. (fratele proxenetului), B, și etc, a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de zisă (sora proxenetului), zisă și - zisă, precum și acte specifice infracțiunii de trafic de minocri față de zisă (minoră - la 05.04.1993)

în contrapartidă cu ceilalți proxeneți în locațiile cunoscute sub numele "La ", "La ", Stația de carburanți ), în zona Haltei CFR (Restaurantul motel El ), la popasul "Izvorul " și în parcarea auto amplasată la limita județelor H și A, parcările turcești din loc. și, jud.H și parcarea turcească din loc., jud. Transportă pe prostituatele zisă, zisă (fostă ), - zisă și zisă la locațiile unde se practică prostituția, supraveghează zonele respective și comunică telefonic cu ceilalți proxeneți în situațiile în care în zonă apar echipaje ale Poliției și Jandarmeriei. Își procură din aceste activități ilicite principalele mijloace de existență.

18., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 4 acte materiale),

față de: - - zis, zisă, zisă, zisă - - în țară,

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt, s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul împreună cu alți inculpați ca de ex. a (soția sa), - G, etc. a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de - zis, zisă, zisă, zisă -. Susnumitul deține împreună cu soția sa a restaurantul-motel El, una dintre principalele locații în care se desfășoară activități laborioase de prostituție și proxenetism. Cei doi pun la dispoziția proxeneților și prostituatelor restaurantul imobilului, acesta fiind locul în care sunt racolați clienți, se negociază prețurile, au loc petreceri ale membrilor grupului infracțional, la care nu pot să participe persoane din afară. De asemenea, pun la dispoziția proxeneților și prostituatelor camerele de cazare ale motelului, în scopul întreținerii de relații sexuale în vederea obținerii de foloase materiale ilicite., participă la furnizarea de prostituate clienților ocazionali, apelând în acest scop, prin intermediul telefoanelor mobile, la proxeneți ori la prostituatele independente. Nu păstrează evidența cazărilor pentru a nu rămâne urme referitoare la clienții și prostituatele care folosesc camerele motelului și nu înregistrează în evidența financiar-contabilă sumele de bani percepute în scopul practicării prostituției (30-50 lei/oră/cameră în condițiile în care tariful declarat este de 60 lei/24 ore).

19. zis, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 2 acte materiale) față de - în țară și a zisă Acela.

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt, s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul A împreună cu alți inculpați, ca de ex. soții zis, zis (fratele său), zis, zis, etc. a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul A a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de ( concubina) și a zisă Cela (sora).

Acționând în principal la motelul-restaurant El și Izvorul, are legături infracționale cu ceilalți proxeneți din zonă, acționând în contrapartidă cu aceștia.

20., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 și 2 pen. față de: - - în țară,

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009 inculpatul - împreună cu alți inculpați, ca de ex. zis, A zis, - zis, etc. a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul - a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de.

Acționând în principal la motelul-restaurant El și Izvorul inculpatul - are legături infracționale cu ceilalți proxeneți din zonă, acționând în contrapartidă cu aceștia. Transportă prostituatele la locațiile unde se practică prostituția, supraveghează zonele respective și comunică telefonic cu aceștia în situațiile în care în zonă apar echipaje ale Poliției și Jandarmeriei. Pentru transport beneficiază de sprijinul proxenetului. Își procură din aceste activități ilicite principalele mijloace de existență.

21. zis, pentru săvârșirea infracțiunilor de

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 12 acte materiale) față de: ( - zis, a zisă Cela, zisă, zisă, zisă, zisa, zisă mică, zisă, si zisă -).

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt, s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul împreună cu alți inculpați ca de ex. zis, zis, A zis, zis, zis, zis, a și zis, etc. a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de - zis, a zisă Cela, zisă, zisă, zisă, zisa, zisă mică, zisă, si zisă -. în zona orașului Orăștie ( locațiile cunoscute sub numele "La ", "La ", Stația de carburanți ), în zona Haltei CFR ( Restaurantul motel El ), la popasul "Izvorul ", și în parcarea auto amplasată la limita județelor H și A, Popasul și Stația de carburanți cu parcare autotrenuri Europa, parcarea motelului 2000 - jud. Intermediază prostituatelor servicii sexuale contra cost cu clienți ocazionali. Transportă proxeneții și pe prostituatele pe care le coordonează, la locațiile unde își desfășoară activitățile infracționale. Împreună cu ceilalți proxeneți, supraveghează zonele respective și comunică telefonic cu aceștia si cu prostituatele în situațiile în care în zonă apar echipaje ale Poliției și Jandarmeriei.

22., pentru săvârșirea infracțiunilor de

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. (3 acte materiale) față de:, a zisă,

- trafic de minori, în formă continuată, prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al.2 pen. cu privire la

- ( minoră - la 16.11.1991) -- în țară,

- zisă (minoră - la 18.09.1993),

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt, s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul împreună cu alți inculpați ca de ex. zis și, etc. a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de, a zisă, și acte specifice infracțiunii de trafic de minori, în formă continuată, prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al.2 pen. cu privire la (minoră - la 16.11.1991) -- în țară, zisă (minoră - la 18.09.1993.

Practică proxenetismul în zonele cunoscute sub numele "La ", "Izvorul " și "La ", având puternice relații infracționale cu ceilalți proxeneți.

23., pentru săvârșirea infracțiunilor de

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 și 2 pen.

față de: - zisa - în țară,

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt, s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul împreună cu alți inculpați, ca de ex. zis, și -, etc. a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de zisa. Practică proxenetismul în zonele cunoscute sub numele "La " și "La ".

24., pentru săvârșirea infracțiunilor de

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 și 2 pen.

față de: - - în țară,

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt, s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul - împreună cu alți inculpați, ca de ex. zis, și zis, etc. a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul - a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de. Practică proxenetismul în zonele cunoscute sub numele "La " și "La ".

25., pentru săvârșirea infracțiunilor de

- constituire grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 2 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege și art. 323.pen. intern,

- proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 și 2 pen. față de: - a zisă - în țară,

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

În fapt s-a reținut că în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul împreună cu alți inculpați ca de ex. și -, etc. a constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în interiorul țării, pe raza județelor A, H și A, grupare care a desfășurat ample activități de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, prostituție, în scopul obținerii de venituri ilicite. Inculpatul a comis, pe teritoriul țării, acte specifice infracțiunii de proxenetism, față de a zisă. Practică proxenetismul în zonele cunoscute sub numele "La ", "Izvorul " și "La ".

- PE O DURATĂ DE 30 DE ZILE, ÎNCEPÂND CU DATA 11.02.2010 ȘI PÂNĂ LA DATA DE 12.03.2010.

și față de inculpata:

26., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art.2 lit.a teza 1 și b, pct. 9 și 12 din aceeași lege, pe relația ia,

- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplic. art.41 al. 2.pen. ( 2 acte materiale),

față de: - a - în ia,

- - în ia,

- prostituție - prev. de art. 328. pen.

Totul cu aplic. art. 33 lit.a pen.

- PE O DURATĂ DE 30 DE ZILE, ÎNCEPÂND CU DATA 20.02.2010 ȘI PÂNĂ LA DATA DE 21.03.2010.

