Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 12/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 12/MP
Ședința publică din 09 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Dan Iulian Năstase
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier I
Cu participarea Ministerului Public prin procuror
Pe rol judecarea recursurilor penale declarate de și - deținuți în Arestul C, împotriva încheierii nr. 119/4.11.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1..C.P.P.)
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenții inculpați și - în stare de arest, asistați de apărător ales - avocat, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar și respectiv de avocat din oficiu în baza delegației depuse la dosar nr. 5049/2009 emisă de Baroul Constanța.
Procedura legal îndeplinită cu respectarea disp. art. 176 - 181 cod pr. penală.
Recursurile sunt declarate în termen potrivit art. 3853cod pr. penală și nemotivate conform art. 38510cod pr. penală.
Curtea aduce la cunoștința inculpaților dispozițiile art. 70 al. 2 cod pr. penală, în sensul că au dreptul de a nu da declarație în fața instanței de recurs și li se pune în vedere că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.
Recurentul inculpat arată că nu dorește să declare în fața instanței de recurs, aspect consemnat în procesul verbal atașat la dosar.
Recurentul inculpat arată că dorește să dea declarație, sens în care este audiat, cele declarate fiind consemnate în procesul verbal atașat la dosar.
Curtea, în baza art. 301 cod pr. penală, întreabă părțile dacă au cereri, excepții de invocat și văzând că nu sunt, în baza art. 38510cod pr. penală constată recursurile în stare de judecată și în temeiul art. 38513cod pr. penală, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate ca netemeinică și nelegală și pe fond, solicită respingerea propunerii de arestare preventivă ca nefondată, arătând că inculpatul nu a avut intenția de a ucide, din declarațiile ambilor inculpați rezultă că o fost un conflict care a durat câteva minute, a fost un conflict spontan, o bătaie de cartier, după care victima s-a deplasat singură până acasă, a ajuns abia după 20 de ore la spital, decedând după câteva zile.
Având în vedere și persoana victimei, există posibilitatea ca aceasta să fi fost implicată ulterior într-un alt scandat și să fie agresată. Apreciază că inculpatul a fost în legitimă apărare, eventual s-ar putea reține infracțiunea prev. de art. 183cod penal, iar intenția de a ucide nu poate fi reținută, cu atât mai mult cu cât tatăl inculpatului a decedat în urmă cu câteva zile.
În subsidiar, solicită luarea unei măsuri mai puțin restrictive, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate ca netemeinică și nelegală și pe fond, solicită respingerea propunerii de arestare preventivă ca nefondată, întrucât din probele administrate nu reiese că inculpatul ar fi lovit victima, inculpatul a declarat constant că nu a lovit-o, ci dimpotrivă, că a intervenit pentru a-i despărți. Solicită înlăturarea declarației martorului care nu se coroborează cu celelalte probe administrate, și care are interes în cauză, întrucât și acesta a lovit victima care consumase băuturi în bar, unde martorul era barman. Totodată, solicită să se rețină circumstanțele personale ale inculpatului, care este minor, nu are antecedente penale și are doar mamă, fiind singurul copil. În subsidiar, solicită luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpatul având domiciliul stabil, acesta s-a prezentat la organele de anchetă, și pentru a-și putea ajuta familia este necesară prezența acestuia. Totodată, precizează că nu există indicii că ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică sau că ar săvârși alte fapte, inculpatul a declarat amănunțit cum s-au derulat faptele, iar urmărirea penală fiind terminată, nu mai poate influența aflarea adevărului.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea încheierii recurate ca temeinică și legală, întrucât instanța de fond în mod corecta analizat actele și lucrările dosarului, și a dispus luarea măsurii arestării preventive, existând presupunerea rezonabilă cu inculpații au săvârșit fapta de omor deosebit de grav, declarațiile martorului se coroborează ce celelalte probe din care rezultă că altercația a durat două ore, în care inculpații au dat dovadă de o ferocitate ieșită din comun, aplicând lovituri cu pumnii și picioarele victimei, în toate zonele corpului, mai puțin la cap, perioadă în care se întrerupeau pentru a bea apă și a fuma o țigară.
Cu privire pericolul pentru ordinea publică, arată că fapta reprezintă un pericol social deosebit de grav, față de modalitatea de acționare a inculpaților, pe timp îndelungat, inculpatul minor amenințându-l pe martorul cu moartea, dacă va spune ce a văzut, aspect ce reiese din interceptarea convorbirilor telefonice. Arată că față de lezarea relațiilor sociale, patrimoniului ocrotit de legiuitor- viața persoanei, rezonanța negativă în rândul comunității, inculpatul a acționat împreună cu un inculpat minor, pentru protejarea ordinii publice, se impune privarea de libertate a inculpaților. Arată că prin prisma disp. art. 5 din CEDO și jurisprudența europeană, sunt suficiente indicii care să conducă instanța la convingerea că este necesară privarea de libertate a inculpaților.
