Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 902/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 902
Ședința publică de la 29 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul A împotriva încheierii penale nr.135/CC/19.09.2008 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, inculpatul, prin apărătorul ales depune la dosar un memoriu și arată că nu are alte cereri de formulat.
Instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și în rejudecare cercetarea inculpatului în stare de libertate, motivat de faptul că inculpatul a fost provocat de către partea vătămată, între cei doi existând o stare tensionată, de mai mult timp. A se reține faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră, a recunoscut că l-a înjunghiat pe partea vătămată, datorită atitudinii violente a acesteia și a fost provocat de către această parte vătămată. Cu privire la persoana inculpatului, arată că acesta nu are antecedente penale, a avut loc de muncă și nu se impune starea excepțională a măsurii arestării preventive, solicitând înlocuirea acesteia cu obligația de a nu părăsi localitatea sau țara.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, încheierea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Inculpatul, având cuvântul, solicită a fi pus în libertate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr.135/CC/19.09.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în baza art.159 alin.7 raportat C.P.P. la art.155 și C.P.P. cu aplicarea art.143 și C.P.P. art.148 alin.1 lit.f s C.P.P.-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.
S-a prelungit starea de arest a inculpatului A, fiul lui și, născut la data de 26.02.1988, CNP - -, în prezent deținut în Arestul IPJ T, cu încă 30 de zile, începând cu data de 25.09.2008 până la data de 24.10.2008.
În baza art.192 alin.3 cheltuielile C.P.P. judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin propunerea introdusă și înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr- la data de 18.09.2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa solicitat prelungirea arestării preventive a inculpatului A, cu o durată de 30 zile.
În motivarea cererii s-a arătat că inculpatul este cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art.174, 175 alin.1 lit.c și i Cod Penal, constând în aceea că la data de 27.08.2008, în fața imobilului cu nr.86 din localitatea, în timp ce numitul era lovit cu unei sulițe de către inculpatul, inculpatul i-a aplicat victimei mai multe lovituri de cuțit provocându-i leziuni care i-au pus viața în primejdie.
Organele de urmărire penală au apreciat că prelungirea arestării preventive se impune întrucât pentru finalizarea cercetărilor mai sunt necesare efectuarea mai multor acte procedurale, respectiv audierea părții vătămate, identificarea și audierea în calitate de martor a soției numitului, atașarea raportului de constatare medico-legală a victimei, atașarea constituirii de parte civilă a spitalului, depunerea rapoartelor de expertiză solicitate în cauză, iar raportat la gravitatea faptei săvârșite, lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În probațiune s-a atașat la dosarul cauzei dosarul nr.1715/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Prin ordonanța nr.1715/P/2008 emisă la data de 28.08.2008 Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului A pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.20 raportat Cod Penal la art.174 alin.1, 175 alin.1 lit.c și i Cod Penal, constând în aceea că la data de 27.08.2008, în fața imobilului cu nr.86 din localitatea, în timp ce numitul era lovit cu unei sulițe de către inculpatul, inculpatul i-a aplicat victimei mai multe lovituri de cuțit provocându-i leziuni care i-au pus viața în primejdie.
În același timp, organele de urmărire penală au solicitat arestarea preventivă a inculpatului, asupra propunerii Tribunalul Timiș pronunțând-se prin încheierea penală nr.115/CC/28.08.2008 în sensul admiterii ei și arestării preventive a inculpatului, fiind emis și mandatul de arestare preventivă nr.67/28.08.2008 al Tribunalului Timiș.
Potrivit dispozițiilor art.155 în C.P.P. cursul urmăririi penale, arestarea inculpatului poate fi prelungită dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv declarațiile inculpaților, procesele verbale de sesizare, depistare, constatare și cercetare la fața locului, declarațiile martorilor, raportul medico-legal preliminar al IML T, din care rezultă suficiente indicii rezonabile referitoare la posibilitatea ca inculpatul să fi comis o faptă prevăzută de legea penală și sancționată cu închisoarea mai mare de 4 ani, prima instanță a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu s-au modificat, justificând în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Este evident că raportat la modalitatea de comitere a faptei, la natura acesteia, se poate observa faptul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în contextul în care din datele existente rezultă presupunerea rezonabilă că acesta a desfășurat activități cu repercusiuni dintre cele mai grave asupra relațiilor sociale, lăsarea lui în libertate putând avea un impact negativ asupra desfășurării în continuare a cercetărilor, menținerea inculpatului în arest fiind o premisă necesară pentru a se asigura aflarea adevărului în cauză și buna desfășurare a procesului penal.