În motivarea propunerii s-a aratat că sunt incidente prev. art. 148 lit. f în C.P.P. cei privește pe inculpații, deoarece:

- inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani:

- inițiere, constituirea și sprijinire grup infracțional organizat se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 ani și interzicerea unor drepturi, pedeapsă ce nu poate fi mai mare de pedeapsa pentru infrac iunea care intră în scopul grupului,

- trafic de persoane se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani,

- trafic de minori se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani,

- proxenetismul în formă continuată se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani de ani, la care se poate adăuga un spor de până la 5 ani,

- există probe certe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În ce privește pericolul concret pentru ordinea publică s-a reținut următoarele:

constă în rezonanța socială negativă indusă în rândul opiniei publice, de faptul că autorii unor fapte de o gravitate deosebită și anume: trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism la limita traficului de persoane, sunt judecați în stare de libertate. ul concret pentru ordinea publică se apreciază în funcție de anumite criterii, cum ar fi: infracțiunea săvârșită de inculpații (infracțiunile au fost săvârșite pe o perioadă îndelungată de timp, începând cu anul 2008 până în prezent, au caracter continuu, ceea ce denotă o adevărată profesie de proxenet, pericolul social concret al acesteia, posibilitatea ca lăsarea lor în libertate să încurajeze și alte persoane să comită asemenea fapte și să-i încurajeze chiar pe ei să continue nestingheriți săvârșirea acelorași infracțiuni, acreditarea ideii că justiția nu ar acționa suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de gravitate extremă, etc.

Examinând propunerea de prelungire a arestării preventivă prin prisma dispozițiilor art.155 pr.pen. Tribunalul a reținut că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:

La data de 13 ianuarie 2010 prin Încheierea nr. 1 /2010 s-a dispus, în baza art. 149 lit. f Cpp arestarea preventivă a inculpaților, -, a, (), G, G, A, -, -, pe o perioadă de 29 zile, începând cu 13.01.2010 și până la 10.02.2010,

iar în baza art. 148 lit a și f Cpp raportat la art. 143 Cpp s-a dispus și arestarea preventivă, în lipsă, a inculpaților, A, (fostă ), fiind emise mandatele de arestare preventivă începând cu nr. 1-30/13.01.2010. La data de 21.01.2010 inculpata s-a predat, Tribunalul Alba confirmând mandatul de arestare preventivă, începând cu data de 21.01.2010 până la data de 19.02.2010.

Din actele de cercetare penală efectuate în cauză a reieșit că pe raza județelor H și A acționează o grupare infracțională de mari dimensiuni care are ca preocupări traficul de persoane, traficul de minori, proxenetismul și prostituția, atât în interiorul țării cât și în țări ca Italia, ia și Franța.

După anul 1990, în zona orașelor și Orăștie - județul H și Cugir - județul A, s-au format nuclee de persoane fără ocupație, unele dintre acestea cu antecedente penale, care au început practicarea prostituției și proxenetismului stradal, de-a lungul DN 7 între localitățile (jud. A) și (jud. A). Activitățile ilicite au luat amploare an de an.

locali racolează tinere provenite din familii fără posibilități materiale, familii dezorganizate, care trăiesc la limita subzistenței. De cele mai multe ori tinerele racolate sunt minore, cu vârste care uneori coboară sub 15-16 ani, fete abia trecute de vârsta copilăriei și nedezvoltate fizic și psihic, fete care nici din punct de vedere moral nici din punct de vedere penal nu au discernământul de a opta în favoarea practicării acestei "meserii" însă odată introduse în branșă, prostituția devine "un mod de viața" pentru acestea. Există multe situații în care tinerele minore obligate la practicarea prostituției, provin din familii a căror părinți au practicat sau practică încă prostituția și proxenetismul.

sunt cei care stabilesc regulile, orarul în care tinerele practică prostituția, tarifele percepute în funcție de client, de serviciul sexual prestat, de timpul pe care clientul dorește să-l petreacă în compania prostituatei sau de faptul că actul sexual se consumă în mașină, pe câmp sau într-o camera de hotel. Mai mult, tarifele sunt ridicate dacă clientul dorește ca actul sexual să fie neprotejat, în cazul sexului oral fără prezervativ.

supraveghează zonele și locațiile în care prostituatele operează, deplasându-se în acest scop cu autoturisme și motoscutere personale sau beneficiind de sprijinul unor taximetriști particulari racolați în acest sens.

contabilizează și contorizează activitățile prostituatelor, în funcție de numărul de prezervative pe care acestea le consumă. au existat situații în care, prezervativul folosit în timpul unui act sexual se rupea, iar prostituata folosea un alt prezervativ motiv pentru care proxenetul o agresa fizic si psihic suspectând că aceasta încerca să ascundă sume de bani proveniți din practicarea prostituției. În aceste situații, pentru a nu risca să fie bătute, tinerele practicau sexul neprotejat, fiind predispuse la contaminare venerică, la răspândirea unor boli venerice ori la sarcini nedorite. Multe dintre prostituate au apelat la întreruperi de sarcină, iar altele, minore și fără o minimă educație sexuală, depistau mult prea târziu faptul că sunt însărcinate, medicii neasumându-și riscul unui avort, motiv pentru care au devenit mame la numai 16-17 ani, fără a avea o sursă licită de venit ori posibilități materiale de creștere a unui copil.

acționează în "contrapartidă" în sensul că își furnizează unul altuia prostituate atunci când există mai mulți clienți, iar tinerele ale căror activități le coordonează nu fac față solicitărilor. Există situații în care proxeneții își furnizează între ei clienți, atunci când prostituatele lor sunt ocupate sau bolnave.

ocupă poziții "strategice" în principalele puncte de acces în zonele în care se practică prostituția, se anunță între ei și totodată anunță prostituatele prin intermediul telefoanelor mobile, atunci când înspre locurile "fierbinți" trec mașini ale poliției și jandarmeriei, ori când în zonă sunt semnalate persoane suspectate că ar putea fi polițiști sub acoperire, ziariști sau chiar proxeneți din alte zone ale tării aflați în activități de recrutare de prostituate.

sunt obligate să "raporteze" permanent proxeneților numărul clienților "făcuți", sumele de bani câștigate, să ceară aprobarea pentru orice fel de cheltuieli (țigări, cafea, mâncare), neavând voie să părăsească "postul" fără aprobare și obligate să răspundă imediat la telefon când sunt contactate de proxeneți, chiar dacă se află în timpul unui raport sexual.

În ce privește activitățile desfășurate în afara țării s-a stabilit că prin intermediul proxeneților locali sunt racolate tinere prostituate, unele dintre ele minore, care ulterior sunt transportate în Italia, ia și Franța în scopul practicării prostituției.

În ce privește activitățile infracționale desfășurate pe relația Italia:

Gruparea a dezvoltat segmentul infracțional care acționează în Italia, respectiv în orașul - provincia. Tinerele se prostituează în parcările localitatea, fiind supravegheate de către proxeneți și alte persoane implicate în activitățile infracționale. lucrează "pe posturi" bine stabilite și după un orar stabilit de către proxeneții români, acești din urmă plătind taxe de protecție unor cetățeni italieni de naționalitate albaneză, care controlează piața de prostituție și proxenetism din orașul. Sumele de bani plătite drept taxă de protecție variază între 70-150 euro/săptămână pentru fiecare "post" în care proxeneții români își plasează prostituatele.

Acest segment infracțional a fost înființat și dezvoltat în anul 2008 și este coordonat de către proxeneții:, zis, zis și zis.

Cei patru proxeneți se afla în relații de rudenie, și fiind cumnați cu cei doi frați. Aceștia au desfășurat inițial activități de proxenetism în interiorul țării respectiv în zona, pe ruta -. Principalele prostituate aflate în legătura acestora sunt soțiile, concubinele sau neamurile lor.

