Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 1/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 1/2010

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica

JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea

JUDECĂTOR 3: Sanda

Grefier

DIICOT - Serviciul Teritorial Albaa fost reprezentat de

Procuror -

Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpații, -, (), G, G, A, -, împotriva încheierii penale nr. 1/13 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul penal nr-.

La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat:

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul - aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales;

- inculpata aflată în stare de arest preventiv și asistată de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpata aflată în stare de arest preventiv și asistată de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul G aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul G aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul - aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

- inculpatul aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat cu delegație din oficiu;

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, față de dispozițiile art. 140/3 alin.3 pr.penală instanța a adus la cunoștința inculpaților faptul că au dreptul de a fi ascultați de către instanța de recurs și totodată li s-a adus la cunoștință că au dreptul să nu facă nici o declarație putându-și rezerva dreptul tăcere precum și faptul că, în situația în care vor fi de acord să dea o declarație, aceasta poate fi folosită și împotriva lor.

Inculpații recurenți au consimțit toți a fi ascultați de către instanța de recurs, sens în care s-a procedat la ascultarea acestora, declarațiile fiind consemnate în procese verbale separate atașate la dosarul cauzei.

Nefiind alte excepții de ridicat sau cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în susținerea recursurilor.

Avocat în susținerea recursului declarat de inculpatul a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii penale atacate și procedând la rejudecarea cauzei a se proceda la revocarea măsurii arestării preventive și punerea inculpatului de îndată în libertate sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

A precizat că măsura arestării preventive nu trebuia luată deoarece transcrierile convorbirilor telefonice s-ar putea să fi fost trunchiate și oricum acuzarea a încercat să convingă instanța pentru a dispune luarea acestei măsuri preventive. A solicitat a se lua în considerare faptul că inculpatul are 2 clase, nici nu prea știe să scrie și este infractor primar.

Avocat în susținerea recursului declarat de inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

A învederat instanței de recurs că în speță se impune analiza a 25 de propuneri de arestare preventivă și nu o singură propunere de arestare preventivă pentru 25 de inculpați, până în prezent discuția a fost la un nivel generic, dar se impunea o analiză individuală; mai mult motivarea hotărârii pronunțată de instanța de fond este una generică și reprezintă o copie fidelă referatului de propunere de arestare preventivă, nici măcar în două rânduri nu au fost combătute susținerile inculpaților.

Referatul de propunere de arestare preventivă trebuia justificat, explicat și făcut trimitere la probe. În ce-l privește pe inculpatul sunt două capete de acuzare (susținere de grup infracțional organizat și un act material de proxenetism) dar la dosarul cauzei nu se regăsește nici măcar cea mai vagă descriere a unui act material în ce-l privește pe acest inculpat în susținerea grupului și nu se face nici cea mai mică trimitere la vreo probă. În vol 1-3 se regăsesc înregistrările telefonice și ambientale, dar la cel mai detaliu nu se menționează nimic cu privire la inc., nu există nici măcar vreo convorbire telefonică între inculpatul și alt coinculpat sau să se facă trimitere la altceva.

În vol. 27 la fila 55 este singura probă împotriva inculpatului pentru infracțiunea de proxenetism, dar în perioada în care se susține că a comis infracțiunea de proxenetism el împărțea aceeași locuință cu numita și alții.

creată de grup infracțional organizat a fost atât de puternică încât inculpatul s-a pierdut, ca individ.

În ce privește pericolul pe care-l prezintă pentru ordinea publică proxeneții, a făcut trimitere la practica CEDO ( și ).

adusă inculpatului vizează o presupusă faptă comisă în Italia, iar din punct de vedere al acuzelor inculpatului cât și a probațiunii, situația inculpatului este mult mai bună față de ceilalți inculpați, deoarece în raport de elementele concrete din dosar se impune revocarea măsurii arestării preventive și eventual, înlocuirea acesteia cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

Avocat în susținerea recursurilor declarate de inculpații G, și, a solicitat admiterea acestora, casarea încheierii penale atacate și în rejudecare a se dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților.

În subsidiar a solicitat a se face aplicarea dispozițiilor art. 136 lit.b sau c pr.penală și a se înlocui măsura arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

A arătat că în sarcina inculpatul s-au reținut două infracțiuni, dar din analiza actelor de la dosarului nu rezultă că ar fi săvârșit faptele, ceea ce rezultă însă, este faptul că are un restaurant unde bărbații închiriază camere pentru a întreține relații sexuale cu prostituatele.

În ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, câtă vreme nu există probe că a săvârșit faptele atunci nu se poate vorbi despre existența acestui pericol. La dosar nu există nimic, nu rezultă că ar fi obligat martorele să întrețină relații sexuale.

În cel privește pe inculpatul u, poate o parte dintre inculpații din grup au obligat anumite părți vătămate să întrețină relații sexuale, dar inculpatul u nu a făcut așa ceva. El a fost în ia în perioada 2008 - 2009 și atunci când a cunoscut-o pe concubina lui știa că aceasta se prostitua, iar concubinajul nu înseamnă săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

Cu privire la inculpatul, el făcea "taxi la negru" dar s-au reținut aceleași fapte, i s-au reținut în sarcină 12 acte materiale dar la dosarul cauzei nu există nici o probă din care să rezulte că ar fi săvârșit faptele imputate.

Avocat în susținerea recursurilor declarate de inculpații pe care-i asistă a solicitat admiterea acestora, casarea încheierii penale atacate și procedând la rejudecarea cauzei, în principal a se proceda la revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpaților.

În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

A precizat că între aceste persoane există un anumit grad de rudenie.

A mai solicitat a se avea în vedere că în dosarul nr. 44/P - vol 18. 43 privind convorbirile telefonice dintre inculpatul și partea vătămată sunt îngroșate numai convorbirile care vizează acuzarea inculpatului.

Nu există nici un element de constrângere a așa-ziselor părți vătămate, se poate demonstra ușor că părțile vătămate practicau prostituția înainte de a intra în contact cu inculpații și vor continua să o facă, din activitatea prestată obținând aproximativ 300 lei/ mai mult de atât marea majoritate a acestor părți vătămate sunt soțiile și, respectiv, concubine inculpaților.

Lăsarea în libertate a inculpaților nu ar putea influența desfășurarea cercetărilor penale sub nicio formă deoarece nu există pericol concret pentru ordinea publică mai ales că nu se poate dovedi cu certitudine constrângerea părților vătămate, la dosar nu există vreo plângere a părții vătămate în sensul că ar fi fost obligată sau constrânsă să practice prostituția.

Avocat desemnat din oficiu pentru inculpații pe care-i asistă a solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârii penale atacate și procedând la rejudecarea cauzei, în principal a se proceda la revocarea măsurii arestării preventive.

În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

A precizat că în cauză nu există indicii suficiente că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile, propunerea de arestare preventivă trebuia analizată temeinic, precizată cu exactitate și probată existența legăturilor dintre inculpați. S-a reținut infracțiunea de proxenetism, dar unde sunt prostituatele?