Solicită respingerea cererilor subsidiare, având în vedere aceleași aspecte.
Avocat, în replică arată că declarația martorului nu se coroborează cu declarația inculpatului, martor care afirmă că a fost sunat de inculpat după incident, declarația acestui martor fiind singura care indică vinovăția inculpatului.
Avocat, în replică, arată că inculpații fiind în stare de ebrietate, este puțin probabil ca aceștia să se fi oprit din bătaie, doar pentru a bea apă.
Recurentul inculpat arată că nu are nimic de spus.
Recurentul inculpat arată că martorul miinte și vrea să facă numai rău, nefiind adevărat ce se susține; totodată, precizează că este bolnav.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Constată că prin încheierii nr. 119/4.11.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, în baza art. 149/1 Cod proc.pen.
s-a admis ca fondată propunerea de arestare formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța.
În baza art. 143, 148 lit. Cod proc.pen. s-a dispus arestarea inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, de la data de 05.11.2009 la data de 03.12.2009 pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174-175 lit. i și la art. 176 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 75 lit. c Cod penal și a inculpatului pe o perioadă de 19 zile, de la data de 4.11.2009 la data de 22.11.2009,pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174-175 lit. i și la art. 176 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal.
Prima instanță a respins ca nefondate cererile formulate de inculpați privind luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că apreciind că în cauză, raportat la probele administrate, sunt probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor, constând în faptul în noaptea de 31.10.2009,între orele 05,30- 07,30, în barul Q situat la etajul I al Complexului din zona a Municipiului C pe fondul unui conflict spontan, inculpații au agresat- în mod violent pe victima ,de 39 de ani, prin lovire repetată cu pumnii și picioarele în toate zonele corpului, cu excepția extremității cefalice,într-o acțiune conjugată prin care i-au pus acesteia viața în primejdie, prin șoc mixt hemoragic și traumatic, hemotorax bilateral și emfizem subcutanat masiv,cu fenomene de insuficiență respiratorie acută (cu multiple fracturi costale) pentru care a necesitat de urgență tratament medico-chirurgical și de terapie intensivă,pentru susținerea funcțiilor vitale, cu un pronostic vital rezervat exprimat de medicul legist la examinarea persoanei vătămate în spital.
Instanța de fond a mai reținut că în cauză se impune reținerea temeiului arestării preventive prev. de art. 148 lit. f C.P.P. având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea cercetată,constând în închisoare de 15 la 25 de ani precum și pericolul social concret pentru ordinea publică, ce rezultă din modalitatea în care a fost comisă fapta - prin cruzimi, timp îndelungat,prin aplicarea în reprize a unor lovituri puternice în organe vitale, inclusiv prin săritura asupra toracelui victimei, prin torturarea acesteia.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și, motivele de recurs fiind expuse oral la termenul din data de 09.11.2009 cu ocazia dezbaterilor de către apărătorii inculpaților.
În dezvoltarea motivelor de recurs ale inculpatului, s-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate ca netemeinică și nelegală și pe fond, respingerea propunerii de arestare preventivă ca nefondată, arătând că inculpatul nu a avut intenția de a ucide, din declarațiile ambilor inculpați rezultă că o fost un conflict care a durat câteva minute, a fost un conflict spontan, o bătaie de cartier, după care victima s-a deplasat singură până acasă, a ajuns abia după 20 de ore la spital, decedând după câteva zile.
Având în vedere și persoana victimei, există posibilitatea ca aceasta să fi fost implicată ulterior într-un alt scandat și să fie agresată; s-a apreciat că inculpatul a fost în legitimă apărare, eventual s-ar putea reține infracțiunea prev. de art. 183 cod penal, iar intenția de a ucide nu poate fi reținută, cu atât mai mult cu cât tatăl inculpatului a decedat în urmă cu câteva zile.