Pe de altă parte, așa cum a subliniat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Kemmache împotriva Franței, în situația în care măsura arestării preventive a fost dispusă pentru protejarea ordinii publice, aceasta este legitimă doar atâta timp cât ordinea publică este efectiv amenințată. Or, în prezenta cauză, fiind vorba de o acțiune de o gravitate deosebită, cu consecințe dintre cele mai nefaste pentru victimă, prima instanță a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului, prin gravitatea deosebită a activității acestuia și prin reacția opiniei publice referitoare la persoanele implicate în comiterea unor fapte de o violență extremă, este susceptibilă de a conduce la o tulburare a ordinii publice.
Pentru aceste considerente, constatând că prelungirea duratei arestării preventive este premisa efectuării cu celeritate a actelor indicate în cuprinsul propunerii, în vederea finalizării cercetărilor, pentru aflarea adevărului, în condițiile în care temeiurile care au determinat privarea de libertate a inculpatului nu s-au schimbat, în baza art.159 raportat C.P.P. la art.155 și C.P.P. cu aplicarea art.143 și C.P.P. art.148 alin.1 lit.f prima C.P.P. instanță a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului cu încă 30 zile, durata acestui termen fiind justificată prin raportare la multitudinea actelor procedurale ce urmează a fi efectuate de organele de urmărire penală potrivit adresei de sesizare a instanței.
În temeiul art.192 alin.3 cheltuielile C.P.P. judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul - A recursul fiind motivat oral de apărătorul ales al inculpatului, care a arătat că inculpatul a fost provocat la comiterea faptei, a recunoscut și regretat fapta comisă, a avut un loc de muncă stabil, nu are antecedente penale și nu impune prelungirea măsurii arestării preventive, solicitând înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate.
Examinând încheierea penală recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art.3856alin.3 C.P.P. instanța constată că recursul formulat de către inculpatul A este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Din probele dosarului, rezultă că în speța de față sunt indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta penală reținută în sarcina sa, de către organul de urmărire penală, fiind îndeplinite condițiile prev.de art143 p Cod Penal, dar și cele ale dispozițiilor prev.de art.148 lit.f C.P.P. în condițiile în care infracțiunea de tentativă de omor calificat este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și împrejurările comiterii faptei.
Văzând că subzistă în continuare temeiurile care au condus la luarea măsurii arestării preventive, instanța apreciază că se impune în continuarea prelungirea stării de arest a inculpatului, cu încă 30 de zile, pentru ca organul de urmărire penală să aibă posibilitatea finalizării cercetărilor cum ar fi, audierea părții vătămate, a unui martor, depunerea raportului de expertiză solicitat în cauză.
Se apreciază că măsura arestării preventive este singura care în speța de față poate garanta buna desfășurare a procesului penale, celelalte măsuri preventive nu sunt suficiente pentru a asigura acest lucru, astfel că nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive, astfel cum a solicitat inculpatul prin apărător.
Aspectele invocate de către apărătorul inculpatului, cum ar fi lipsa antecedenței penale a inculpatului, starea de provocare, faptul că inculpatul a avut un loc de muncă, vor putea fi valorificate de către inculpat, în eventualitatea în care acesta va fi trimis în judecată, aceste împrejurări putând constitui circumstanțe atenuante facultative.
Nefiind motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța urmează să respingă ca nefondat recursul formulat de către inculpatul
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul A împotriva încheierii penale nr.135/CC/19.09.2008 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-.
În baza art.192 al.2 p Cod Penal obligă inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 29 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
- - G - -
GREFIER
- -
RED: GB/07.10.2008.
Dact: 2 exempl/ 01 Octombrie 2008
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Jud:
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea