Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 661/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 661/
Ședința publică de la 09 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Dan Iulian Năstase
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier - I
Cu participarea Ministerului Public prin Procuror
Pe rol judecarea recursului penal declarat de Parchetul De Pe Lângă Tribunalul Constanța, împotriva încheierii din data de 05.11.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect cerere de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara ( art. 139, art. 145 - 1451Cod procedură penală).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul inculpat, asistat de avocat ales, în baza delegației depuse la fondul cauzei.
Procedura legal îndeplinită, cu respectarea disp. art. 178-181 cod pr. penală.
Recursul este declarat în termen potrivit art. 3853cod pr. penală și motivat conform art. 38510cod pr. penală.
Întrebat fiind, intimatul inculpat arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, aspect consemnat în procesul penal atașat la dosar.
În conformitate cu disp. art. 301 Cod procedură penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511Cod procedură penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prevăzută de art. 38513Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Publicsolicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate ca netemeinică și nelegală și pe fond, respingerea cererii de înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara ca nefondată, apreciind că susținerea apărării în sensul că, inculpatul prin funcția pe care o îndeplinește, necesită deplasarea pe tot teritoriul țării, nu este fondată, iar luarea unei astfel de măsuri ar împiedica supravegherea inculpatului de organele abilitate, în sensul că nu se mai poate supraveghea intrarea în contact cu coinculpatul, având în vedere atitudinea inculpatului, respectiv maniera în care a fost adus în țară, gradul de pericol social al infracțiunii, lezarea relațiilor sociale și prejudiciul cauzat. În concluzie, apreciază că măsura obligării de a nu părăsi localitatea a fost proporțională cu scopul urmărit, inculpatul fiind în măsură să-și desfășoare activitatea și fără a părăsi localitatea, sens în care solicită admiterea recursului.
Avocat având cuvântul, pentru inculpatul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii recurate ca temeinică și legală, întrucât inculpatul a făcut dovada că are un loc de muncă, care necesită deplasarea din localitatea de domiciliu, lăsarea în libertate nu prezintă un pericol pentru ordinea publică, nu se împietează continuarea cercetării judecătorești, nu sunt indicii că ar fi încercat să zădărnicească aflarea adevărului sau continuarea procesului penal, cu atât mai mult cu cât cauza trenează datorită administrării unor probe cu înscrisuri, respectiv efectuarea unei comisii rogatorii în Germania care este de durată.
Intimatul inculpatlasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin încheierea din data de 05.11.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, s-a dispus, în baza art. 139 alin.1 rap. la art.145-art. 145/1 cod procedură penală, admiterea cererii formulate de inculpatul și înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea prev. de art. 145 cod procedură penală cu măsura obligării de a nu părăsi țara prev. de art. 145/1 cod procedură penală.
În baza art. 145 alin 11și alin 12Cod procedură penală, a dispus ca pe durata acestei măsuri preventive inculpatul să respecte următoarele obligații:
-să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat (inclusiv la toate termenele de judecată);
-să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție, sau ori de câte ori este chemat;
-să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
-să nu comunice direct sau indirect, inclusiv prin mijloace electronice, cu coinculpații din prezenta cauză, cu martorii și experții numiți în cauză, cu excepția numitei;
-să nu exercite funcția de administrator de societate comercială, în drept sau în fapt.
S-a stabilit organ de supraveghere Secția nr. 3 de Poliție C.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea s-au modificat întrucât, sub aspect probator, inculpatul a depus la dosar un înscris (adeverință eliberată de SC SA ) prin care face dovada că începând cu 01. 10. 2009 îndeplinește și funcția de șef coloană transport, aceasta implicând deplasarea la date nedeterminate în întreaga țară.
Se conturează astfel interesul legal al inculpatului de a i se înlocui măsura obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara, în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu și a obținerii mijloacelor de trai.