Reprezentanta DIICOT a solicitat respingerea recursurilor ca fiind nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate precizând că instanța de fond, în urma analizei, a constatat că cerințele pentru luarea măsurii arestării preventive - dispozițiile art. 136, 143 și 149.pr.penală - au fost și sunt respectate.

În raport de disp. art. 68/1 pr.penală există indicii temeinice, sunt date din care rezultă presupunerea rezonabilă că aceste persoane au comis faptele imputate.

În ce privește susținerile inculpaților în sensul că trebuie analizate 25 de propuneri de arestare preventivă și nu pe ansamblu, a precizat că printre alte infracțiuni reținute în sarcina inculpaților, ei sunt cercetați și pentru constituirea de grup infracțional organizat astfel că nu se poate ignora activitatea grupului.

La fila 8 din hotărârea atacată la pct. 5 se face referire la inculpatul și se mai regăsește și la fila 29, 30 și în declarațiile date de numita.

Mai mult la acest moment nu este nevoie să se probeze existența faptei deoarece în cauză mai urmează să se administreze probațiune, dar, există declarații de martori, există procese verbale de recunoaștere, există procese verbale de redare a convorbirilor telefonice între inculpați și între inculpați și victime.

A mai precizat că pentru buna desfășurare a cercetărilor se impune arestarea preventivă a inculpaților, iar această măsură s-a luat și pentru că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele imputate este mai mare de 4 ani închisoare, inculpații nu au mijloace de subzistență, mulți dintre ei sunt recidiviști sau cunoscuți cu antecedente penale.

În concluzie a solicitat respingerea recursurilor și menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.

Avocat, în replică a precizat că inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar vinovăția trebuie probată, trebuie ceva concret și nu o prezumție.

Avocat în replică a precizat că în speță este vorba despre un grup constituit care primează, dar inculpatul nu este acuzat de asociere sau constituire ci doar de sprijinire, mai mult la filele indicate în cuprinsul hotărârii atacate s-a copiat din referatul de propunere de arestare preventivă.

Avocat a precizat că inculpații pe care-i reprezintă nu au cazier, inc. este patronul barului El iar un alt inculpat este angajatul primăriei.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat punerea în libertate deoarece este nevinovat.

Inculpatul având ultimul cuvânt a precizat că partea vătămată este soția lui.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat punerea lui în libertate deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Inculpatul având ultimul cuvânt a precizat că este nevinovat, nu este agresiv și nu este vinovat de faptele imputate.

Inculpatul având ultimul cuvânt a precizat că este nevinovat, are 28 ani și are 2 copii minori.

Inculpata având ultimul cuvânt a solicitat lăsarea ei în libertate deoarece este nevinovată.

Inculpata având ultimul cuvânt a solicitat punerea ei în libertate deoarece este nevinovată și nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat lăsarea lui în libertate deoarece este nevinovat și își menține declarațiile date în cauză.

Inculpatul f având ultimul cuvânt a solicitata a fi lăsat în libertate deoarece este nevinovat.

Inculpatul având ultimul cuvânt solicitat a fi lăsat în libertate deoarece este nevinovat, s-a prezentat singur la poliție, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, a lucrat în Italia și în Spania.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat a fi lăsat în libertate deoarece are 1 copil de 1 an și 9 luni.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat a fi lăsat în stare de libertate.

Inculpații și având pe rând ultimul cuvânt au solicitat a fi cercetați în stare de libertate.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat a fi cercetat în stare de libertate deoarece este nevinovat.

Inculpatul Gas olicitat a fi cercetat în stare de libertate pentru a avea posibilitatea să-și crească fetele.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat a fi cercetat în stare de libertate.

Inculpatul având ultimul cuvânt a precizat că lucrează, a absolvit o școală, are o afacere și și-a întreținut familia.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat a fi cercetat în stare de libertate deoarece este nevinovat și a mai precizat că pe minoră nu a trimis-o el la produs.

Inculpatul - având ultimul cuvânt a solicitat cercetarea lui în stare de libertate precizând că are o cu inculpata și la data de 04 august 2009 fost eliberat din penitenciar.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat cercetarea lui în stare de libertate deoarece probele împotriva lui se bazează pe convorbiri telefonice, iar din declarațiile victimelor se îndoiește că reiese faptul că vreuna i-ar fi dat bani decât plata serviciilor de taximetrie pe care o practică, este o persoană respectabilă, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu are antecedente penale și a mai solicitat a se lua în considerare și nivelul educațional al prostituatelor. În libertate nu ar prezenta pericol pentru societate.

Inculpații și având pe rând ultimul cuvânt au solicitat a fi cercetați în stare de libertate.

Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluționarea recursului.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor penale de față;

Constată că prin încheierea penală nr. 1/13.01.2010 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Penală s-a dispus admiterea propunerii de arestare preventivă formulată de DIICOT - Serviciul Teritorial Alba I și în baza art. 149/1 rap.C.P.P. la art. 148 lit. f și C.P.P. art 143.C.P.P. s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților:, -, (), G, G, A, -, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 13.01.2010 și până la data de 10.02.2010.

Prin aceeași încheiere s-a dispus în baza art. 149/1 rap.C.P.P. la art. 148 lit. a și f și C.P.P. art. 143.C.P.P. arestarea preventivă a inculpaților:, A, și, pe o perioadă de 30 de zile începând cu data prinderii acestora.

În baza art. 192 al. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare efectuate de stat au rămas în sarcina acestuia iar onorariile apărătorilor desemnați din oficiu s-au avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

În motivarea acestei încheieri Tribunalul a reținut următoarele:

Prin ordonanțe de reținere au fost privați de libertate, pentru 24 ore începând cu data de 12.01.2010, următorii inculpați, față de care s-a pus în mișcare și acțiunea penală:

1. ,

2. ,

3. ,

4. ,

5. ,

6.

7. A

8. ,

9.

10. (fost ),

11.

12. ,

13.,

14. ,

15. ,

16. G,

17.

18. ,

19. A

20. ,

21. zis,

22.

23.

24. și

25.

Din actele de cercetare penală efectuate în cauză a reieșit că pe raza județelor H și A acționează o grupare infracțională de mari dimensiuni care are ca preocupări traficul de persoane, traficul de minori, proxenetismul și prostituția, atât în interiorul țării cât și în țări ca Italia, ia și Franța.

După anul 1990, în zona orașelor și Orăștie - județul H și Cugir - județul A, s-au format nuclee de persoane fără ocupație, unele dintre acestea cu antecedente penale, care au început practicarea prostituției și proxenetismului stradal, de-a lungul DN 7 între localitățile (jud. A) și (jud. A). Activitățile ilicite au luat amploare an de an.

locali racolează tinere provenite din familii fără posibilități materiale, familii dezorganizate, care trăiesc la limita subzistenței. De cele mai multe ori tinerele racolate sunt minore, cu vârste care uneori coboară sub 15-16 ani, fete abia trecute de vârsta copilăriei și nedezvoltate fizic și psihic, fete care nici din punct de vedere moral nici din punct de vedere penal nu au discernământul de a opta în favoarea practicării acestei "meserii" însă odată introduse în branșă, prostituția devine "un mod de viața" pentru acestea. Există multe situații în care tinerele minore obligate la practicarea prostituției, provin din familii a căror părinți au practicat sau practică încă prostituția și proxenetismul.

sunt cei care stabilesc regulile, orarul în care tinerele practică prostituția, tarifele percepute în funcție de client, de serviciul sexual prestat, de timpul pe care clientul dorește să-l petreacă în compania prostituatei sau de faptul că actul sexual se consumă în mașină, pe câmp sau într-o camera de hotel. Mai mult, tarifele sunt ridicate dacă clientul dorește ca actul sexual să fie neprotejat, în cazul sexului oral fără prezervativ.

supraveghează zonele și locațiile în care prostituatele operează, deplasându-se în acest scop cu autoturisme și motoscutere personale sau beneficiind de sprijinul unor taximetriști particulari racolați în acest sens.

contabilizează și contorizează activitățile prostituatelor, în funcție de numărul de prezervative pe care acestea le consumă. au existat situații în care, prezervativul folosit în timpul unui act sexual se rupea, iar prostituata folosea un alt prezervativ motiv pentru care proxenetul o agresa fizic si psihic suspectând că aceasta încerca să ascundă sume de bani proveniți din practicarea prostituției. În aceste situații, pentru a nu risca să fie bătute, tinerele practicau sexul neprotejat, fiind predispuse la contaminare venerică, la răspândirea unor boli venerice ori la sarcini nedorite. Multe dintre prostituate au apelat la întreruperi de sarcină, iar altele, minore și fără o minimă educație sexuală, depistau mult prea târziu faptul că sunt însărcinate, medicii neasumându-și riscul unui avort, motiv pentru care au devenit mame la numai 16-17 ani, fără a avea o sursă licită de venit ori posibilități materiale de creștere a unui copil.

acționează în "contrapartidă" în sensul că își furnizează unul altuia prostituate atunci când există mai mulți clienți, iar tinerele ale căror activități le coordonează nu fac față solicitărilor. Există situații în care proxeneții își furnizează între ei clienți, atunci când prostituatele lor sunt ocupate sau bolnave.

ocupă poziții "strategice" în principalele puncte de acces în zonele în care se practică prostituția, se anunță între ei și totodată anunță prostituatele prin intermediul telefoanelor mobile, atunci când înspre locurile "fierbinți" trec mașini ale poliției și jandarmeriei, ori când în zonă sunt semnalate persoane suspectate că ar putea fi polițiști sub acoperire, ziariști sau chiar proxeneți din alte zone ale tării aflați în activități de recrutare de prostituate.

sunt obligate să "raporteze" permanent proxeneților numărul clienților "făcuți", sumele de bani câștigate, să ceară aprobarea pentru orice fel de cheltuieli (țigări, cafea, mâncare), neavând voie să părăsească "postul" fără aprobare și obligate să răspundă imediat la telefon când sunt contactate de proxeneți, chiar dacă se află în timpul unui raport sexual.

În ce privește activitățile desfășurate în afara țării s-a stabilit că prin intermediul proxeneților locali sunt racolate tinere prostituate, unele dintre ele minore, care ulterior sunt transportate în Italia, ia și Franța în scopul practicării prostituției.

În ce privește activitățile infracționale desfășurate pe relația Italia:

Gruparea a dezvoltat segmentul infracțional care acționează în Italia, respectiv în orașul - provincia. Tinerele se prostituează în parcările localitatea, fiind supravegheate de către proxeneți și alte persoane implicate în activitățile infracționale. lucrează "pe posturi" bine stabilite și după un orar stabilit de către proxeneții români, acești din urmă plătind taxe de protecție unor cetățeni italieni de naționalitate albaneză, care controlează piața de prostituție și proxenetism din orașul. Sumele de bani plătite drept taxă de protecție variază între 70-150 euro/săptămână pentru fiecare "post" în care proxeneții români își plasează prostituatele.

Acest segment infracțional a fost înființat și dezvoltat în anul 2008 și este coordonat de către proxeneții:, zis, zis și zis.

Cei patru proxeneți se afla în relații de rudenie, și fiind cumnați cu cei doi frați. Aceștia au desfășurat inițial activități de proxenetism în interiorul țării respectiv în zona DN 7, pe ruta -. Principalele prostituate aflate în legătura acestora sunt soțiile, concubinele sau neamurile lor.

Cei patru proxeneți, in calitate de lideri coordonatori au dezvoltat segmentul infracțional care acționează în Italia, beneficiind de complicitatea sau sprijinul celorlalți proxeneți, respectiv A, zis A, și.

Structura ierarhica și rolurile în cadrul grupării infracționale sunt clar determinate.

Astfel liderii coordonatori, zis, zis și zis:

- facilitează transportul din România în Italia a proxeneților și prostituatelor, prin intermediul relațiilor dezvoltate la firmele de transport internațional;

- asigură cazarea membrilor grupării în locuințele închiriate;

- negociază cu cetățenii albanezi care controlează piața neagră a prostituției, prețurile taxelor de protecție percepute de către aceștia din urmă, posturile pe care sunt repartizate prostituatele;

- controlează și supraveghează activitățile prostituatelor din legătura grupării, prin intermediul celorlalți proxeneți ori prin intermediul prostituatelor cu care se afla în relații de rudenie ( soții, concubine);

- mediază și aplanează conflictele apărute între proxeneții și prostituatele din structura grupării infracționale ori dintre aceștia și alte elemente infractoare cu care gruparea colaborează.

A, zis A, și ocupă poziții inferioare în structura organizatorică a grupării, având atribuții precise:

- racolează prostituate pentru a fi introduse în gruparea infracțională;

- transportă prostituatele racolate în Italia;

- transportă prostituatele care lucrează pentru gruparea infracțională, la posturile unde au fost repartizate și înapoi la locuințele închiriate de liderii coordonatori;

- supraveghează direct activitățile prostituatelor aflate în posturi și comunică permanent liderilor coordonatori, situația din teren, încasările avute de prostituate, modul în care acestea se implica în activitățile infracționale, posibile probleme avute cu poliția, clienții, alți proxeneți sau prostituate;

- coordonează activitățile prostituatelor atunci când liderii coordonatori sunt în România, raportând telefonic permanent, despre problemele apărute.

Din actele de cercetare efectuate în cauză a reieșit că pe relația Italia gruparea a avut în legătură un număr de 14 prostituate și anume pe:, a, I (sora lui ) și.

De asemenea s-au exercitat acte de exploatare sexuală specifice traficului de persoane față de numitele, și specifice traficului de minori față de numita.

-. În ce privește activitățile infracționale desfășurate pe relația Franța:

În luna septembrie 2009, proxenetul a fost contactat în repetate rânduri, telefonic, de către fratele său zis. Acesta din urmă s-a stabilit împreună cu familia de mai mult timp în Franța oraș. - Blanc. Aici, împreună cu alți cetățeni români a inițiat și dezvoltat afaceri ilicite cu materiale feroase și neferoase (cupru și aluminiu), provenite din furturi comise pe teritoriul acestei țări. În cadrul contactelor telefonice dintre cei doi frați a rezultat oportunitatea inițierii activităților de prostituție și proxenetism, spunând că acestea sunt preocupări infracționale din care se câștigă foarte bine în Franța. a decis să o transporte pe prostituata în Franța și să inițieze nucleul unui segment infracțional al grupării, care să practice ilicit activități de prostituție și proxenetism. Din interceptarea posturilor telefonice și investigațiile efectuate a rezultat faptul că practicarea prostituției și proxenetismului de către cei doi în Franța, este extrem de profitabilă, în timpul scurt de circa trei săptămâni de la sosirea acestora în orș. Blanc, aceștia reușind să obțină sume importante de bani, parte din aceștia fiind trimiși în țară prin serviciul. Numitul zis sprijină activitățile infracționale ale fratelui său și ale prostituatei, oferindu-le acestora găzduire. La rândul său proxenetul plătește fratelui său diferite sume de bani proveniți din practicarea activităților ilicite. Mai mult, au existat discuții telefonice interceptate din care a rezultat intenția numiților și de a părăsi Italia și a-și muta activitățile infracționale în Franța, după ce proxenetul a testat piața și urmează să închirieze o locuință în acest scop. De asemenea, s-a stabilit că există înțelegeri între și privitoare la faptul că acesta din urmă să meargă în Franța însoțit de numitul - zis. Acesta din urmă este un tânăr homosexual, travestit, care practică prostituția în țară și care în prezent a ales ca proxenet pe minorul.

III. În ce privește activitățile infracționale desfășurate pe relația IA:

În această țară membrii grupării infracționale au acționat pe segmentul infracțional coordonat de cetățeanul .

Din activitățile desfășurate a rezultat faptul că în cursul anului 2009, cetățeanul a fost de mai multe ori în România, în zona loc. D, Orăștie, - jud. H și respectiv loc. Cugir - jud. A, de unde, prin intermediul unor proxeneți locali, a racolat mai multe tinere, pe care ulterior le-a transportat în ia, în scopul exploatării sexuale. racolate le erau încheiate contracte de muncă fictive, pentru a nu atrage atenția autorităților române și

Din investigațiile efectuate și activitățile de cercetare a rezultat că pentru tinerele racolate și traficate în ia, plătea importante sume de bani proxeneților din România și de asemenea, în unele situații, plătea sume de bani și familiilor acestora. Ajunse în ia, tinerele erau cazate într-un apartament închiriat de către cetățeanul. Din această locație erau transportate zilnic de către și soția acestuia pe șoseaua de centură a orașului,unde stătea acesta, în scopul practicării prostituției. Banii proveniți din activitățile ilicite erau luați aproape în totalitate de către cetățeanul. Au existat situații în care fetele întrețineau raporturi sexuale în apartamentul închiriat, cu prieteni ai cetățeanului.

Acest segment infracțional a fost constituit, dezvoltat și coordonat de către proxeneții și soția, pe de-o parte și proxeneții zisă, zisă, pe de altă parte.

În activitățile de recrutare, aceștia au fost sprijiniți de proxeneții locali zis, zis, și zis.

locali au ca sarcină infracțională supravegherea prostituatelor minore și majore care practică prostituția pe DN 7, între localitățile și. amintiți mai sus se deplasează între locațiile unde se practică prostituția cu motoscutere înmatriculate la Primăria orașului și autoturisme personale ori ale taximetriștilor particulari, care sprijină activitățile infracționale, anunțând în permanență apariția ori prezența echipajelor Poliției sau Jandarmeriei.

sunt organizate de către membri grupării pe 3 schimburi, în zilele de luni până vineri a fiecărei săptămâni, iar în week-end când solicitările sunt mai mari nu se păstrează această regulă.

acționează în "contrapartida" în sensul ca își furnizează unul altuia prostituate atunci când există mai mulți clienți, iar tinerele ale căror activități le coordonează nu fac față solicitărilor. Exista situații în care proxeneții își furnizează între ei clienți, atunci când prostituatele lor sunt ocupate sau bolnave.

sunt obligate să "raporteze" permanent proxeneților numărul clienților "făcuți", sumele de bani câștigate, să ceară aprobarea pentru orice fel de cheltuieli (țigări, cafea, mâncare), neavând voie să părăsească "postul" fără aprobare și obligate să răspundă imediat la telefon când sunt contactate de proxeneți, chiar dacă se află în timpul unui raport sexual.

Sumele de bani obținute din prostituție sunt predate de îndată proxeneților.

De menționat este faptul că atât proxeneții cât și prostituatele nu au locuri de muncă, câștigându-și existența și asigurând subzistența familiilor lor din aceste activități ilicite.

Starea de fapt așa cum a fost expusă reiese din următoarele mijloace de probă:

- procesul verbal de sesizare, plângeri formulate de persoanele vătămate;

- declarațiile persoanei vătămate (vol.1, fila 36-42) în care aceasta arată modul în care a fost recrutată de către și apoi exploatată în România și apoi transportată în Italia de și, cazată într-o locuință din provincia, aparținând lui, și apoi exploatată, fiind obligată să se prostitueze în folosul grupării; victima dă relații și despre celelalte prostituate folosite de grupare, despre proxeneții acesteia, etc.;

- declarațiile persoanei vătămate (vol.1, fila 47-52) în care aceasta arată cum a fost recrutată de către soții, de (promițându-i-se un loc de muncă) în scopul exploatării, transportată în ia, unde s-a încercat exploatarea sa prin obligarea la practicarea prostituției; victima dă relații și despre situația victimei, care a fost recrutată în același mod odată cu ea;

- scrisoarea trimisă din Turcia, familiei sale de către victima, și în care aceasta arată că a fost vândută în ia de către unui cetățean (vol.1, fila 55);

- declarația martorei, mama victimei, care arată cum a fost recrutată fiica sa, precizând că în acel timp în țară l-a văzut pe, împreună cu zis; arată că a văzut-o pe fiica sa bătută de către (în țară, înainte de a pleca în Italia) și de la aceasta cunoaște că a fost exploatată în Italia; de asemenea arată că după ce victima a fugit de la acesta a venit în țară și a încercat să o recupereze (vol.1, fila 56-57);

- declarația martorei, sora victimei, care arată ce cunoaște despre situația surorii sale; martora arată că a auzit că a dus mai multe fete la produs în străinătate, ca de ex. pe (vol.1, fila 58);

- declarația martorei ta (prostituată independentă care a acționat în zona, din anul 2007) care a recunoscut pe majoritatea membrilor grupării care a acționat în Italia, pe prostituatele acestora, precum și pe victime; martora arată că personal le-a văzut în Italia pe victimele și bătute foarte rău, cea de a doua tăiată cu cioburi de sticlă, și că ea le-a sfătui să anunțe poliția; martora arată că a plătit taxă de protecție aproximativ un an și Jau nui albenez și lui, pentru a putea practica prostituția, arată că prostituatele și victimele grupării erau tot timpul supravegheate și banii erau luați de către proxeneți;Martora i-a recunoscut pe, A,. Martora arată că proxeneții constituiau un grup, acționând împreună și că liderii acestui grup ar fi fost și, care se intitulau "șefii străzilor", etc. (vol.1, fila 59-60);

