Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 7/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
ÎNCHEIEREA nr. 7
Ședința publică din 29 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Căliman vicepreședinte instanță
JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Dumitru Pocovnicu Bogdan Adrian
- -
GREFIER: - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat prin procuror - -
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de inculpatul, împotriva încheierii din data de 19 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod Procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu - av..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei asupra cauzei, după care:
Instanța pune în discuția părților - din oficiu - pune în discuție tardivitatea recursului formulat de inculpat, față de faptul că hotărârea atacată a fost pronunțată la data de 19 ianuarie 2010, iar inculpatul a formulat recursul la data de 25 ianuarie 2010.
Av. precizează că - așa cum rezultă din cererea de recurs inculpatul are angajat pe d-nul avocat, acesta nu a fost anunțat, l-a contactat telefonic și acesta nu se află în localitate, motive pentru care solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru prezența apărătorului ales.
Inculpatul arată că nu cunoaște detalii, însă știe că rudele l-au angajat pe d-nul avocat și solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a se prezenta apărătorul său ales.
Instanța - față de faptul că la dosar nu există dovada apărătorului ales că a fost angajat, precum și faptul că nu are formulată nicio cerere - constată că se impune judecarea cauzei cu apărătorul desemnat din oficiu și respinge cererea de amânare a judecării cauzei.
Av. - față de excepția tardivității ridicată de instanță și față de susținerile inculpatului - lasă soluția la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare a cauzei întrucât nu există dovada că a fost angajat av., a se constata că recursul inculpatului este tardiv și solicită respingerea acestuia ca atare.
Recurentul inculpat - având cuvântul - solicită admiterea recursului și judecarea în stare de libertate.
CURTEA
- deliberând -
Prin încheierea din 19.01.2010 pronunțată de Tribunalul Bacău în dos- s-a dispus:
În baza art.156 pr.penală coroborat cu art.159 pr.penală admiterea propunerii formulate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU de prelungire a arestării preventive a inculpaților:
1) ,fiul lui și, născut la data de 31.03.1960 în loc., jud.B, cu același domiciliu, cetățenia română, 8 clase, ocupația agricultor, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, CNP -, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de "omor calificat" prev. de art.174-175 lit. "c" pen.
2), fiul lui și, născut la data de 12.03.1963 în loc. jud.B, cu același domiciliu, cetățenia română, studii 8 clase, ocupația agricultor, necăsătorit, un copil minor, stagiul miliar satisfăcut, fără antecedente penale, CNP -, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de "omor calificat" prev. de art.174-175 lit. "c" pen.
S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive fiecărui inculpat cu încă 30 de zile,începând cu data de 24 ianuarie 2010 și până pe 22 februarie 2010 inclusiv.
S-a dispus plata din fondul a sumei de câte 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
În temeiul art.192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:
Prin încheierea de ședință din data de 28 10 2009 Tribunalului Bacău, în baza art.146, 149/1, art.148 lit f pr.pen. s- admis propunerea PARCHETULUI și s- dispus arestarea celor doi inculpați pentru 29 de zile începând cu data de 28.10.2009 și până la data de 25.11.2009 inclusiv și emiterea unui mandat de arestare pe numele fiecăruia, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20.pen. rap. la art. 174-175 lit. "c" pen privind pe victima.
Întrucât victima a decedat la data de 30.10.2009, a fost schimbată încadrarea juridică în infracțiunea de omor calificat prin ordonanța parchetului din data de 10 11.2009.
Prin încheierea de ședință din data de 23.11.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-, în baza art. 156.C.P.P. coroborat cu art. 159.C.P.P. s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a fiecărui inculpat, până ladata de 23 ianuarie 2010, inclusiv.
Ca situație de fapt, s-a reținut că soții și sunt căsătoriți de circa 25 ani, însă nu au copii, iar în ultimii ani de zile, relația dintre aceștia a degenerat în dese conflicte, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, conflicte în cadrul cărora inculpatul obișnuia să-și agreseze soția, iar aceasta se refugia la rudele sale, însă după un timp revenea la domiciliu chiar cu riscul de a fi din nou agresată de către soțul său.
Ca urmare a unui conflict dintre cei doi soți anterior datei de 12.10.2009, victima a plecat în aceeași zi de la domiciliu, pe jos parcurgând o distanță considerabilă, până în satul Pădureni, comuna, la domiciliul părinților săi ( o distanță de 7- 8 km, chiar 18 km după unii martori), folosindu-se și de prilejul că urma hramul bisericii din localitate, ce avea loc de Sf. respectiv pe data de 14.10.2009.
