Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 5/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 5/2010
Ședința publică de la 08 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Oana Maria
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 4/05.02.2010 pronunțate de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr-
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, aflat în stare de arest și asistat de avocat, apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată într-un proces verbal, atașat separat la dosarul cauzei.
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul îân dezbateri.
Avocat, apărător ales al inculpatului recurent, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând respingerea propunerii de aretare preventivă, argumentând că inculpatul a recunoscut și regretă fapta săvârșită, are o vârstă înaintată, iar probele au fost administrate, fapta fiind săvârșită în decembrie 2009, astfel că inculpatul nu ar putea influența administrarea probațiunii. În apărare, arată că fapta a fost săvârșită în stare de legitimă apărare.
În concluzie, solicită punerea inculpatului în libertate, având în vedere că măsura arestării preventive este o măsură excepțională.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică, argumentând că există suficiente indicii temeinice, fiind îndeplinită cerința prevăzută de art. 148 lit. f Cod pr. pen.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluționarea prezentului recurs.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față, constată următoarele;
Prin încheierea penală nr. 4/05.02.2010 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr- a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba cu privire la inculpatul, iar în baza art. 149 ind. 1 rap. la art. 143 și 148 lit. f pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a acestuia pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 05.02.2010 până la data de 06.03.2010.
În baza art. 192 al. 3.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate au fost lăsate în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut următoarele:
Examinând propunerea de arestare preventivă prin prisma disp. art. 149/1 Cod procedură penală, în raport de materialul probator administrat până în prezent în cauză, Tribunalul a apreciat că există indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunile pentru care este cercetat, astfel cum au fost descrise în propunerea de arestare, faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, generat de rezonanța social negativă a faptului că persoane care au comis fapte care au pus în pericol viața unei persoane, sunt cercetate în stare de libertate, fiind astfel întrunite cerințele art. 143, 148 lit. Cod procedură penală.
Pericolul pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpatului este redat de gravitatea deosebită a faptelor, de urmările acesteia, respectiv punerea în pericol a vieții victimei. persoanei este una din cele mai importante valori apărate de Codul penal, astfel că lăsarea în libertate a inculpatului ar crea o nesiguranță în rândul comunității din care inculpatul face parte, că o persoană care a comis o faptă prin care s-a pus în pericol viața altei persoane este judecată în stare de libertate și ar putea crea un sentiment de neîncredere în actul de justiție.
Măsura preventivă luată asupra inculpatului corespunde exigențelor CEDO, fiind conformă cu scopurile urmărite de art. 5 al Convenției.
Aspectele referitoare la modul de derulare al incidentului (provocare, legitimă apărare) vor fi verificate de organul de urmărire penală și de instanța de judecată prin administrare de mijloace de probă, întrucât țin de fondul cauzei, iar la acest moment exced cadrului procesual care este limitat doar la verificarea existenței indiciilor temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpat a unor fapte prevăzute de legea penală și sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, precum și la examinarea împrejurării concrete, dacă lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Pericolul pentru ordinea publică este cu atât mai evident cu cât inculpatul nu se află la prima confruntare cu legea penală, din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultând că aceasta suferit o condamnare la pedeapsa amenzii în cuantum de 6.000.000 lei (ROL) pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 al.1, 205 Cp, pedeapsă pentru care a intervenit reabilitarea conform art. 134 Cp și la pedeapsa amenzii de 500 RON amendă administrativă pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 al. 1 Cp aplicată prin ordonanța 3321/P/15.10.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria
În raport de cele arătate instanța a apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele art.143 și 148 lit. f Cod pr.penală.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs, în termenul legal, inculpatul, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând cercetarea sa în stare de libertate, întrucât nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În expunerea motivelor de recurs, inculpatul a susținut că a recunoscut comiterea faptei, a regretat-o, nu ar fi acționat în modalitatea descrisă dacă partea vătămată nu ar fi venit, împreună cu alte persoane, la domiciliul său, după ce, în prealabil, i-a agresat fiul.
A fost invocată situația familială dificilă, soția fiind cea care a rămas să se ocupe singură de gospodărie.
Examinând încheierea atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, conform prevederilor art. 385 ind. 6 al. 3.pr.pen.Curtea constată că recursul inculpatului este fondat.