- proces verbal întocmit de către organele de poliție la data de 07.01.2009, cu privire la persoanele recunoscute de martora ta (vol.1, fila 61-65);

- declarațiile martorei (mama victimei ), care arată în ce condiții a fost recrutată fiica sa, și ce cunoaște despre situația acesteia (martora arată că a fost de față când fiicei sale i s-a promis că va merge la lucru - femeie de serviciu - în ia) - (vol.1, fila 66-69);

- declarațiile martorei, sora lui, care arată cum a fost recrutată sora sa, cum a plecat în ia, menționând faptul că și ei i s-a propus inițial să meargă în ia, însă au renunțat la ea deoarece nu avea 18 ani (vol.1, fila 70-74);

- declarația martorului, concubinul lui, care arată în ce condiții a fost recrutată concubina sa (vol.1, fila 75-76);

- declarațiile martorului G, martor ocular la recrutarea victimei, folosit ca și traducător de limba ă (vol. 1, fila 77-80);

- declarația de martor a victimei minore, în care acesta descrie cum a fost recrutată pentru prostituție de către, care îi găsea clienți, atât ei cât și numitelor cât și, deși acesta știa că sunt minore; De asemenea arată că inc. i-a propus să plece într-un club din ia pentru a practica prostituția; Minora arată că și numitul zis a contactat-o de mai mult ori pentru a-i spune că la restaurantul El sunt cazate mai mult persoane interesate de întreținerea de relații sexuale, care plătesc bine; Minora a declarat că o cunoaște pe minora a cărui "" este zis, dând relații și despre alții proxeneți și prostituate (vol.1);

- declarația de martor a victimei minore, care arată cum a încercat să o recruteze pentru prostituția, cum le-a recrutat pe și u (minore), arătând faptul că acesta le-a dus la localul El, unde barman era; minora menționează că a aflat de la că acesta căuta fete dispuse să meargă la produs în ia, că acesta chiar a venit cu "nemții" în apartament la, unde se aflau mai mulți proxeneți ( din ) și prostituate; de asemenea dă relații despre proxeneții și prostituatele pe care le cunoaște ( zis care este peștele minorei; Cipri care este proxenetul lui, zis, care este proxenetul lui zisă ), etc. (vol.1);

- declarația de martor a victimei minore, care arată că se prostituează de la vârsta de 16 ani, banii obținuții fiind însușiți în mare parte de către, care avea grijă de ea și o supraveghea; minora arată că în prezent a are în legătură ca și prostituată pe, o supraveghează, îi ia banii; minora a dat relații despre aproape toții proxeneții (u, B, soții, - G, G, -, -, ) și prostituate din dosar, arătând pentru cine lucrează fiecare (vol.1);

- declarația de martor a victimei minore, care arată că s-a prostituat de la 13 ani, pentru cine lucra, dând de asemenea relații despre traficanții, proxenții și prostituatele din cauză (vol.1);

- declarația de martor a victimei minore, care arată în ce condiții s-a prostituat pentru și, sumele pe care le câștiga și câți bani dădea acestora, dând relații și despre ceilalți proxeneți și prostituate;

- declarația de martor a victimei minore, care arată în ce condiții s-a prostituat pentru, etc.

- declarațiile inculpatei, care recunoaște fapta de care a fost inculpată, menționează în ce condiții a fost recrutată ea și, apoi și (arată că lui și lui li s-a spus că vor merge în ia pentru a îngriji bătrâni), dând relații și despre alte încercări de racolare de fete pentru ia (fapte comise de și ) - (vol.1 )

- declarația inculpatei zisă, care a fost în Italia, fiind dusă de, și care arată că a fost de fapt traficată, fiind exploatată prin acte de violență, fiind obligată să se prostitueze în folosul grupării, etc;

- transferuri, efectuate între învinuiți și prostituate sau membrii familiilor acestora, cu sume de bani provenite din activitatea infracțională (vol.4);

- procese verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză (vol. 5 -, vol.6 -, vol.7 -, vol.8 -, vol.9 -, vol.10 -, vol.11 -, vol.12 - G, vol. 13 -, vol.14 - - și, vol.15 -, a, vol.16 -, vol.17 -, vol.18 -, și, A, vol.19 - și ela, vol. 20 -, vol.22 -, G și - G, vol.23 -, vol.24 -, -, vol.25 -, A, a, - G, a, -, );

- procese verbale de redare a înregistrărilor audio video efectuate în ambiental, având anexate planșe foto, precum și filmările efectuate (vol 3);

- procese verbale de redare a discuțiilor purtate cu victime, prostituate, proxeneți (, G, - (vol.2);, -, cu ocazia acțiunii din 30/31.10.2009, toate acestea recunoscând faptul că practică de mai mult timp prostituția, (recunoaște că facilitează relații sexuale contra cost închiriind camere la localul său cu ora), ta(vol.3), discuții înregistrate audio video cu autorizație, având anexate planșe foto, precum și filmările efectuate

- procese verbale întocmite de investigatori acoperiți (vol.3, fila 250-328);

- procese verbale de verificări diverse,

- declarații învinuiți, ta, a, u, - G, a și precum și declarațiile celor 25 de inculpați ce au fost reținuți în cauză. recunosc faptele comise și dau relații și despre faptele comise de alții.

În raport de cele arătate instanța apreciază că în cauză sunt întrunite cerințele art.143 și 148 lit. f Cod pr.penală pentru următoarele considerente:

- există indicii că inculpații au săvârșit infracțiunile mai sus menționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani

- există probe certe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică constă în sentimentul de insecuritate pe care-l resimte colectivitatea în situația în care inculpații cercetați pentru fapte grave - trafic de persoane, trafic de minori, ar fi judecați în stare de libertate. Deci și natura infracțiunii, modalitatea de săvârșire este în măsură să contureze pericolul concret pentru ordinea publică.

- în plus, toți inculpații cu excepția inculpaților și nu desfășoară nicio activitate remunerată legal, întreținându-se din folosul rezultat de pe urma infracțiunilor

- gradul de pericol este sporit și de amploarea pe care au căpătat-o grupările constituite care au acționat atât la nivelul țării cât și la nivelul altor state precum Italia, ia și Franța.

- majoritatea victimelor infracțiunilor sunt persoane cu nivel minim de educație, lipsite de mijloace de subzistență, iar unele au fost determinate să practice prostituția de la vârste fragede, cuprinse între 11-13 ani.

- din declarațiile din dosar reiese că pentru unele din persoanele care au practicat prostituția această activitate ilegală a devenit un mod de viață, întrucât s-a desfășurat pe un interval de timp (unele au declarat că au practicat prostituția timp de 20 ani) devenind și o obișnuință, iar pentru proxeneți devenind o sursă de venit constantă prin întreținerea unei relații de dependență (concubinaj) sau de abuz fizic cu persoana care presta servicii sexuale.