La domiciliul părinților săi, victima a locuit mai multe zile, dar fiind alungată de acolo de fratele său, în ziua de 23.10.2009, în jurul orelor 11,00, s-a deplasat din nou pe jos, către satul Nănești, com., la domiciliul său, pe același traseu.
Ajungând în localitatea de domiciliu, în jurul orei 16,00, s-a oprit mai întâi la locuința martorei, unde s-a plâns numai de faptul că este obosită de atâta drum și că o dor picioarele.
După ce a stat la masă, la aceasta, la circa o oră, s-a deplasat tot singură spre casă, dar nu a mers direct la domiciliu, întrucât îi era teamă să nu fie din nou agresată (ca de obicei), de către soțul său, fapt pentru care s-a oprit la locuința cumnatului său, și a insistat pe lângă concubine acestuia să o primească să doarmă la ei.
A doua zi de dimineață, victima împreună cu concubina cumnatului său s-au deplasat la locuința lui, unde martora a insistat pe lângă acesta să o primească și nu o mai bată. Cu toate că inculpatul amenința că o va cu o, martora s-a retras la domiciliul său și a lăsat-o pe victimă în curtea inculpatului.
După-amiaza, în jurul orelor 15,00-16,00, aceeași martoră a auzit țipetele de durere ale victimei și recunoscând și vocea concubinului său, s-a deplasat din nou la domiciliul lui să vadă ce se întâmplă, iar când a intrat a constatat că ambii inculpați loveau victima cu brutalitate, cu pumnii, cu picioarele și cu o.
Victima se afla în stare de semiconștiență, iar inculpații o aduceau în simțiri stropind-o cu după care o loveau din nou.
Martora, a încercat să intervină, însă concubinul său a amenințat-o că "o va omorî și pe ea", fapt pentru care martora s-a retras la domiciliul său.
În dimineața zilei de 25.10.2009, martora s-a deplasat din nou la domiciliul lui și a constatat că victima era în stare de totală inconștiență, iar ulterior, fiind anunțat serviciul de ambulanță, a fost transportată la Spitalul de Urgență B, unde a fost internată cu diagnosticul de "comă gradul IV. cranio cerebral" și având în vedere gravitatea leziunilor constatate, s-a luat măsura trimiterii de urgență la Spitalul de Urgență Sf. Treime I, cu diagnosticele menționate, adăugându-se și un hematom subdural, condiții în care șansele de supraviețuire erau minime.
Victima a decedat la data de 30.10.2009, ca urmare a loviturilor primite de la cei doi inculpați.
Pentru luarea acestei măsuri preventive instanța a constatat că sunt întrunite cumulativ condițiile art.143 și una din cele arătate la litera f din art.148 pr.pen.
Conform dispozițiilor articolului 5 paragraful 1 litera c din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, care face parte integrantă din dreptul intern în urma ratificării sale prin Legea nr.30/1994 si prin prisma prevederilor articolului 20 raportat la articolul 11 din Constituția României, este permisă restrângerea libertății persoanei, când există motive verosimile pentru a bănui că persoana față de care s-a luat această măsură extremă, a săvârșit o infracțiune fără a aduce atingere prin aceasta prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpatul pana la soluționarea definitiva a cauzei
Ori, raportat la probele administrate până în acest moment al procesului penal, respectiv lipsa actului medico-legal, instanța apreciază că în speță, există motive temeinice de bănuială în sensul Convenției, de care beneficiază inculpații.
În privința art.143 pr.pen. în cauză există indicii temeinice care presupunerea rezonabilă că aceștia ar fi comis fapta pentru care sunt cercetați, având în vedere declarațiile fiecăruia dintre inculpați (cu precădere atitudinea nesinceră a soțului victimei, a inculpatului ), dată în fața instanței (în care acesta prezintă o versiune nouă a situației de fapt, aceea a unui accident de circulație, soția sa fiind călcată de o căruță și cele date la poliție și parchet (în care recunoaște că a lovită cu un băț doar la fund), din declarațiile, martorilor, toate vin să dovedească o situație de fapt preexistentă, o stare conflictuală familială ce dăinuie de foarte multă vreme, victima și soțul ei, consumând frecvent băuturi alcoolice, după care se producea scandal, soția sa fiind nevoită să fugă de acasă de frica sa. Așa s-a întâmplat și în perioada 23.10.2009, când bătută fiind de soțul ei, a fugit la părinți, în comuna, fiind și hramul bisericii din sat, iar după aproximativ 10 zile s-a hotărât să revină la domiciliul său.