În subsidiar, s-a solicitat luarea unei măsuri mai puțin restrictive, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În dezvoltarea motivelor de recurs ale inculpatului, s-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate ca netemeinică și nelegală și pe fond, respingerea propunerii de arestare preventivă ca nefondată, întrucât din probele administrate nu reiese că inculpatul ar fi lovit victima, inculpatul a declarat constant că nu a lovit-o, ci dimpotrivă, că a intervenit pentru a-i despărți; s-a solicitat înlăturarea declarației martorului care nu se coroborează cu celelalte probe administrate, și care are interes în cauză, întrucât și acesta a lovit victima care consumase băuturi în bar, unde martorul era barman. Totodată, s-a solicitat să se rețină circumstanțele personale ale inculpatului, care este minor, nu are antecedente penale și are doar mamă, fiind singurul copil. În subsidiar, s-a solicitat luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpatul având domiciliul stabil, acesta s-a prezentat la organele de anchetă, și pentru a-și putea ajuta familia este necesară prezența acestuia. Totodată, s-a precizat că nu există indicii că ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică sau că ar săvârși alte fapte, inculpatul a declarat amănunțit cum s-au derulat faptele, iar urmărirea penală fiind terminată, nu mai poate influența aflarea adevărului.
La termenul din data de 09.11.2009, inculpatul a dat declarație în fața instanței de recurs, iar inculpatul a precizat că nu dorește să dea declarație.
Examinând încheierea recurată, în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursurile celor doi inculpați nu sunt fondate, pentru următoarele:
Prin ordonanțele procurorului din data de 03.11.2009, date în dosar nr. 2167/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalului Constanța, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i penal, reținându-se că în noaptea de 31.10.2009,între orele 05,30- 07,30, în barul Q situat la etajul I al Complexului din zona a Municipiului C pe fondul unui conflict spontan, inculpații au agresat- în mod violent pe victima ,de 39 de ani, prin lovire repetată cu pumnii și picioarele în toate zonele corpului, cu excepția extremității cefalice,într-o acțiune conjugată prin care i-au pus acesteia viața în primejdie, prin șoc mixt hemoragic și traumatic, hemotorax bilateral și emfizem subcutanat masiv,cu fenomene de insuficiență respiratorie acută (cu multiple fracturi costale) pentru care a necesitat de urgență tratament medico-chirurgical și de terapie intensivă,pentru susținerea funcțiilor vitale, cu un pronostic vital rezervat exprimat de medicul legist la examinarea persoanei vătămate în spital.
Prin ordonanța procurorului din data de 04.11.2009, dată în același dosar, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpaților și din infracțiunea de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i penal în infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav prev. de art. 174 rap. la art. 175 lit. i și la art. 176 lit. a penal, reținându-se că la data de 04.11.2009, ora 11:10, persoana vătămată a decedat în secția de terapie intensivă a Spitalului Clinic Județean de Urgență C și că uciderea victimei a fost săvârșită prin cruzimi, victima fiind agresată cu brutalitate și ferocitate timp de 2 ore, cu provocarea de suferințe și chinuri prelungite.
Ținând seama de actele aflate la dosar, de stadiul urmăririi penale și raportat la probele administrate în cauză până la acest moment, Curtea constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică întrucât în mod corect instanța de fond a constatat că există probe temeinice care justifică presupunerea că cei doi au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, fiind îndeplinită astfel cerința art. 143.proc.pen. și a reținut că se impune reținerea temeiului prev. de art. 148 lit. f C.P.P. având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea cercetată,constând în închisoare de 15 la 25 de ani precum și pericolul social concret pentru ordinea publică, ce rezultă din modalitatea în care a fost comisă fapta - prin cruzimi, timp îndelungat,prin aplicarea în reprize a unor lovituri puternice în organe vitale, inclusiv prin săritura asupra toracelui victimei, prin torturarea acesteia; față de atitudinea manifestată de inculpatul care în sms-ul interceptat îl sfătuiește pe coinculpat să fugă, raportat la valorile sociale majore încălcate constând în integritatea fizică și viața, față de datele personale ale fiecărui inculpat.
Susținerea inculpatului, în sensul că nu a lovit victima ci doar că a intervenit pentru a aplana conflictul dintre victimă și inculpatul nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă administrat în cauză până în prezent.
Astfel, Curtea reține că din declarațiile martorului care a perceput întregul conflict precum și din declarațiile inculpaților, a rezultat că victima a venit la masa inculpaților și a făcut propuneri obscene de factură homosexuală către inculpatul, ceea ce a determinat reacția extrem de violentă a acestuia, care a aplicat pumni și picioare peste tot corpul, a sărit cu genunchii pe pieptul victimei; inculpatul a aplicat de asemenea lovituri victimei în zone vitale ale trunchiului; martorul a mai arătat că inculpații se odihneau fumând câte o țigară și continuau seria de lovituri, ignorând țipetele de durere ale victimei, la un moment dat chiar arzând-o cu țigara pe limbă și în; la final, inculpatul minor l-a amenințat pe martor să nu divulge nimic întrucât altfel "îți dăm omor și ție", după cum acesta s-a exprimat.