- mare parte a inculpaților sunt recidiviști:

- - CNP -, recidivist cu aplic art. 37 lit. b pen.. Potrivit fișei de cazier judiciar are în antecedență un număr de 5 condamnări pentru infracțiuni de furt calificat, tâlhărie și distrugere. Ultima dată a fost arestat la data de 08.12.2003 și eliberat la data de 27.03.2007 cu un rest neexecutat de 621 zile

- - CNP -, recidivist cu aplic art. 37 lit. b pen.. Potrivit fișei de cazier judiciar are în antecedență un număr de 4 condamnări pentru infracțiuni de furt calificat și tâlhărie (5 infracțiuni). Ultima dată a fost arestat la data de 28.06.2000 și s-a eliberat la data de 07.12.2004, cu un rest de 870 zile.

- - CNP -, recidivist cu aplic art. 37 lit. a pen.. Potrivit fișei de cazier judiciar are în antecedență 8 condamnări pentru infracțiuni de furt calificat, ultima prin 136/24.06.2004 a Jud. Orăștie, definitivă prin decizia 751/30.02.2004 a Curții de apel Alba Iulia. fiind eliberat din penitenciar la data de 27.03.2007, cu un rest de 544 zile. În sarcina acestuia sa reținut infracțiunea de trafic de minori privind pe pentru perioada înainte ca aceasta să devină majoră ( 09.07.1990), ori termenul de încercare nu era împlinit la data la care a împlinit 18 ani.

- - CNP -, recidivist cu aplic. art. 37 lit. b pen. a început comiterea faptelor înainte de împlinirea termenului de reabilitare, care s-ar fi împlinit în cursul verii 2009. fost condamnat la 2 ani și 4 luni închisoare pentru furt calificat în formă continuată prin 62/16.05.2002 a Jud. Orăștie. A fost arestat la 18.04.2002 și eliberat la 18.04.2003 în baza art 1 din Legea nr. 543/2002 de grațiere, având un rest neexecutat de 387 zile. Legea nr. 543/2002 stabilea o grațiere condiționată cu un termen de încercare de trei ani.

- A - CNP -, este cunoscută cu antecedente penale, nefiind însă recidivistă.

- (fost ) - CNP -, cunoscut cu antecedente penale, eliberat în 1995, cu un rest de 1060 zile, încarcerat în cursul anului 2008 în Belgia pentru furt.

- - CNP -, recidivist cu aplic art. 37 lit. b pen.. Potrivit fișei de cazier judiciar are în antecedență trei condamnări la pedepse cu închisoare, pentru infracțiuni de viol, perversiune sexuală, furt calificat, distrugere și nedenunțare de infracțiuni. Ultima condamnare a fost prin 281/01.09.2002 a Tribunalului Hunedoara, confirmată prin decizia 33/31.10.2002 a Curții de Apel Alba Iulia, fiind arestat la 25.09.2001 și eliberat la 27.09.2005, cu un rest de 818 zile.

- - CNP -, recidivist cu aplic. art. 37 lit. a pen., are multiple condamnări, pentru infracțiuni de furt calificat, lovire, tâlhărie, violare de domiciliu, ultima condamnare prin 112/30.08.2007 a Jud. Orăștie, arestat la 12.06.2007, eliberat la 23.06.2009, rest 353 zile.

- - CNP -, condamnat în timpul minorității la 1 an și 6 luni închisoare pentru furt calificat, 154/21.07.2005 a Jud. Orăștie, arestat la 07.06.2005, eliberat la 20.01.2006, rest de 320 zile. Deoarece condamnarea descrisă mai sus este din perioada minorității, potrivit art. 38 al.1 lit. a pen. acestea nu poate constitui primul termen al stării de recidivă.

- - CNP -, cu antecedente penale, are o condamnare la 1 an și 6 luni închisoare, pentru o infracțiune de furt calificat în 2005; de asemenea tot în 2005 are aplicate 2 amenzi administrative pentru fapte de furt calificat și violare de domiciliu;

- G - CNP -, este cunoscut cu antecedente penale, având patru condamnări anterioare, pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat și tâlhărie, ultima condamnare prin 176/21.09.1998 a Jud. A I, fiind arestat la 09.06.1998 și eliberat la 29.03.2000 cu un rest de 375 zile. Deoarece în cauză s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească potrivit art. 38 al.2 pen. aceste condamnări nu pot constitui primul termen al stării de recidivă;

- - CNP -, recidivist cu aplic art. 37 lit. a pen. Potrivit fișei de cazier judiciar are în antecedență două condamnări pentru infracțiuni de furt calificat, ultima prin 190/29.11.2007 a Jud. Orăștie. A fost arestat la data de 17.01.2008 fiind eliberat la data de 25.08.2009, cu un rest neexecutat de 325 zile.

- - CNP -, recidivist cu aplic. art. 37 lit. a pen. condamnat la 3 ani închisoare pentru tentativă la omor și port de cuțit (victima ) prin 424/07.11.2007 a Tribunalului Hunedoara, 185/20.12.2007 a Curții de Apel Alba Iulia, arestat la 19.07.2007, eliberat la 04.08.2009, rest 348 zile.

- - CNP -, recidivist cu aplic art. 37 lit. b pen.. Potrivit fișei de cazier judiciar are în antecedență un număr de 2 condamnări, pentru infracțiuni de furt calificat, ultima prin 631/31.02.2002 a Jud. Orăștie. Ultima dată a fost arestat la data de 03.01.2002 și eliberat la 17.02.2004, cu un rest de 320 zile;

- - CNP -, recidivist cu aplic. art. 37 lit. b pen. condamnat la 3 ani închisoare pentru tâlhărie, prin 9/06.01.1992 a Jud. D, 320/13.05.1995 a H, arestat în 14.11.1991, eliberat la 19.05.1993, rest 543 zile. Condamnat ulterior la amendă penală pentru port de cuțit, 198/11.11.2008 Jud. Orăștie și trimis în judecată pentru vătămare corporală în 2008(dos. 407/p/2008 al Parchetului de pe lângă Jud. Orăștie).

- - CNP -, recidivist cu aplic art. 37 lit. b pen. Potrivit fișei de cazier judiciar are în antecedență un număr de 10 condamnări, pentru infracțiuni de furt calificat. Ultima dată s-a eliberat condiționat la 13.03.2002 cu un rest de 721 zile(din executarea unei pedepse cumulate de 6 ani și 6 luni).

În cauză sunt întrunite și dispozițiile art. 136 Cpp cu privire la inculpații prezenți la examinarea propunerii de arestare preventivă, măsura fiind necesară atât pentru protejarea dreptului la securitate publică a victimelor infracțiunilor comise de inculpați, cât și pentru o bună desfășurare a procesului penal.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termen, nemotivat, inculpații, -, (), G, G, A, -,.