De frica soțului, însă a tras la cumnatul său, și cerându-și voie a înnoptat la aceștia, pentru ca apoi, la rugămințile sale, să fie însoțită de cumnata sa la domiciliul său, și a asigura într-o oarecare măsură paza, să nu fie bătură de soțul său. Sub aspectul temeiniciei, instanța a apreciat că măsura arestării preventive se impune a fi luată întrucât există temeiuri arătate de art.143 și a 148 lit.f pr.pen.
Având în vedere caracterul grav al faptelor comise de inculpați, periculozitatea acestora, care rezidă și din pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile descrise, precum și împrejurarea că din probatoriul administrat în cauză rezultă că, există bănuiala legitimă că decesul victimei s-a datorat tocmai loviturilor aplicate de cei doi inculpați, aspect ce trebuie lămurit tocmai prin raportul de necropsie ce nu a fost încă întocmit, instanța a apreciat că în cauză se impune prelungirea arestării preventive a inculpaților pe o perioada 30 de zile.
La aprecierea pericolului pe care l-ar prezenta în concret pentru ordinea publică, lăsarea în libertate a inculpaților instanța a avut în vedere natura faptei de care sunt suspectați, implicând uzul de violență, sfera relațiilor sociale lezate (contra vieții, integrității corporale și sănătății), rezonanța socială a faptei date fiind gravitatea acesteia, comunitatea restrânsă în care s-a petrecut fapta, împrejurările în care se presupune a fost săvârșita fapta, aspect nerecunoscut și de inculpați în declarațiile date (susținerea inculpatului că nu a declarat adevărul la parchet, fiindcă nu l-a lăsat procurorul să scrie despre acest accident de căruță a cărui victimă ar fi fost soția sa, astfel că leziunile s-ar fi datorat acestuia și nu a loviturilor ce se presupune că i le-au aplicat cei doi, sunt cu totul neverosimile, inc. fiind asistat de apărător ales, declarația este scrisă de măna lui, iar fratele său nu susține această variantă).
Pentru motivele arătate, in temeiul art. 155 și următoarele din pr.pen s-a admis propunerea formulată și s-a dispus prelungirea măsurii arestului preventiv a fiecărui inculpat.
Onorariu avocat oficiu a fost suportat din fondul M
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva încheierii a declarat recurs, inculpatul fără a-l motiva în scris.
Curtea examinând actele și lucrările dosarului din oficiu constată ca recursul este tardiv pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art.140/3 al.1 Cpp, împotriva încheierii prin care judecătorul dispune, în timpul urmăririi penale, luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea, încetarea de drept sau prelungirea măsurii preventive, precum și împotriva încheierii de respingere a propunerii de arestare preventivă, învinuitul sau inculpatul și procurorul pot face recurs la instanța superioară în termen de 24 de ore de la pronunțare, pentru cei prezenți, și de la comunicare, pentru cei lipsă.
Instanța de recurs observă că recurentul inculpat a fost prezent la pronunțarea în ședință publică a încheierii recurate din data de 19.01.2010.
Curtea observă că recurentul inculpat a declarat recurs la data de 25.01.2010, în afara termenului peremptoriu, prevăzut de legea procesual penală.
Așa fiind, constatând că recursul a fost declarat de inculpat în afara termenului legal de 24 de ore, Curtea îl va respinge ca tardiv.
Văzând si dispozițiile art.189, 192 al.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.a pr.penală, respinge ca tardiv recursul declarat de recurentul-inculpat, împotriva încheierii din data de 19.01.2010, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dispune plata onorariului apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei din fondurile
În baza art.192 al.2 pr.penală obligă recurentul-inculpat să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în care s-a inclus și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.01.2010, în prezența recurentului inculpat arestat.
PENTRU,
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Dumitru Pocovnicu Bogdan Adrian
Aflată în
PREȘEDINTE INSTANȚĂ,
GREFIER,
Red.înch. -.
Red.înch. -
Tehnored. - - 2 ex.
01.02.2010
Președinte:Carmen CălimanJudecători:Carmen Căliman, Dumitru Pocovnicu Bogdan Adrian
