Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 127/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (760/2009 )
ÎNCHEIERE NR. 127/
Ședința publică de la 27 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Simona Cîrnaru
JUDECĂTOR 3: Anca Alexandrescu
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror .
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 05 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit recurentul inculpat pentru care s-a prezentat avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului inculpatarată că singura critică ce o poate aduce încheierii din 5 februarie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală este necitarea inculpatului la luarea măsurii arestării preventive. Potrivit art. 291 Cod procedură penală se impunea citarea inculpatului pentru a se verifica dacă acesta se sustrage de la urmărirea penală și judecarea cauzei.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea citării inculpatului.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, consideră că procedura a fost legal îndeplinită cu inculpatul la momentul judecării fondului. De altfel, există suficiente date din care rezultă că inculpatul se sustrage de la urmărirea penală și în mod corect - față de probele administrate în cauză - s-a apreciat că există suficiente indicii temeinice care să ateste comiterea faptei și în raport de gravitatea acesteia s-a dispus arestarea în lipsă a inculpatului.
Pe cale de consecință solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Deliberând, asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 05.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București -Secția a II-a Penală în baza art. 136 din p Cod Penal, art. 143 din și C.P.P. art. art.148 lit. a si f din pr.pen. s-a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și în consecință s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, născut în anul 1970 luna 12 ziua 27, în Comuna F județ I, numele și prenumele părinților si, de cetățenie română, CNP --, domiciliat în sat, comuna județ I, față de care, în baza disp. art.148 lit. a si f pr.pen.s-a dispus emiterea Nr.25/UP/ 05.02.2009 pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data încarcerării.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut următoarele:
În dosarul nr.2588/P/2008 al Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștia fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav si tâlhărie in concurs real, prev. de art.20 rap. la art.174-176 lit. d si art. 211 alin.2 si 21lit. c cu aplic. art. 33 lit. a Cp.
Din analiza dispozițiilor legale incidente în materia măsurii arestării preventive, Tribunalul a reținut că, potrivit disp. art. 1491.pen. pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului în cursul urmăririi penale, în cauză trebuie să fie întrunite condițiile prev. de art.143 pr.pen. și să existe în mod corespunzător unul din cazurile prev. de art.148 pr.pen. Prin urmare, ceea ce este de analizat de către instanța de judecată învestită cu soluționarea unei propuneri de arestare preventivă în cursul urmăririi penale este, pe de o parte, existența unor probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, iar, pe de altă parte, existența uneia sau mai multora dintre cazurile prev. de art.148 pr.pen.
Raportând aceste dispoziții legale asupra cauzei penale de față, Tribunalul a apreciat că propunerea formulată de MINISTERUL PUBLIC privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpat este întemeiată pentru motivele ce au fost dezvoltate în cele ce urmează:
În ceea ce privește existența în cauză a probelor și indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit fapta prevăzută de legea penală sub aspectul căreia este cercetat, Tribunalul a avut în vedere în acest sens: procesul verbal încheiat de organele de poliție, proces verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, concluzii provizorii, declarația inculpatului, declarația martorilor etc. toate acestea aflate la dosarul de urmărire penală și care formează un amplu ansamblu probator și din care rezultă indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat.
Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl reprezintă punerea în libertate a inculpatului Tribunalul a avut în vedere natura faptei - infracțiune de violență și gravitatea faptei - prin atingerea adusă principalei valori sociale ocrotite de legea penală respectiv viața persoanei, modalitatea concretă de comitere a acesteia, precum și faptul că există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, fiind așadar îndeplinite condițiile prev. de art.148 lit. a si f pr.pen.
Văzând și dispozițiile art.136 pr.pen. Tribunalul a apreciat că există motive temeinice de a se crede în necesitatea luării măsurii arestării preventive față de inculpat pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, în scopul administrării tuturor probelor în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele pentru justa ei soluționarea.
Față de cele ce preced, având în vedere și împrejurarea că fenomenul infracțional atinge cote alarmante iar fapte de natura aceleia sub aspectul căreia este cercetată inculpatul cunosc o creștere îngrijorătoare, Tribunalul, văzând disp. art.149 pr.pen. a admis în parte propunerea formulată și a dispus arestarea preventivă a inculpatului în temeiul disp. art.143 pr.pen. rap. la art.148 lit. a si f pr.pen, pe o durată de 30 zile, de la data încarcerării, emițând mandat de arestare preventivă pentru inculpat.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru necitarea sa la luarea măsurii arestării preventive. Astfel, potrivit art.291 Cod procedură penală se impunea citarea inculpatului pentru a se verifica dacă acesta se sustrage de la urmărirea penală și de la judecarea cauzei, motiv pentru care s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea citării inculpatului.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivului de recurs invocat, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.385/6 alin. final Cod procedură penală, Curtea constată recursul ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:
În cauză, există suficiente date din care rezultă că inculpatul se sustrage de la urmărirea penală. Astfel, la data judecării propunerii de arestare preventivă a inculpatului, în lipsă, acesta a fost citat, însă, nu s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Deasemenea, pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a fost citat la ultimul domiciliu cunoscut din comuna, județul În ceea ce privește sustragerea sa de la urmărirea penală, semnificativă, din acest punct de vedere, este și convorbirea purtată de către inculpat cu fratele său la data de 06.11.2008, orele 17,49.
Totodată, în urma demersurilor făcute pe parcursul judecării prezentei căi de atac, s-a constatat că inculpatul a plecat din localitatea de domiciliu.
Ori, existența nulităților, ca sancțiuni procedurale, este strâns legată de existența unei vătămări procesuale, vătămare care trebuie să se fi produs prin efectuarea unui act în condiții nelegale. În acest sens, în art.197 alin.1 Cod procedură penală se arată că încălcările dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrag nulitatea actului numai atunci când s-a adus o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.
Așadar, nu orice încălcare a legii poate conduce la anularea actului astfel îndeplinit. În acest sens, Curtea apreciază că nu este lovită de nulitate necitarea inculpatului la momentul judecării propunerii de arestare preventivă deoarece nu s-a produs nicio vătămare în drepturile inculpatului, atâta timp cât s-a făcut dovada că acesta se sustrage de la urmărirea penală.
Pe de altă parte, Curtea constată că, în cauză există indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.68/1 Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa, având în vedere probele administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv, procesul-verbal încheiat de organele de poliție, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, concluziile medicale provizorii, declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare, precum și convorbirile telefonice interceptate.
Deasemenea, Curtea constată întrunite, în cauză, și cerințele art.148 alin.1 lit. a și f Cod procedură penală.
În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, Curtea are în vedere natura și gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina sa, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a infracțiunilor, gradul ridicat de pericol social al faptelor, dar și persoana și conduita inculpatului.
Față de considerentele expuse anterior, în baza art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurentul-inculpat va fi obligat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 05.02.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care, onorariul apărător din oficiu în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./ 30.04.2009
Dact./08.05.2009/2ex.
-Sect aIIa Pen-CJ
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Simona Cîrnaru, Anca Alexandrescu