În ce privește aptitudinea acestei din urmă măsuri preventive de a asigura scopul procesului penal și judecarea cauzei, tribunalul reține că, urmare a prezentării inculpatului la toate termenele de judecată și a respectării măsurilor de supraveghere dispuse față de el, precum și a apărărilor formulate pe fondul cauzei, precum și a încadrării inculpatului în viața socială (locuință, loc de muncă, relațiile cu familia) s-au diminuat temerile că acesta s-ar sustrage măsurilor de supraveghere și dispozițiilor instanței, și că în acest fel s-ar perturba buna desfășurare a judecății cauzei.
În raport de aceste considerente, precum și de necesitatea armonizării dreptului la muncă al inculpatului cu dispozițiile care impun soluționarea cu celeritate a procesului penal, precum și având în vedere dispozițiile art. 49 din Constituția României potrivit cărora restrângerea unor drepturi trebuie să fie proporțională cu cauza care a determinat măsura, instanța de fond a admis cererea inculpatului.
Împotriva susmenționatei încheieri a formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recursul nu a fost motivat în scris, iar în concluziile dezvoltate oral în fața instanței s-a arătat că susținerea apărării cum că inculpatul, prin funcția pe care o îndeplinește, necesită deplasarea pe tot teritoriul țării, nu este fondată. Luarea unei astfel de măsuri ar împiedica supravegherea inculpatului de organele abilitate, în sensul că nu se mai poate supraveghea intrarea în contact cu coinculpatul, având în vedere atitudinea inculpatului, respectiv maniera în care a fost adus în țară, gradul de pericol social al infracțiunii, lezarea relațiilor sociale și prejudiciul cauzat. În concluzie, apreciază că măsura obligării de a nu părăsi localitatea a fost proporțională cu scopul urmărit, inculpatul fiind în măsură să-și desfășoare activitatea și fără a părăsi localitatea.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, precum și din oficiu, Curtea constată:
În mod corect s-a stabilit de către instanța de fond incidența dispozițiilor art.139 alin.1 cod procedură penală, apreciind în mod corect că, raportat la înscrisul depus la dosar, respectiv adeverință eliberată de SC SA prin care face dovada că începând cu 01. 10. 2009 îndeplinește și funcția de șef coloană transport, aceasta implicând deplasarea la date nedeterminate în întreaga țară, având printre atribuții și obținerea licențelor pentru autovehiculele, autospeciale, avizarea a macaralelor și a tuturor utilajelor de ridicat, dar și a contractului individual de muncă nr.486/30.06.2009, s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
Astfel, din cele două înscrisuri rezultă că, pentru a presta activitatea ce intră în atribuțiile de serviciu, inculpatul trebuie să se deplaseze și în alte localități, prezența acestuia fiind necesară.
Totodată, având în vedere că inculpatul intimat a fost audiat, că s-a prezentat la toate termenele de judecată iar de la luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea a trecut un interval de timp în care inculpatul a avut un comportament procesual corespunzător, a luat măsuri de a se integra în muncă și de a presta o activitate din care să obțină venituri licite, se impune a se înlocui o măsură preventivă mai restrictivă cu una mai puțin restrictivă.
Reținem că, măsura înlocuirii se impune și pentru a nu încălca un drept fundamental al inculpatului, respectiv dreptul la muncă.
Referitor la împiedicarea supravegherii inculpatului de către organele abilitate, curtea observă că prin hotărârea atacată s-au menținut, în esență, aceleași obligații și măsuri de supraveghere a inculpatului, în vederea asigurării scopului pentru care au fost luate măsurile preventive, scop prevăzut de art. 136.C.P.P.
Apreciind criticile formulate ca neîntemeiate, și întrucât nu au fost identificate alte motive de reformare a încheierii, Curtea, în baza art.385 ind.15 alin.1 pct.1 lit. b cod procedură penală, va respinge, ca nefundat, recursul promovat.
În baza art.192 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art. 38515al. 1 pct.1 lit. b cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța împotriva încheierii penale din 05.11.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța pronunțată în dosarul nr-.
Conform art. 309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
-
GREFIER,
I
Jud fond:
Red. dec. Jud
2 ex./10.11.2009
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Dan Iulian Năstase, Daniel