Ultimele lovituri aplicate de inculpați au fost percepute și de martorul care în final a găsit telefonul victimei în buzunarul acesteia și i-a chemat mama.
Un alt indiciu privind vinovăția inculpatului reiese din faptul că, în momentul în care a fost reținut de către organele de poliție, inculpatul i-a trimis două mesaje tip SMS cu următorul conținut:
1. "tireazăte pt câteva zile k să apucăm să vb k";
2. "ma luat garda frate".
Din conținutul acestor mesaje, Curtea apreciază că rezultă indicii temeinice că și inculpatul a fost implicat în agresarea victimei, inculpatul anunțându-l atât de demersurile organelor de poliție privind prinderea lor cât și de necesitatea de a-și coordona declarațiile care urmează a le da amândoi.
Vinovăția inculpatului reiese din declarația martorului, coroborată cu declarațiile inculpatul, care nu a făcut referiri la implicarea martorului în agresarea victimei ( astfel cum a susținut inculpatul ) arătând că a fost cel care s-a bătut cu victima timp de o oră, lovind-o și cu un box.
Mijloacele de probă expuse mai sus privind existența presupunerii rezonabile a săvârșirii de către cei doi inculpați a infracțiunilor reținute în sarcina lor, în sensul art. 143.proc.pen. sunt avute în vedere alături de alte probe precum procesul-verbal de constatare a faptei încheiat de poliție, procesul-verbal de constatare a leziunilor, declarațiile martorei mama victimei, ale martorilor ,care fundamentează concluzia că există elemente certe ce dau conținut bănuielii legitime privind comiterea de către ambii inculpați a unor fapte prevăzute de legea penală, în sensul art. 143 Cod proc.pen. art. 68/1 Cod proc.pen.
Curtea reține că în mod temeinic instanța de fond a constat că se impune reținerea temeiului arestării preventive prev. de art. 148 lit. f pentru C.P.P. ambii inculpați, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea cercetată,constând în închisoare de 15 la 25 de ani precum și pericolul social concret pentru ordinea publică, ce rezultă din modalitatea în care a fost comisă fapta - prin cruzimi, timp îndelungat,prin aplicarea în reprize a unor lovituri puternice în organe vitale, inclusiv prin săritura asupra toracelui victimei, prin torturarea acesteia; față de atitudinea manifestată de inculpatul care în sms-ul interceptat îl sfătuiește pe coinculpat să fugă, raportat la valorile sociale majore încălcate constând în integritatea fizică și viața, față de datele personale ale fiecărui inculpat, respectiv faptul că inculpatul are antecedente penale ( dând astfel dovadă de perseverență infracțională ) iar inculpatul, deși este minor și la primul conflict cu legea penală, ferocitatea cu care sunt indicii că a acționat alături de inculpatul, potențialul violent de care acesta este capabil pe fondul consumului de alcool, amenințările proferate la adresa martorului pentru a nu depune mărturie, sunt aspecte de natură a justifica sentimentul de temere pe care l-ar resimți societatea prin punerea inculpaților în libertate.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că în mod corect prima instanță a apreciat că cea mai justificată măsură preventivă ce se impune a fi dispusă față de inculpați este cea a arestării preventive, este singura de natură a asigura scopul prevăzut de art. 136 Cod proc.pen. privind buna administrare a probelor în prezentul dosar.
Prin urmare, Curtea constată că nu sunt temeinice solicitările celor doi inculpați de respingere a propunerii de luare a măsurii arestării preventive și de luare față de ei a măsurii preventive a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, în condițiile art. 149 indice 1 alin. 12 rap. la art. 146 alin 11 indice 1.proc.pen.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpații și împotriva încheierii nr. 119/4.11.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, Curtea va obliga pe recurenții la plata sumei de 250 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul în sumă de de 100 lei pentru avocat se va plăti, potrivit art. 189 cod procedură penală, din fondurile
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D ISPUNE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpații și împotriva încheierii nr. 119/4.11.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurenții la plata sumei de 250 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul în sumă de de 100 lei pentru avocat se va plăti, potrivit art. 189 cod procedură penală, din fondurile
În baza art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.11.09.
Președinte, Judecător Judecător
- - - - -
Grefier,
I
Red. jud. fond /04.11.2009
Tehnored. jud. recurs /10.11.2009/3 ex.
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Dan Iulian Năstase, Daniel