În mod corect instanța de fond a constatat că la dosar există indicii temeinice, în accepțiunea art. 68 ind. 1.pr.pen. din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat, în sensul că, la data de 26.12.2009, a aplicat părții vătămate Gol ovitură cu un obiect ascuțit - cuțit, potrivit depozițiilor martorilor și concluziilor expertizei medico-legale, respectiv pilă metalică, potrivit susținerilor inculpatului, partea vătămată suferind leziuni la nivelul abdomenului, care au necesitat pentru vindecare 25 zile îngrijiri medicale.
Pentru infracțiunea de tentativă de omor, prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i pen. pentru care s-au efectuat acte de cercetare față de inculpat, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, fiind îndeplinită astfel teza Iaa rt. 148 lit. f pr.pen. după cum în mod corect a constatat și instanța de fond.
În privința pericolului concret pentru ordinea publică prezentat de lăsarea inculpatului în libertate, cerință stipulată de teza a II - art. 148 lit. f pr.pen. Curtea apreciază că acesta nu subzistă și nu justifică luarea față de inculpat a celei mai grave dintre măsurile preventive.
Astfel, fără a ignora gravitatea faptelor imputate, Curtea constată că acestea au avut loc la data de 26.12.2009, iar până la momentul formulării propunerii de arestare preventivă au existat suficiente temeiuri din care să rezulte indicii ale comiterii faptei de către inculpat.
Cu toate acestea, cercetările au fost derulate cu inculpatul în stare de libertate, fără a se constata existența unui pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul nu s-a sustras cercetărilor, nu a încercat să influențeze persoanele implicate în cauză și nu a avut ulterior incidentului alte conflicte.
A proceda, la finalizarea cercetărilor, la luarea măsurii arestării preventive, în condițiile în care până la acel moment procesual această măsură preventivă nu a fost considerată oportună, derularea cercetărilor nu a fost împiedicată și nu au intervenit alte elemente care să justifice o atare măsură, este excesiv.
Nu poate fi acceptat argumentul primei instanțe, în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului ar crea o stare de nesiguranță în rândul comunității din care face parte, cât timp acest argument este adus la aproape o lună și J de la data comiterii presupusei fapte, iar până la acest moment inculpatul a trăit în rândul aceleiași comunități, pe care acum se prezumă că ar pune-o în pericol.
Măsura nu este justificată nici prin prisma scopului reglementat de art. 136.pr.pen. deoarece nu rezultă că lăsarea inculpatului în libertate ar influența buna desfășurare a procesului penal sau ar fi necesară pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la urmărire penală sau judecată.
Pentru considerentele expuse, având în vedere circumstanțele cauzei și momentul procesual la care s-a solicitat luarea măsurii preventive, Curtea constată că nu se poate reține că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, recursul declarat în cauză fiind fondat.
În consecință, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d pr.pen. Curtea va admite recursul inculpatului, va casa încheierea atacată și, procedând la rejudecare, va respinge propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpat.
Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului arestare preventivă nr. 35/05.02.2010 emis de Tribunalul Alba în dosarul nr-, dacă nu este arestat în altă cauză.
Cheltuielile judiciare avansate în recurs vor rămâne în sarcina statului, conform art. 192 al. 3.pr.pen.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DISPUNE:
Admite recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 4/05.02.2010 pronunțate de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr-.
Casează încheierea penală atacată și în rejudecare:
Respinge propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 35/05.02.2010 emis de Tribunalul Alba în dosarul nr-, dacă nu este arestat în altă cauză.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 08.02.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. MF
Dact. FB/2 ex/9.02.2010
F:
ROMÂNIA A I, 08.02.2010
CURTEA DE APEL ALBA -
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
Către,
ARESTUL
Vă solicităm să puneți de îndată în libertate pe inculpatul, fiul lui și -, născut la 27.03.1955, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 35/05.02.2010 emis de Tribunalul Alba în dosarul nr-, dacă nu este arestat în altă cauză, întrucât prin încheierea penală nr. 5/08.02.2010, pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA, în dosarul nr-, s-a admis recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 4/05.02.2010 pronunțate de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr-, casându-se această încheiere.
Alăturat vă comunicăm copia minutei încheierii penale nr. 5/08.02.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- -
Președinte:Ștefan FătJudecători:Ștefan Făt, Monica Farcaș, Oana Maria