Cei patru proxeneți, in calitate de lideri coordonatori au dezvoltat segmentul infracțional care acționează în Italia, beneficiind de complicitatea sau sprijinul celorlalți proxeneți, respectiv A, n zis A, și.

Structura ierarhica și rolurile în cadrul grupării infracționale sunt clar determinate.

Astfel liderii coordonatori, zis, zis și zis:

- facilitează transportul din România în Italia a proxeneților și prostituatelor, prin intermediul relațiilor dezvoltate la firmele de transport internațional;

- asigură cazarea membrilor grupării în locuințele închiriate;

- negociază cu cetățenii albanezi care controlează piața neagră a prostituției, prețurile taxelor de protecție percepute de către aceștia din urmă, posturile pe care sunt repartizate prostituatele;

- controlează și supraveghează activitățile prostituatelor din legătura grupării, prin intermediul celorlalți proxeneți ori prin intermediul prostituatelor cu care se afla în relații de rudenie ( soții, concubine);

- mediază și aplanează conflictele apărute între proxeneții și prostituatele din structura grupării infracționale ori dintre aceștia și alte elemente infractoare cu care gruparea colaborează.

A, n zis A, și ocupă poziții inferioare în structura organizatorică a grupării, având atribuții precise:

- racolează prostituate pentru a fi introduse în gruparea infracțională;

- transportă prostituatele racolate în Italia;

- transportă prostituatele care lucrează pentru gruparea infracțională, la posturile unde au fost repartizate și înapoi la locuințele închiriate de liderii coordonatori;

- supraveghează direct activitățile prostituatelor aflate în posturi și comunică permanent liderilor coordonatori, situația din teren, încasările avute de prostituate, modul în care acestea se implica în activitățile infracționale, posibile probleme avute cu poliția, clienții, alți proxeneți sau prostituate;

- coordonează activitățile prostituatelor atunci când liderii coordonatori sunt în România, raportând telefonic permanent, despre problemele apărute.

Din actele de cercetare efectuate în cauză a reieșit că pe relația Italia gruparea a avut în legătură un număr de 14 prostituate și anume pe:, a, I (sora lui ) și.

De asemenea s-au exercitat acte de exploatare sexuală specifice traficului de persoane față de numitele, și specifice traficului de minori față de numita.

-. În ce privește activitățile infracționale desfășurate pe relația Franța:

În luna septembrie 2009, proxenetul a fost contactat în repetate rânduri, telefonic, de către fratele său zis. Acesta din urmă s-a stabilit împreună cu familia de mai mult timp în Franța orș. - Blanc. Aici, împreună cu alți cetățeni români a inițiat și dezvoltat afaceri ilicite cu materiale feroase și neferoase (cupru și aluminiu), provenite din furturi comise pe teritoriul acestei țări. În cadrul contactelor telefonice dintre cei doi frați a rezultat oportunitatea inițierii activităților de prostituție și proxenetism, spunând că acestea sunt preocupări infracționale din care se câștigă foarte bine în Franța. a decis să o transporte pe prostituata în Franța și să inițieze nucleul unui segment infracțional al grupării, care să practice ilicit activități de prostituție și proxenetism. Din interceptarea posturilor telefonice și investigațiile efectuate a rezultat faptul că practicarea prostituției și proxenetismului de către cei doi în Franța, este extrem de profitabilă, în timpul scurt de circa trei săptămâni de la sosirea acestora în orș. Blanc, aceștia reușind să obțină sume importante de bani, parte din aceștia fiind trimiși în țară prin serviciul. Numitul zis sprijină activitățile infracționale ale fratelui său și ale prostituatei, oferindu-le acestora găzduire. La rândul său proxenetul plătește fratelui său diferite sume de bani proveniți din practicarea activităților ilicite. Mai mult, au existat discuții telefonice interceptate din care a rezultat intenția numiților și de a părăsi Italia și a-și muta activitățile infracționale în Franța, după ce proxenetul a testat piața și urmează să închirieze o locuință în acest scop. De asemenea, s-a stabilit că există înțelegeri între și privitoare la faptul că acesta din urmă să meargă în Franța însoțit de numitul - zis. Acesta din urmă este un tânăr homosexual, travestit, care practică prostituția în țară și care în prezent a ales ca proxenet pe minorul.

III. În ce privește activitățile infracționale desfășurate pe relația IA:

În această țară membrii grupării infracționale au acționat pe segmentul infracțional coordonat de cetățeanul .

Din activitățile desfășurate a rezultat faptul că în cursul anului 2009, cetățeanul a fost de mai multe ori în România, în zona loc. D, Orăștie, - jud. H și respectiv loc. Cugir - jud. A, de unde, prin intermediul unor proxeneți locali, a racolat mai multe tinere, pe care ulterior le-a transportat în ia, în scopul exploatării sexuale. racolate le erau încheiate contracte de muncă fictive, pentru a nu atrage atenția autorităților române și

Din investigațiile efectuate și activitățile de cercetare a rezultat că pentru tinerele racolate și traficate în ia, plătea importante sume de bani proxeneților din România și de asemenea, în unele situații, plătea sume de bani și familiilor acestora. Ajunse în ia, tinerele erau cazate într-un apartament închiriat de către cetățeanul. Din această locație erau transportate zilnic de către și soția acestuia pe șoseaua de centură a orașului,unde stătea acesta, în scopul practicării prostituției. Banii proveniți din activitățile ilicite erau luați aproape în totalitate de către cetățeanul. Au existat situații în care fetele întrețineau raporturi sexuale în apartamentul închiriat, cu prieteni ai cetățeanului.

Acest segment infracțional a fost constituit, dezvoltat și coordonat de către proxeneții și soția, pe de-o parte și proxeneții zisă, zisă, a, pe de altă parte.

În activitățile de recrutare, aceștia au fost sprijiniți de proxeneții locali zis, zis, și zis.

locali au ca sarcină infracțională supravegherea prostituatelor minore și majore care practică prostituția pe DN 7, între localitățile și. amintiți mai sus se deplasează între locațiile unde se practică prostituția cu motoscutere înmatriculate la Primăria orașului și autoturisme personale ori ale taximetriștilor particulari, care sprijină activitățile infracționale, anunțând în permanență apariția ori prezența echipajelor Poliției sau Jandarmeriei.

sunt organizate de către membri grupării pe 3 schimburi, în zilele de luni până vineri a fiecărei săptămâni, iar în week-end când solicitările sunt mai mari nu se păstrează această regulă.

acționează în "contrapartida" în sensul ca își furnizează unul altuia prostituate atunci când există mai mulți clienți, iar tinerele ale căror activități le coordonează nu fac față solicitărilor. Exista situații în care proxeneții își furnizează între ei clienți, atunci când prostituatele lor sunt ocupate sau bolnave.

Sumele de bani obținute din prostituție sunt predate de îndată proxeneților.

De menționat este faptul că atât proxeneții cât și prostituatele nu au locuri de muncă, câștigându-și existența și asigurând subzistența familiilor lor din aceste activități ilicite.

Starea de fapt așa cum a fost expusă reiese din următoarele mijloace de probă:

- procesul verbal de sesizare, plângeri formulate de persoanele vătămate;

- declarațiile persoanei vătămate (vol.1, fila 36-42) în care aceasta arată modul în care a fost recrutată de către și apoi exploatată în România și apoi transportată în Italia de și, cazată într-o locuință din provincia, aparținând lui, și apoi exploatată, fiind obligată să se prostitueze în folosul grupării; victima dă relații și despre celelalte prostituate folosite de grupare, despre proxeneții acesteia, etc.;

- declarațiile persoanei vătămate (vol.1, fila 47-52) în care aceasta arată cum a fost recrutată de către soții, de (promițându-i-se un loc de muncă) în scopul exploatării, transportată în ia, unde s-a încercat exploatarea sa prin obligarea la practicarea prostituției; victima dă relalații și despre visituația victimei, care a fost recrutată în același mod odată cu ea;

- scrisoarea trimisă din Turcia, familiei sale de către victima, și în care aceasta arată că a fost vândută în ia de către unui cetățean (vol.1, fila 55);

- declarația martorei, mama victimei, care arartă cum a fost recrutată fiica sa, precizând că în acel timp în țară l-a văzut pe, împreună cu zis; arată că a văzut-o pe fiica sa bătută de către (în țară, înainte de a pleca în Italia) și de la aceasta cunoaște că a fost exploatată în Italia; de asemenea arată că după ce victima a fugit de la acesta a venit în țară și a încercat să o recupereze (vol.1, fila 56-57);

- declarația martorei, sora victimei, care arată ce cunoaște despre situația surorii sale; martora arată că a auzit că a dus mai multe fete la produs în străinătate, ca de ex. pe (vol.1, fila 58);

- declarația martorei ta (prostituată independentă care a acționat în zona, din anul 2007) care a recunoscut pe majoritatea membrilor grupării care a acționat în Italia, pe prostituatele acestora, precum și pe victime; martora arată că persoanl le-a văzut în Italia pe victimele și bătute foarte rău, cea de a doua tăiată cu cioburi de sticlă, lși că ea le-a sfătui să anunțe poliția; martora arată că a plătit taxă de protecție aproximativ un an și J aunui albenez și lui, pentru a putea practica prostituția, arată că prostituatele și victimele grupării erau tot timpul supravegheate și banii erau luați de către proxeneți;Martora i-a recunoscut pe, A, n,. Martora arată că proxeneții constituiau un grup, acționând împreună și că liderii acestui grup ar fi fost și, care se intitulau "șefii străzilor", etc. (vol.1, fila 59-60);

- proces verbal întocmit de către organele de poliție la data de 07.01.2009, cu privire la persoanele reunoscute de martora ta (vol.1, fila 61-65);

- declarațiile martorei (mama victimei ), care arată în ce condiții a fost recrutată fiica sa, și ce cunoaște despre situația acesteia (martora arată că a fost de față când fiicei sale i s-a promis că va merge la lucru - femeie de serviciu - în ia) - (vol.1, fila 66-69);

- declarațiile martorei, sora lui, care arată cum a fost recrutată sora sa, cum a plecat în ia, menționând faptul că și ei i s-a propus inițial să meargă în ia, însă au renunțat la ea deoarece nu avea 18 ani (vol.1, fila 70-74);

- declarația martorului, concubinul lui, care arată în ce condiții a fost recrutată concubina sa (vol.1, fila 75-76);

- declarațiile martorului G, martor ocular la recrutarea victimei, folosit ca și traducător de limba ă (vol. 1, fila 77-80);

- declarația de martor a victimei minore, în care acesta descrie cum a fost recrutată pentru prostituție de către, care îi găsea clienți, atât ei cât și numitelor cât și, deși acesta știa că sunt minore; De asemenea arată că inc. i-a propus să plece într-un club din ia pentru a practica prostituția; Minora arată că și numitul zis a contactat-o de mai mult ori pentru a-i spune că la restaurantul El sunt cazate mai mult persoane interesate de întreținerea de relații sexuale, care plătesc bine; Minora a declarat că o cunoaște pe minora a cărui "" este zis, dând relații și despre alții proxeneți și prostituate (vol.1);

- declarația de martor a victimei minore, care arată cum a încerat să o recruteze pentru prostituția, cum le-a recrutat pe și (minore), arătând faptul că acesta le-a dus la localul El, unde barman era; minora menționează că a aflat de la că acesta căuta fete dispuse să meargă la produs în ia, că acesta chiar a venit cu "nemții" în apartament la, unde se aflau mai mulți proxeneți ( din ) și prostituate; de asemenea dă relații despre proxeneții și prostituatele pe care le cunoaște ( zis care este peștele minorei; care este proxenetul lui, zis, care este proxenetul lui zisă ), etc. (vol.1);

- declarația de martor a victimei minore, care arată că se prostituează de la vârsta de 16 ani, banii obținuții fiind însușiți în mare parte de către, care avea grijă de ea și o supraveghea; minora arată că în prezent a are în legătură ca și prostituată pe, o supraveghează, îi ia banii; minora a dat relații despre aproape toții proxeneții (u, B, soții, - G, G, -, -, ) și prostituate din dosar, arătănd pentru cine lucrează fiecare (vol.1);

- declarația de martor a victimei minore, care arată că s-a prostituat de la 13 ani, pentru cine lucra, dând de asemenea relații despre traficanții, proxenții și prostituatele din cauză (vol.1);

- declarația de martor a victimei minore, care arată în ce condiții s-a prostituat pentru și, sumel pe care le câștiga și câți bani dădea acestora, dând relații și despre ceilalți proxeneți și prostituate;

- declarația de martor a victimei minore, care arată în ce condiții s-a prostituat pentru, etc.

- declarațiile inculpatei, care recunoaște fapta de care a fost inculpată, menționaează în ce condiții a fost recrutată ea și, apoi și (arată că lui și lui li s-a spus că vor merge în ia pentru a îngriji bătrâni), dând relații și despre alte încercări de racolare de fete pentru ia (fapte comise de și ) - (vol.1 )

- declarația inculpatei zisă, care a fost în Italia, fiind dusă de, și care arată că a fost de fapt traficată, fiind exploatată prin acte de violeță, fiind obligată să se prostitueze în folosul grupării, etc;

- transferuri, efectuate între învinuiți și prostituate sau membrii familiilor acestora, cu sume de bani provenite din activitatea infracțională (vol.4);

- procese verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză (vol. 5 -, vol.6 -, vol.7 -, vol.8 -, vol.9 -, vol.10 -, vol.11 -, vol.12 - G, vol. 13 -, vol.14 - - și, vol.15 -, a, vol.16 -, a, vol.17 -, vol.18 -, și, A, vol.19 - și a ela, vol. 20 -, vol.22 -, G și - G, vol.23 -, vol.24 -, a, -, vol.25 -, A, a, - G, -, a, -, );

- procese verbale de redare a înregistrărilor audio video efectuate în ambiental, având anexate planșe foto, precum și filmările efectuate (vol 3);

- procese verbale de redare a discuțiilor purtate cu victime, prostituate, proxeneți (, G, - (vol.2);, -, a, cu ocazia acțiunii din 30/31.10.2009, toate acestea recunoscând faptul că practică de mai mult timp prostituția, (recunoaște că facilitează relații sexuale contra cost închiriând camere la localul său cu ora), ta(vol.3), discuții înregistrate audio video cu autorizație, având anexate planșe foto, precum și filmările efectuate

- procese verbale întocmite de investigatori acoperiți (vol.3, fila 250-328);

- procese verbale de verificări diverse,

- declarații învinuiți, ta, a, n, a, u, - G, a și precum și declarațiile celor 25 de inculpați ce au fost reținuți în cauză. recunosc faptele comise și dau relații și despre faptele comise de alții.