Oral, personal și prin apărătorul ales inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și procedând la rejudecarea cauzei a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea sa de îndată în libertate sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

În motivarea recursului s-a susținut că măsura arestării preventive nu trebuia luată deoarece transcrierile convorbirilor telefonice s-ar putea să fi fost trunchiate și oricum acuzarea a încercat să convingă instanța pentru a dispune luarea acestei măsuri preventive. S-a solicitat a se lua în considerare faptul că inculpatul are 2 clase, nici nu prea știe să scrie și este infractor primar.

Oral, personal și prin apărătorul ales inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și procedând la rejudecarea cauzei a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea sa de îndată în libertate sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

În motivarea recursului se susține că în speță se impune a analiza un număr 25 de propuneri de arestare preventivă și nu o singură propunere de arestare preventivă pentru 25 de inculpați iar până în prezent discuția a fost la un nivel generic, dar se impunea o analiză individuală; se mai arată că motivarea hotărârii pronunțată de instanța de fond este una generică și reprezintă o copie fidelă referatului de propunere de arestare preventivă, nici măcar în două rânduri nu au fost combătute susținerile inculpaților.

Se susține că propunerea de arestare preventivă în ce-l privește pe inculpatul nu este susținută de probe pentru cele două capete de acuzare (susținere de grup infracțional organizat și un act material de proxenetism). În vol. 27 la fila 55 este singura probă împotriva inculpatului pentru infracțiunea de proxenetism, dar în perioada în care se susține că a comis infracțiunea de proxenetism el împărțea aceeași locuință cu numita și alții.

În ce privește pericolul pe care-l prezintă pentru ordinea publică proxeneții, a făcut trimitere la practica CEDO ( și ), iar acuza adusă inculpatului vizează o presupusă faptă comisă în Italia, iar din punct de vedere al acuzelor aduse inculpatului cât și a probațiunii, în cauză nu se impunea arestarea sa preventivă.

Oral, personal și prin apărătorul ales inculpații G, și au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și în rejudecare a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea lor de îndată în libertate.

În subsidiar inculpații au solicitat a se face aplicarea dispozițiilor art. 136 lit.b sau c și C.P.P. a se înlocui măsura arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

În motivarea recursurilor se susține în ce-l privește pe inculpatul s-au reținut două infracțiuni, dar din analiza actelor de la dosar nu rezultă că acesta ar fi săvârșit faptele ce i se impută, rezultă doar faptul că are un restaurant unde bărbații închiriază camere pentru a întreține relații sexuale cu prostituatele.

În ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, câtă vreme nu există probe că a săvârșit faptele atunci nu se poate vorbi despre existența acestui pericol. Din dosar nu rezultă că inculpatul ar fi obligat martorele să întrețină relații sexuale.

În ce-l privește pe inculpatul, poate o parte dintre inculpații din grup au obligat anumite părți vătămate să întrețină relații sexuale, dar inculpatul nu a făcut așa ceva. Inculpatul a fost în ia în perioada 2008 - 2009 și atunci când a cunoscut-o pe concubina lui știa că aceasta se prostitua, iar concubinajul nu înseamnă săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

Cu privire la inculpatul, acesta făcea "taxi la negru" dar s-au reținut aceleași fapte, i s-au reținut în sarcină 12 acte materiale dar la dosarul cauzei nu există nici o probă din care să rezulte că inculpatul ar fi săvârșit faptele imputate.

Oral, personal și prin apărătorul desemnat din oficiu inculpații, și au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și procedând la rejudecarea cauzei în principal a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea lor de îndată în libertate.

În subsidiar inculpații au solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

În motivarea recursurilor se susține că între acești inculpați există un oarecare grad de rudenie, că nu există nici un element de constrângere a așa-ziselor părți vătămate. Se poate demonstra ușor că părțile vătămate practicau prostituția înainte de a intra în contact cu inculpații și vor continua să o facă, din activitatea prestată obținând aproximativ 300 lei/ Mai mult, marea majoritate a acestor părți vătămate sunt soțiile și, respectiv, concubinele inculpaților.

Lăsarea în libertate a inculpaților recurenți nu ar putea influența desfășurarea cercetărilor penale sub nicio formă deoarece nu există pericol concret pentru ordinea publică mai ales că nu se poate dovedi cu certitudine constrângerea părților vătămate, iar la dosar nu există vreo plângere a vreunei părții vătămate în sensul că ar fi fost obligate sau constrânse să practice prostituția.

Oral, personal și prin apărătorul desemnat din oficiu inculpații, A, -, și au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și procedând la rejudecarea cauzei în principal a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea lor de îndată în libertate.

În subsidiar inculpații au solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

În motivarea recursurilor se susține că în cauză nu există indicii suficiente că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile, propunerea de arestare preventivă trebuia analizată temeinic, precizată cu exactitate și probată existența legăturilor dintre inculpați. În cauză s-a reținut că inculpații ar fi săvârșit infracțiunea de proxenetism dar nu există prostituate.

Curtea de Apel examinând recursurile inculpaților, -, (), G, G, A, -, prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că acestea sunt nefondate și vor fi respinse, din următoarele considerente:

Prin recursurile lor inculpații solicită în principal revocarea măsurii arestării preventive pe considerentul că sunt nevinovați și că nu ar fi săvârșit faptele ce li se impută arătând că probele existente la dosarul cauzei nu le demonstrează vinovăția. Inculpații recurenți contestă încadrările juridice date faptelor de săvârșirea cărora sunt acuzați. Ca o concluzie, inculpații recurenți arată că întrucât nu există probe care să demonstreze că ar fi săvârșit faptele de care sunt acuzați, în cauză nu există nici un pericol social concret pentru ordinea publică, astfel că în cauză măsura arestării preventive nu este justificată iar soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică.

Curtea constată că în această fază a desfășurării procesului penal recursurile inculpaților trebuie analizate prin prisma dispozițiilor legale privitoare la luarea măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale.

Astfel, conform disp. art. 149/1 al. 1.C.P.P. arestarea preventivă se poate dispune dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143.C.P.P. există vreunul din cazurile prev. la art. 148.C.P.P. și se consideră că este în interesul urmăririi penale de a se lua măsura arestării preventive.

Dispozițiile art. 143.C.P.P. permit arestarea preventivă a unui inculpat atunci când există probe sau indicii temeinice că inculpatul ar fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

Din examinarea actelor existente la dosarul cauzei Curtea constată că în speță există indicii temeinice pentru fiecare inculpat recurent că ar fi săvârșit faptele pentru care este acuzat. În cauză instanța de fond nu a dispus arestarea preventivă a inculpaților recurenți în considerarea faptului că s-ar face vinovați de săvârșirea faptelor, ci a constatat că există indicii temeinice care conduc la bănuiala rezonabilă că ar fi săvârșit faptele ce li se impută.

temeinice rezultă, așa cum a arătat instanța de fond, din procesul verbal de sesizare; plângerile formulate de persoanele vătămate,; declarațiile martorelor, ta, G,; declarațiile inculpatelor,; transferurile de bani prin din străinătate dintre inculpați și prostituate sau membrii familiilor acestora; procesele verbale de redare a interceptărilor efectuate în cauză; procesele verbale de redare a înregistrărilor audio-video efectuate ambiental; procesele verbale de redare a discuțiilor purtate cu părți vătămate, martori și inculpați; procesele verbale întocmite de investigatorii acoperiți, precum și de declarațiile inculpaților.

