Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 72/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 1050/98/2010
474/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE nr. 72/
Ședința publică de la 26 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florică Duță
JUDECĂTOR 2: Camelia Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Elena Ursulescu
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de către inculpata, împotriva încheierii de ședință din data de 23.02.2010, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat, personal în stare de arest și asistat de avocat oficiu, Lipșa, în baza delegației nr. -, emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Constatând că, nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod Procedură Penală, trece la dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință, respingerea propunerii formulată de Parchet și lăsarea în libertate a inculpatului, considerând că nu se mai impune prelungirea duratei arestării preventive a acestuia, având în vedere că acesta nu prezintă un pericol pentru ordinea publică și nu poate influența continuarea cercetărilor.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului, ca nefondat, solicitând menținerea încheierii de ședință, pe care o consideră legală și temeinică, în raport de natura și modalitatea de comitere celor 4 acte materiale săvârșite de către inculpat și de pericolul pentru ordinea publică ce îl reprezintă acesta dacă va fi pus în libertate. Precizează că actele procedurale ce urmează a fi efectuate, nu se pot efectua cu inculpatul în stare de libertate, solicitând totodată și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul - inculpat având cuvântul, arată că lasă decizia la aprecierea instanței.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 23.02.2010, a Tribunalului Ialomița Secția Penală, pronunțată în dosarul nr- în baza art. 155 și urm. Cod procedură penală s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - și s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inc. pe o perioadă de 30 zile de la 28.02.2010 până la 29.03.2010 inclusiv.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpatul, pe motiv că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Curtea, analizând hotărârea din perspectiva motivelor invocate și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, apreciază recursul ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente.
Din probele administrate până în această fază procesuală, rezultă existența unor indicii temeinice în sensul că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat.
Astfel, din probele administrate până în prezent, se reține că în perioada octombrie-decembrie 2009 recrutat și găzduit prin amenințări și violențe în garsoniera sa pe minorele de 16 ani și de 13 ani și de 17 ani, minore care au fost exploatate sexual în mai multe localități din județul
Măsura arestării preventive a fost luată față de inculpat prin încheierea din 30.01.2010, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală în dosarul nr-.
Curtea, apreciază că circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor, natura acesteia, urmarea produsă, gradul de pericol social concret și circumstanțele personale ale inculpatului, duc la concluzia că se mențin temeiurile care au impus luarea măsurii arestării preventive.
În plus, măsura preventivă a fost riguros aleasă, avându-se în vedere dispozițiile art.136 alin. final Cod procedură penală, iar drepturile inculpatului și garanțiile procesuale prevăzute de art.171 și 155 și următoarele, au fost respectate.
Actuala fază procesuală, actele ce urmează a fi efectuate pentru terminarea urmăririi penale reclamă, în continuare, privarea de libertate, această măsură fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
În consecință, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 23.02.2010, a Tribunalului Ialomița Secția Penală, pronunțată în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, onorariul apărătorului desemnat din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-31.03.2010
Președinte:Florică DuțăJudecători:Florică Duță, Camelia Grigorescu, Elena Ursulescu