S-a apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele art.143 și 148 lit. f Cod procedură penală și respectiv art. 143 și art. 148 lit a și f Cpp, în sensul că există indicii temeinice în sensul că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică raportat și la gravitatea deosebită a faptei.

Tribunalul a apreciat că considerentele avute în vedere cu ocazia dispunerii arestării preventive a inculpaților, a, zis, (fost ), zis, G, zis, A zis, -, zis, zis, -, zis și, menționate în Încheierea nr. 1 din data de 13.01.2010, referitoare la pericolul social concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă persoana inculpaților subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a acestora în vederea desfășurării normale pe mai departe a urmăririi penale și a administrării următoarelor probe:

- audierea unor învinuiți, reaudierea altor învinuiți și inculpați, audierea unor victime minore care nu au fost găsite până în prezent, audierea unor martori cu identitate protejată, audierea unor martori cu identitate neprotejată care cunosc despre cauză, confruntarea unor învinuiți și inculpați, unele audieri fiind solicitate în apărare de avocații inculpaților și învinuiților,

- finalizarea unor rapoarte de expertiză, respectiv medico-legală, psihiatrică și grafică, precum și a mai multor acte solicitate la ITM, Serviciul de Probațiune, etc.

- efectuarea altor percheziții asupra unor sisteme informatice,

- primirea răspunsurilor de la unele comisii rogatorii din străinătate (Franța, Italia).

- efectuarea demersurilor pentru emiterea mandatelor europene de arestare privind pe cetățenii nemți, (fostă )

Potrivit art. 155 al.1 Cpp arestarea preventivă a inculpatului poate fi făcută în cursul urmării penale motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi.

S-a motivat de către DIICOT necesitatea administrării unor probe care au fost enumerate mai sus astfel că propunerea de prelungire a arestării preventive pentru inculpați se încadrează în cerințele textului art. 155 Cpp, fiind motivată.

De asemenea, temeiurile avute în vedere la arestare se mențin și justifică privarea de libertate.

În privința a 7 dintre inculpați (1., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art.13 al.1 din Legea nr. 678/2001- față de minora; 2. zis - cu privire la actele materiale ale infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu privire la victima, în continuare acesta urmând a fi învinuit în continuare de săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al. 2.pen. (2 acte materiale), față de victimele și; pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 al.1 pen. cu privire la sora sa ta; 3. și, pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 al.1 și 2.pen.; 4. și pentru săvârșirea infracțiunilor de: instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 26.pen. rap. la art. 288 al.1 pen. și conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană ce nu are permis de conducere, faptă prev. de art.86 din OUG195/2002, cu aplic. art.41 al.2 pen. 5., cu privire la actele materiale ale infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu privire la victima, în continuare acesta urmând a fi învinuit în continuare de săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al. 2.pen. (4 acte materiale), față de victimele, și; cu privire la actele materiale ale infracțiunii de proxenetism în formă continuată prev. de art. 329 al.1 și 2.pen. cu aplic. art.41 al.2 pen, cu privire la a, -, în continuare acesta urmând a fi învinuit în continuare de săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă continuată prev. de art. 329 al.1 și 2.pen. cu aplic. art.41 al.2 pen, (14 acte materiale), cu privire la, ta, a, -,; 6., pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de minori prev. de art.13 al.1 din Legea nr. 678/2001, cu privire la minora zisă, proxenetism, prev. de art.329 al.1 pen. cu privire la. Totul cu alic. art. 33 lit. a pen.) s- extins urmărirea penală, existând astfel temeiuri noi.

Apărările formulate de inculpați, prin apărători, sunt nejustificate pentru următoarele aspecte:

1. motivele de ordin social și familial - copii în întreținere, părinți aflați în stare de boală sau nevoi financiare nu sunt împrejurări care să fie în măsură să înlăture incidența art. 148 lit. f Cpp coroborat cu art. 155 Cpp

2. aspectele de ordin psihologic sau motivațional care conturează modul în care inculpații ar fi fost antrenați în mediul victimelor - prostituate - nu pot fi luate în considerare cu ocazia analizării cererii de prelungire a arestării. S-a acreditat ideea că victimele infracțiunilor nu sunt victimele inculpaților, ci ai mediului în care s-au născut, fiind atrași prin relațiile de concubinaj cu acestea în câmpul infracțional

3. presupunerea că victimele - prostituate - sunt în prezent din nou în stradă și practică această activitate ilicită, nu-i exonerează pe inculpați, câtă vreme există indicii că au constrâns, folosind forța, (în acest sens a se vedea interceptările telefonice) pe victime să acționeze în profitul inculpaților.

4. nu se poate analiza separat situația fiecărui inculpat fără a avea în vedere participația tuturor în cadrul grupării. de acest aspect, totuși, se poate arăta aportul fiecăruia la activitatea infracțională a grupării, dar acest aspect nu ar minimaliza pericolul pe care fiecare inculpat l-ar prezenta la lăsarea în libertate. În acest sens, atât cu ocazia luării declarațiilor de către procuror, cât și la audierea în fața instanței, li s-a adus la cunoștință inculpaților acuzațiile fiecărui inculpat în parte.

5. împrejurarea că urmează să fie audiațialți învinuiți, reaudiați inculpații, solicitate anumite acte, sunt în măsură să atragă admiterea propunerii de prelungire, chiar dacă cei care trebuie să fie audiați, expertizați, etc sunt alte persoane decât cei a căror propunere de prelungire este în discuție.

Aceasta întrucât acele probe sunt necesar a fi administrate și au legătură cu cauza care implică activitatea infracțională, nefiind posibilă o disjungere întrucât potrivit interpretării normelor de procedură penală, regula este judecarea reunită și doar excepția este disjungerea.

6. împrejurarea că cetățeanul italian nu a fost arestat, ci s-a luat măsura preventivă de a nu părăsi localitatea (vol 31, dosar de urmărire penală - 214-215 ) nu încalcă principiul egalității de tratament juridic întrucât la analizarea măsurilor preventive se are în vedere situația personală a fiecărui inculpat, participația fiecăruia, antecedentele și o serie de alte condiții, neputând fi vorba de o situație similară.

7. nu se poate dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură mai puțin restrictivă față de gradul de pericol social al infracțiunilor care este strâns legat (fără a fi identic) de pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă fiecare inculpat în parte.

8. pentru buna desfășurare a urmăririi penale, în sensul art. 136 Cpp, este necesară privarea de libertate a inculpaților nefiind cazul înlocuirii cu altă măsură preventivă. B administrare a urmăririi penale nu înseamnă numai aducerea inculpatului în fața autorității, ci și o garanție că se vor desfășura procedurile în condiții apte de a se asigura aflarea adevărului și de a se evita influențarea victimelor sau martorilor. În situația în care, din interceptările telefonice, aflate la dosarul cauzei, a rezultat că inculpații au folosit forța, constrângerea, pentru a determina victimele să acționeze în folosul inculpaților, este firească temerea că cercetările nu se pot efectua în condiții optime care să garanteze aflarea adevărului, dacă aceștia vor fi puși în libertate.