Aceste indicii temeinice se referă la fiecare inculpat în parte și conduc la bănuiala rezonabilă că aceștia ar fi săvârșit faptele de care sunt acuzați. De altfel, chiar majoritatea inculpaților recurenți admit că înlesneau și beneficiau de produsul rezultat în urma practicării prostituției de către părțile vătămate sau martore dar contestă încadrarea juridică dată faptelor de către organele de urmărire penală.

Referitor la inculpatul recurent, acesta consideră că în ce-l privește nu există probe că ar fi săvârșit faptele de care este acuzat. Totuși, din actele de urmărire penală, în principal din declarația inculpatei rezultă că inculpatul a dus-o în Italia pentru a se prostitua și descrie amănunțit felul în care acesta a procedat. Raportat și la împrejurarea că inculpata a fost trimisă într-un loc în care se găseau și o parte din ceilalți acuzați și părți vătămate și care aveau aceeași activitate infracțională, Curtea apreciază că soluția pronunțată în ce-l privește pe acest inculpat este legală și temeinică, existând indicii temeinice că prin faptele sale acesta ar fi sprijinit grupul infracțional creat și ar fi săvârșit infracțiunea de proxenetism de care este acuzat.

În ce-l privește pe inculpatul - patron al unui motel, din actele existente la dosarul cauzei, declarații de martor și procese verbale de redare a interceptărilor telefonice, rezultă indicii temeinice că inculpatul ar fi înlesnit și beneficiat de pe urma practicării prostituției de către mai multe părți vătămate și martore, această activitate nefiind una singulară, ci una presupus a fi organizată împreună cu alți inculpați.

Din actele existente la dosarul cauzei rezultă indicii temeinice că inculpatul recurent ar fi înlesnit și beneficiat în același mod de practicarea prostituției de către părțile vătămate și martore, activitatea sa prezumându-se a fi una organizată și nu întâmplătoare. Apărarea să că doar ar fi practicat muncă de taximetrie ilegală nu este susținută de celelalte acte existente atâta timp cât din dosar rezultă indicii temeinice că inculpatul ar fi transportat mai multe persoane la locurile unde trebuiau să aibă loc relațiile sexuale, că ar fi supravegheat drumurile pentru ca activitatea să nu fie descoperită de către poliție și că ar fi beneficiat material de pe urma actelor sexuale întreținute de părțile vătămate și martore cu mai mulți clienți.

În concluzie, existând indicii temeinice că fiecare inculpat recurent ar fi săvârșit infracțiunile da care este acuzat, sub acest aspect soluția instanței de fond este legală și temeinică.

Legal și temeinic instanța de fond a constatat îndeplinită condiția prev. la art. 148 lit. f

C.P.P.

Astfel, faptele de care sunt acuzați inculpații sunt prevăzute de legea penală cu o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare, iar în cauză există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Inculpații recurenți susțin că în cauză nu este îndeplinită condiția pericolului public concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă.

Examinând ansamblul actelor de urmărire penală administrat în cauză până în prezent Curtea constată că și această condiție este îndeplinită și că soluția instanței de fond este legală și temeinică și sub acest aspect.

Astfel, inculpații sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită, fapte săvârșite într-o perioadă lungă de timp, asupra unui număr mare de persoane, dintre care unele minore. Niciunul dintre inculpați, prin poziția pe dare o adoptă nu realizează gravitatea faptelor de care sunt acuzați și consecințele pe care săvârșirea unor asemenea fapte le prezumă.

Pericolul social concret rezidă din rezonanța negativă produsă în societate că presupușii autori ai unor asemenea fapte sunt cercetați în stare de libertate, din amploarea și extinderea unor asemenea fapte presupus a fi săvârșite, din faptul că inculpații recurenți ar fi înțeles să se organizeze în săvârșirea faptelor pentru a-și maximiza profitul, că parte din persoanele exploatate sunt minore, că majoritatea inculpaților nu se află la prima confruntare cu legea penală, unii fiind recidiviști iar alții condamnați anterior pentru fapte penale.

Inculpații recurenți și au arătat că în ce-i privește nu există îndeplinită condiția pericolului social concret deoarece sunt persoane care au o ocupație stabilă în urma căreia realizează venituri și până în prezent nu s-au confruntat cu legea penală.

Această apărare nu este acceptată de către C deoarece, raportat la faptele de care sunt acuzați, pericolul social concret există și este dovedit de împrejurarea că deși inculpații nu ar fi avut nevoie de niște eventuale venituri obținute prin modalități ilicite, sunt acuzați că s-ar fi constituit într-un grup organizat nestructurat și ar fi săvârșit fapte de proxenetism iar prin ocupațiile pe care le aveau ar fi sprijinit ceilalți inculpați să-și desfășoare eventualele activități ilicite în condiții de siguranță.

De altfel, raportat la acuzațiile grave ce li se aduc inculpaților recurenți Curtea apreciază că în cauză primează interesul public de a se stabili în condiții de legalitate și celeritate dacă acuzațiile aduse sunt reale iar în prezent se apreciază că este în interesul urmăririi penale ca această fază a procesului penal să se facă cu inculpații aflați în stare de arest preventiv.

În ce privește susținerile inculpaților referitoare la situația lor personală și familială, acestea vor fi avute eventual în vedere de către organele de urmărire penală sau instanțe, dacă în cauză se va proceda la trimiterea în judecată a inculpaților și în urma cercetării judecătorești se va stabili vreo vinovăție în sarcina lor.

Față de cele arătate mai sus Curtea apreciază că în acest moment al desfășurării urmăririi penale nu se impune a se înlocui măsura arestării preventive luată față de inculpații recurenți cu o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate, soluția pronunțată de către Tribunalul Alba fiind legală și temeinică.

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Curtea C.P.P. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, G, G, A, -, .

În baza art. 192 al. 2.C.P.P. inculpații recurenți, G, și vor fi obligați să plătească fiecare statului suma de câte 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs iar inculpații recurenți, G, A, -, și vor fi obligați să plătească fiecare statului suma de câte 180 lei cu același titlu.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, câte 100 lei pentru fiecare.

Pentru aceste motive

În numele legii

DISPUNE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, G, G, A, -, împotriva încheierii penale nr. 1/13.01.2010 pronunțate de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr-.

Obligă pe inculpații recurenți, G, și să plătească fiecare statului suma de câte 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.

Obligă pe inculpații recurenți, G, A, -, și să plătească fiecare statului suma de câte 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs. Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, câte 100 lei pentru fiecare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.01.2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red. /tehnored. -

2 ex/19.01.2010

Președinte:Dana Ghițoaica
Judecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea, Sanda

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 5/2010. Curtea de Apel Alba Iulia Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 7/2010. Curtea de Apel Alba Iulia Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 6/2010. Curtea de Apel Alba Iulia