9. arestarea preventivă, cât și prelungirea acesteia, corespunde exigențelor CEDO (art. 5 din Convenție) precum și dreptului intern. Nu există vreun conflict între norma CEDO și norma internă pentru ca să prevaleze norma internațională. Ca atare, cele două dispoziții din norma internă și internațională, coexistă

Arestarea preventivă a fost supusă cenzurii instanței de control judiciar, astfel încât, chiar dacă apărătorii au făcut referire la lipsa temeiurilor, nu vor fi analizate aceste aspecte întrucât obiectul judecății îl constituie propunerea de prelungire a arestării preventive;

10. atât în dreptul intern, cât și în dreptul internațional, privarea de libertate a inculpatului supusă cezurii instanței și cu respectarea dispozițiilor legale nu aduce atingere prezumției de nevinovăție, inculpatul fiind considerat nevinovat până la rămânerea definitivă a hotărârii

În consecință, constatând sunt întrunite cerințele art.155 raportat C.P.P. la art.156, 159.C.P.P. și întrucât temeiurile inițiale care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, Tribunalul a admis propunerea de prelungire a arestării preventive inculpaților.

Împotriva acestei încheieri penale au declarat recurs în termen inculpații:, -, a, (), G, G, A, -, -, și.

Prin apărătorul ales inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive în ce-l privește.

În motivarea recursului se arată că inculpatul este nevinovat, nu există probe sau indicii care să-l incrimineze de săvârșirea infracțiunilor. care i se aduc inculpatului sunt de ordin general, singura faptă pe care o recunoaște fiind aceea de conducere a unui autovehicul fără permis.

Prin apărătorul ales inculpații, și au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și, în principal, respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive în ce-i privește, iar în subsidiar au solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

În motivarea recursului pentru inculpatul se arată că din probele administrate în cursul urmăririi penale nu rezultă vinovăția sa astfel că acesta nu prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică, singura sa faptă este aceea că ar fi fost în Italia împreună cu soția sa, dar nu a traficat vreo persoană.

În motivarea recursului pentru inculpatul se arată că probele administrate nu rezultă că ar fi săvârșit faptele de care este acuzat, singura sa culpă fiind aceea că a transportat cu mașina prostituatele, fără a realiza că activitatea sa de taximetrie ar fi echivalentă cu aceea de proxenetism. Inculpatul nu a luat sume de bani de la prostituate și nu a profitat în vreun fel de acestea. Inculpatul nu prezintă un pericol pentru ordinea publică și ancheta se poate desfășura și cu el aflându-se în stare de libertate, martorii fiind deja audiați.

În motivarea recursului pentru inculpatul se susține că din probele administrate nu rezultă deloc vinovăția acestuia. Inculpatul a fost plecat în Belgia și avut o relație cu și nu rezultă că ar fi fost proxenet. Inculpatul nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Prin apărătorul desemnat din oficiu inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive în ce-l privește.

În motivarea recursului se susține că inculpatul este nevinovat, este prietena lui și nu știe cu ce s-a ocupat când au fost în Italia. Inculpatul are o situație familială grea, mama și bunica lui fiind bolnave și având nevoie de sprijinul său material. Apreciază că cercetarea sa în stare de libertate nu ar prejudicia mersul anchetei și nici nu ar genera un sentiment de insecuritate deoarece nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Prin apărătorul desemnat din oficiu inculpații, a, G, și au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și respingerea propunerilor de prelungire a măsurii arestării preventive cu consecința punerii lor în stare de libertate.

În motivarea recursurilor se susține că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 143.C.P.P. și nici cele prevăzute de art. 148 lit. f În C.P.P. cauză nu există probe temeinice că inculpații s-ar face vinovați de săvârșirea infracțiunilor ce li se rețin. În cauză nu s-a făcut dovada că inculpații se cunoșteau și că formează un grup infracțional. În cauză nu s-a dovedit că inculpații prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În motivarea recursului se susține că încheierea penală atacată a fost pronunțată cu încălcarea fundamentală a drepturilor inculpatului în sensul că în fața instanței de fond acesta a fost încătușat, aspect care contravine practicii CEDO. Ca urmare întreaga procedură a fost viciată.

Se mai arată că în cauză, la soluționarea recursului trebuie avut în vedere principiul oportunității, respectiv dacă se mai impune ca după 30 de zile de la data arestării preventive, prelungirea acestei măsuri ar mai fi oportună atâta timp cât în cererea de prelungire a măsurii arestării preventive DIICOT nu arată că urmează a se efectua acte de urmărire penală care-l privesc pe inculpat. La fel, nu se impune prelungirea acestei măsuri în ce-l privește pe inculpat pentru că nu s-a efectuat transcrierea tuturor convorbirilor telefonice, aspect care nu-i este imputabil inculpatului.

Se susține că la alegerea măsurii preventive trebuie să se țină seama de circumstanțele personale ale fiecărui inculpat iar încheierea penală atacată este motivată în general și nu face referire la fiecare inculpat.

Acuzațiile ce i se aduc inculpatului nu sunt dovedite, probațiunea s-a făcut generic expunându-se faptele de care inculpatul este acuzat, fără a fi dovedite.

În cauză nu s-a dovedit nici pericolul social pe care l-ar prezenta inculpatul dacă ar fi cercetat în stare de libertate. Acest pericol ar viza comunitatea din care inculpatul face parte, dar atâta timp cât părțile vătămate continuă să practice prostituția și în timpul cât inculpatul este arestat, starea sa de libertate nu ar afecta securitatea acestei comunități.

În cauză s-a încălcat și principiul egalității de tratament în sensul că învinuitul este cercetat în stare de libertate și față de acesta s-a dispus de către procuror măsura obligării de a nu părăsi țara deși acuzațiile care i se aduc sunt mai grave.

Prin apărătorul desemnat din oficiu inculpații, A, -, - și au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și respingerea propunerilor de prelungire a măsurii arestării preventive cu consecința punerii lor în libertate.

În motivarea recursurilor se susține că potrivit disp. art. 155.C.P.P. prelungirea arestării preventive se poate face doar dacă în cauză se mențin indiciile temeinice care au condus la luarea inițială a măsurii arestării preventive sau dacă au apărut indicii noi. În speță se apreciază că nu există indicii temeinice că inculpații ar fi săvârșit faptele și nici probe de vinovăție, astfel că nu se mai impune prelungirea măsurii arestării preventive. La fel, nu s-a dovedit existența pericolului concret pentru ordinea publică prezentat de inculpați, neexistând probe în acest sens. Singurele indicii rezultă din convorbirile telefonice dar acestea sunt vagi și nu concrete. Inexistența acestor indicii la luarea măsurii arestării preventive conduce la imposibilitatea prelungirii acestei măsuri.

Inculpații recurenți și - au fost arestați în diferite perioade ale anilor 2008-2009 iar acuzațiile ce li se aduc sunt nedovedite.

În motivarea recursului se susține că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cerute de disp. art. 148 lit. f teza a---a referitoare C.P.P. la existența probelor că inculpatul ar prezenta un pericol social concret. Participarea inculpatului la săvârșirea faptelor nu este dovedită, în cauză trebuie să se țină seama că deși inculpatul se află la a doua confruntare cu legea penală, la dosar se află depus un contract din care rezultă că acesta a fost în ia la muncă în perioada 2008-2009.

În speță se invocă și principiul egalității de tratament tot cu referire la învinuitul.

Prin apărătorul ales inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive cu consecința punerii sale în libertate. În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

În motivarea recursului se arată că din materialul probator nu rezultă că inculpatul ar fi săvârșit faptele de care este acuzat. telefonice prezentate sunt rezultatul unor farse iar inculpatul este nevinovat. Inculpatul a contractat un credit pentru a finanța deschiderea localului, credit pentru care a girat cu proprietatea părinților. Veniturile le-a obținut în mod legal și nu le-a dobândit de la prostituate și proxeneți. Se solicită a se constata că în comunitate este perceput ca o persoană serioasă și că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Cercetarea sa în stare de libertate nu ar influența mersul anchetei și se invocă principiul egalității de tratament cu referire la învinuitul.

În motivarea recursului se arată că judecătorul fondului a comis un exces de putere prin aceea că dispunând prelungirea măsurii arestării preventive s-a încălcat prezumția de nevinovăție. În cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 136 și 148 lit. f teza a --a C.P.P. neexistând probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Nu se poate susține că s-a produs o rezonanță socială negativă iar motivele pentru care s-a solicitat prelungirea arestării preventive nu îl privesc pe inculpat. Se invocă și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că nu are antecedente penale, are un copil minor în întreținere și are credite de achitat.

Prin apărătorul ale inculpata a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive cu consecința punerii sale în libertate.

În motivarea recursului se arată că încheierea penală atacată nu este motivată, simpla enunțare a sintagmei că se mențin temeiurile care au condus la luarea măsurii arestării preventive și că inculpata prezintă pericol pentru ordinea publică nu este suficientă pentru a se dispune prelungirea acestei măsuri.

În cauză nu s-a dovedit că inculpata prezintă un pericol social concret, motivarea neputându-se face în general, iar instanța de control judiciar nu poate completa această motivare.

Curtea de Apel examinând recursurile declarate de inculpații, -, a, (), G, G, A, -, -, și prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu, constată că recursul declarat de inculpatul este fondat și va fi admis, iar celelalte recursuri vor fi respinde, din următoarele considerente:

În ce privește recursul inculpatului:

Din actele existente la dosarul cauzei rezultă indicii temeinice că inculpatul ar fi săvârșit faptele de care este acuzat, iar invocarea nevinovăției sale nu poate fi analizată de către instanța de control judiciar în această fază a procesului penal.

Conform disp. art. 136 al. 8.C.P.P. la alegerea măsurii preventive ce urmează a fi luată față de un inculpat se ține seama și de circumstanțele sale personale. În speță, cu ocazia judecării prezentului recurs acuzarea - DIICOT Serviciul Teritorial Alba I, a depus un raport de expertiză medico-legală în ce-l privește pe inculpatul recurent. Din concluziile acestui raport rezultă că inculpatul suferă de mai multe afecțiuni grave care necesită tratament de specialitate și intervenții chirurgicale de urgență, boli care în prezent nu îi permit participarea la urmărirea penală.

Față de această circumstanță personală Curtea apreciază că în ce-l privește pe inculpatul nu se mai impune prelungirea stării de arest preventiv.

Întrucât din actele de urmărire penală efectuate până în prezent rezultă indicii temeinice că inculpatul ar fi săvârșit faptele de care este acuzat, pentru buna desfășurare a procesului penal, văzând și prevederile art. 146 al. 11/1 C.P.P. se impune înlocuirea măsurii arestării preventive luate față de inculpatul cu o măsură preventivă mai puțin restrictivă, și anume măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.

În ce privește recursurile inculpaților, a, (), G, G, A, -, -, și:

Prin recursurile lor inculpații solicită în principal respingerea propunerilor de

de prelungire a măsurii arestării preventive în ce-i privește pe considerentul că sunt nevinovați și că nu ar fi săvârșit faptele ce li se impută arătând că probele existente la dosarul cauzei nu le demonstrează vinovăția. Inculpații recurenți contestă încadrările juridice date faptelor de săvârșirea cărora sunt acuzați. Ca o consecință, inculpații recurenți arată că fiind nevinovați, în cauză nu există nici un pericol social concret pentru ordinea publică, astfel că nu se mai justifică prelungirea măsurii arestării preventive în ce-i privește.

Curtea constată că în această fază a desfășurării procesului penal recursurile inculpaților trebuie analizate prin prisma dispozițiilor legale privitoare la prelungirea măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale.

Astfel, conform disp. art. 155 al. 1.C.P.P. arestarea preventivă a inculpaților dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

Din examinarea actelor existente la dosarul cauzei Curtea constată că în speță temeiurile care au condus inițial la luarea măsurii arestării preventive impun în continuare privarea de libertate a inculpaților. Mai mult, față de inculpații, și au apărut indicii noi, respectiv a fost extinsă urmărirea penală pentru săvârșirea și a altor fapte.

Instanța de fond a dispus prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații recurenți în considerarea faptului că în cauză există indicii temeinice că ar fi săvârșit faptele de care sunt acuzați - indicii care se mențin și în prezent, și nu că s-ar face vinovați de săvârșirea acestor fapte. Prin prelungirea măsurii arestării preventive nu se încalcă prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpații, ci doar s-a constatat existența indiciilor temeinice care conduc la bănuiala rezonabilă că inculpații că ar fi săvârșit faptele ce li se impută.

temeinice au fost expuse pe larg de către instanța de fond, fiind acelea care au condus inițial la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați, precum și cele apărute în intervalul de timp scurs de la luarea măsurii arestării preventive.

temeinice se referă la fiecare inculpat în parte și conduc la bănuiala rezonabilă că aceștia ar fi săvârșit faptele de care sunt acuzați. De altfel, chiar majoritatea inculpaților recurenți admit că au săvârșit fapte în legătură cu acuzațiile ce li se aduc dar contestă încadrările juridice date faptelor de către organele de urmărire penală și apreciază că sunt nevinovați.

Inculpații recurenți apreciază că instanța de fond nu a motivat prelungirea măsurii arestării preventive cu privire la fiecare, făcând aprecieri de ordin general. Examinând încheierea penală atacată Curtea constată că instanța de fond a expus indiciile temeinice cu privire la fiecare dintre inculpați dar a și analizat aceste indicii cu referire la acuzațiile de constituire - în diverse modalități de participație, a unui grup infracțional.

În concluzie, constatând că indiciile temeinice care au condus la luarea măsurii arestării preventive inițiale față de inculpați subzistă și în prezent, sub acest aspect soluția instanței de fond este legală și temeinică.

Inculpații recurenți contestă în recursul lor îndeplinirea condiției prev. la art. 148 lit. f referitoare C.P.P. la existența pericolului concret pe care-l prezintă pentru ordinea publică.

Examinând ansamblul actelor de urmărire penală administrat în cauză până în prezent Curtea constată că și această condiție este îndeplinită și că soluția instanței de fond este legală și temeinică și sub acest aspect.

Astfel, inculpații sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită, fapte săvârșite într-o perioadă lungă de timp, asupra unui număr mare de persoane, dintre care unele minore. Niciunul dintre inculpați, prin poziția pe dare o adoptă nu realizează gravitatea faptelor de care sunt acuzați și consecințele pe care săvârșirea unor asemenea fapte le prezumă.

ul social concret rezidă din rezonanța negativă produsă în societate că presupușii autori ai unor asemenea fapte sunt cercetați în stare de libertate, din amploarea și extinderea unor asemenea fapte presupus a fi săvârșite, din faptul că inculpații recurenți ar fi înțeles să se organizeze în săvârșirea faptelor pentru a-și maximiza profitul, că parte din persoanele exploatate sunt minore, că majoritatea inculpaților nu se află la prima confruntare cu legea penală, unii fiind recidiviști iar alții condamnați anterior pentru fapte penale.

Nu se poate susține că rezonanța socială negativă din comunitate nu are relevanță în aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică, atâta timp cât prin faptele presupus a fi fost săvârșite inculpații au creeat un sentiment de nesiguranță în comunitatea în care trăiau.

subiectivă a inculpaților recurenți că prostituatele își desfășoară în continuare activitatea și în timpul cât ei sunt arestați preventiv, nu este în măsură a-i exonera de răspunderea pentru propriile fapte și nu diminuează cu nimic pericolul social pe care îl prezintă fiecare.

Inculpații recurenți și au arătat că în ce-i privește nu există îndeplinită condiția pericolului social concret deoarece sunt persoane care au o ocupație stabilă în urma căreia realizează venituri și până în prezent nu s-au confruntat cu legea penală.

Această apărare nu este acceptată de către C deoarece, raportat la faptele de care sunt acuzați, pericolul social concret există și este dovedit de împrejurarea că deși inculpații nu ar fi avut nevoie de niște eventuale venituri obținute prin modalități ilicite, sunt acuzați că s-ar fi constituit într-un grup organizat nestructurat și ar fi săvârșit fapte de proxenetism iar prin ocupațiile pe care le aveau ar fi sprijinit ceilalți inculpați să-și desfășoare eventualele activități ilicite în condiții de siguranță și ar fi urmărit obținerea de venituri ilicite în nume personal, venituri neevindențiate legal.

De altfel, raportat la acuzațiile grave ce li se aduc inculpaților recurenți Curtea apreciază că în cauză primează interesul public de a se stabili în condiții de legalitate și celeritate dacă acuzațiile aduse sunt reale iar în prezent se apreciază că este în interesul urmăririi penale ca această fază a procesului penal să se facă cu inculpații aflați în stare de arest preventiv.

Inculpatul prin recursul său a arătat că încheierea instanței de fond este viciată deoarece la judecarea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive a fost încătușat și în acest mod i s-a încălcat drepturile.

Așa cum s-a mai arătat Curtea, ca instanță de control judiciar trebuie să analizeze legalitatea și temeinicia încheierii atacate prin prisma dispozițiilor legale care reglementează procedura prelungirii măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale iar neregularitatea invocată de inculpatul nu este de natura aceleia care să atragă nulitatea încheierii atacate.

Inculpații recurenți își motivează recursurile și prin aceea că necesitatea prelungirii măsurii arestării preventive nu îi privește, DIICOT prin cererea formulată motivând solicitarea necesității prelungirii pentru efectuarea unor acte de urmărire penală care nu reclamă aflarea lor în stare de arest preventiv.

Curtea constată că raportat la acuzațiile care li se aduc inculpaților recurenți, cauza nu poate fi disjunsă, probațiunea fiind administrată în mod unitar și regula este ca cercetarea penală să se facă în mod unitar și pentru toți inculpații.

Prin recursurile lor inculpații recurenți critică și modul în care este efectuară cercetarea penală de către procuror, invocând nerespectarea principiului egalității de tratament între inculpați și învinuiți, în sensul că pentru unii dintre inculpați s-a propus arestare preventivă și prelungirea acestei măsuri, în timp ce pentru alții - despre care se afirmă că ar fi acuzați de fapte mai grave, nu s-a solicitat arestarea.

Curtea observă că este investită doar cu verificarea legalității și temeiniciei încheierii prin care s-a dispus de către instanța de fond prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații pentru care s-a luat măsura arestării preventive și nu are a analiza acuzațiile aduse altor inculpați sau învinuiți care în prezent nu sunt arestați. Judecătorul nu poate cenzura în această fază a desfășurării procesului penal modul în care organul de urmărire penală efectuează actele de urmărire penală și nu se poate pronunța asupra felului în care se desfășoară urmărirea penală la procuror. Nu se poate susține că față de inculpații recurenți s-a încălcat principiul egalității de tratament atâta timp cât instanța este investită doar a se pronunța cu privire la îndeplinirea condițiilor legale pentru a se putea dispune prelungirea măsurii arestării preventive în ce-i privește.

În ce privește susținerile inculpaților referitoare la situația lor personală și familială, acestea vor fi avute eventual în vedere de către organele de urmărire penală sau instanțe, dacă în cauză se va proceda la trimiterea în judecată a inculpaților și în urma cercetării judecătorești se va stabili vreo vinovăție în sarcina lor. Este adevărat că la alegerea măsurilor preventive ce urmează a fi luate se ține seama de circumstanțele personale ale fiecărui inculpat dar circumstanțele personale invocate de către inculpații recurenți nu sunt de natura acelora care nu permit prelungirea măsurii preventive. temeinice care au condus la luarea și prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații recurenți relevă bănuiala rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit faptele ce li se impută, fapte de o gravitate mare, fiecare inculpat prezentând pericol pentru ordinea publică, iar necesitatea protejării interesului public este mai puternică decât circumstanțele personale invocate de inculpați.

Față de cele arătate mai sus Curtea apreciază că în acest moment al desfășurării urmăririi penale nu se impune a se înlocui măsura arestării preventive luată față de inculpații recurenți cu o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate, soluția pronunțată de către Tribunalul Alba fiind legală și temeinică.

Față de cele expuse, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d va C.P.P. admite ca fondat recursul declarat de inculpatul iar în baza art. 385/15 pct. 1 lt. b va C.P.P. respinge ca nefondate recursurile inculpaților, a, (), G, G, A, -, -, și.

În temeiul art. 192 alin.2 pr.penală imnculpații, G, vor fi obligați să plătească fiecare statului suma de câte 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, iar inculpații, G, A, -, -, vor fi obligați să plătească statului fiecare suma de câte 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 100 reprezentând onorariul apărătorilșor desemnați din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DISPUNE:

Admite recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 4 din 04 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Alba secția penală nr. dos. Nr- și în consecință:

Respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de DIICOT - Serviciul Teritorial Alba privind pe inc. și în baza art. 146 alin.11/1 pr.penală raportat la art. 145/1 pr.penală și ia față de inculpatul măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara începând cu 11 februarie 2010

În baza art. 145/1 alin.2 raportat la art. 145 alin.1/1 pr.penală pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea conform programului de supraveghere întocmit de organele de poliție sau ori de câte ori este chemat;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului de urmărire penală;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poate nicio categorie de arme;

În baza art. 145/1 alin.2 raportat la art. 145 alin.1/2 pr.penală inculpatul va fi obligat:

a) să nu se apropie de persoanele vătămate, membrii familiilor acestora, de ceilalți inculpați și învinuiți în cauză, de martori, și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect;

b) să nu se afle în locuințele persoanelor vătămate.

Desemnează Poliția Orăștie cu supravegherea respectării de către inculpat a măsurilor dispuse.

Pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 145 alin.3 pr.penală privind încălcarea cu rea credință a obligațiilor stabilite.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații:, G, G, A, -, -, și împotriva aceleiași încheieri penale.

Obligă pe inculpații recurenți, G, să plătească fiecare statului suma de câte 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.

Obligă pe inculpații recurenți:, G, A, -, -, să plătească statului fiecare suma de câte 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 100 reprezentând onorariul apărătorilșor desemnați din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 08 februarie 2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - -

Grefier,

Red. GD

Tehnored. VV 2 ex/15.02.2010

Președinte:Marius Aurel Motolea
Judecători:Marius Aurel Motolea, Sanda Trif, Dana

#Judecator Marius Aurel Motolea

Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 5/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 5/2010. Curtea de Apel Alba Iulia