Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 138/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR- (1007/2009)

ÎNCHEIEREA NR. 138/R Ședința publică de la data de 04 Mai 2009

Curtea constituită din:PREȘEDINTE: Luciana MeraJUDECĂTOR 2: Viorica Costiniu JUDECĂTOR 3: Cristina Rotaru

GREFIER - - -

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror.

Pe rol judecarea recursului declarat de ffieulpatui ,

împotriva încheierii de ședință din data de 14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut in ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocați și în baza împuternicirii avocațiale nr. -/22.04.2009 emisă de Baroul București - Cabinet individual.

Procedura legal îndeplinita.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții că la dosarul cauzei s-au depus relațiile solicitate de la Tribunalul București - Secția a II a Penală cu referire la mandatul de arestare preventivă emis pe numele recurentului inculpat.

OG

Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că înțelege să mențină cererea prealabilă în sensul constatării nulității mandantului de arestare preventivă a clientului său.

Curtea constatând că nu mai sunt cereri prealabile, apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că în solicitarea instanței de control judiciar s-au solicitat relații la instanța de fond vis -a - vis de mandatul care a fost pus în executare, ori, clientul său a fost reținut și depus la locul de detenție pe baza mandatului pe care personal 1-a depus în instanță, celălalt mandat îndosariat la fila 57 dosar fond a apărut ulterior, dar chiar și așa fiind, acest mandat nu are cuprinsă mențiunea care să facă referire la aceea încheierea interlocutorie din data de 27.04.2009, așa cum prevede legea.

Concluzionând, invocă nulitatea arestării datorită unor nereguli privind mandatul de arestare preventivă. Așa fiind, solicită a se constata că mandatul de arestare este nul, iar pe cale de consecință, admiterea recursului și punerea de îndată în libertate a clientului său.

Cu referire la încheierea recurată, precizează că reflectă situația de fapt și încadrarea reală, clientul său a încercat o autoapărare de a-și salva fratele. în cauză, face, însă, referire la a viciul de care suntem ținuți vis - a - vis de mandatul de arestare preventivă.

Precizează că înțelege să invoce art.385/9 pct. 17 Cod procedură penală, în sensul că s-a cercetat o faptă care nu era reală, respectiv s-a încadrat greșit fapta care a condus în final la încarcerarea clientului său, invocă, de asemenea, și art. 195 alin. 3 Cod procedură penală.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, achiesează la concluziile colegului său, solicită a se constata că, cu ocazia judecării în fond s-au discutat fapte petrecute cu un an înainte și anume în vara anului 2005, iar prin încheierea de rectificare se vorbește de fapte din anul 2009.

Depune la dosar concluzii scrise și solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

Reprezentanții] Parchetului, arată că sub aspect procedural nulitățile sunt expres și limitativ prevăzute în dispozițiile art. 197 Cod procedură penală, consultând textul menționat în acest act normativ a constatat că, nulitatea mandatului de arestare preventivă nu este prevăzută în nici unul dintre alineatele art. 197 Cod procedură penală.

Consideră că legea penală este de strictă interpretare, așa încât, apreciază că nulitatea absolută a mandatului de arestare preventivă nu poate fi invocat astăzi în fața instanței, neaflându-ne în cazurile prevăzute la art. 197 Cod procedură penală.

în ceea ce privește mențiunile pe care art. 194 alin. 1 Cod procedură penală le prevede și anume, efectuarea oricăror modificări sau ajustări pe actele de procedură care să fie făcute la sfârșitul acestor acte, de asemenea, nu se pot pune în seama nulității nici măcar relative, întrucât, în opinia sa, încheierea pronunțată de către instanța de judecată care a judecat cauza în fond, ține loc de orice fel de act ulterior pe care această instanță urmează să-1 emită. Faptul că instanța de judecată nu a modificat mandatul de arestare preventivă cel vechi, ci a înțeles să emită un mandat de arestare preventivă în forma prevăzută de lege având în vedere corecturile, îndreptările erorilor materiale strecurate în cel anterior, nu duce la concluzia că mandatul de arestare preventivă emis pentru inculpatul OG, este nul sau anulabil, întrucât au fost respectate toate dispozițiile legale prevăzute de art. 148 și urm. Cod procedură penală.

în ceea ce privește fondul cauzei, consideră că instanța de fond a reținut în mod corect cele expuse în referatul cu propunere de arestare preventivă și a motivat corespunzător în încheierea recurată, așa încât, a luat în calcul toate probele administrate în cauză până la această dată, fără a aprecia asupra vinovăției inculpatului și a dispus în mod corespunzător arestarea preventivă a acestuia pe o durată de 20 de zile.

Pe cale de consecință, având în vedere cele expuse pe larg în referatul scris al Parchetului, consideră că recursul declarat de inculpat, este neîntemeiat și solicită respingerea, ca atare, având în vedere textele invocate în materia arestării preventive și nu dispozițiile art. 385/9 pct. 17 Cod procedură penală.

In ultimul cuvânt recurentul inculpat, arată că s-a aflat în legitimă apărare, a semnat un singur exemplar al mandatului de arestare, solicită admiterea recursului raliindu-se la concluziile puse de apărătorii săi.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din 14.04.2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul București, s-a dispus, în temeiul art.1491Cod procedură penală raportat la art.146, 136, 143 Cod procedură penală s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București și a dispus arestarea preventivă a inculpaților OG, și pe o durată de 20 zile, începând de la 15.04.2009 la4.09.2009.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin referatul întocmit la data de 14.04.2009 în dosarul nr. 730/P/2009, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștia înaintat propunerea de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului: zis OG "" cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.20 rap. la art.174 - 175 lit.i Cod penal, art.194 alin.1 cu aplic. art.33 lit.a Cod penal; zis "", pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.26 rap. la art.20 rap. la art.174 - 175 lit.i Cod penal, art.194 alin.1 Cod penal, art.194 alin.1 cu aplic. art.33 lit.a Cod penal; zis "", pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.194 alin.1 Cod penal, art.180 alin. 2 cu aplic. art.33 lit.a Cod penal; zis "", pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.26 rap. la art.194 alin.1 Cod penal, art.180 alin. 2 Cod penal, art.217 alin.1 cu aplic. art.33 lit.a CP; zis "", pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.194 alin.1 Cod penal, art.194 alin.1 cu aplic. art.33 lit.a Cod penal; zis "", pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.194 alin.1 CP; zis "", pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.194 alin.1 Cod penal, art.192 alin. 1 si 2 Cod penal, art.194 alin.1 Cod penal cu aplic. art.33 lit.a Cod penal; zis "", pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.194 alin.1 Cod penal, art.192 alin. 1 si 2 Cod penal, art.194 alin.1 cu aplic. art.33 lit.a Cod penal.

În fapt, în esență, s-a reținut că în data de 08.03.2008 în jurul orei 18:00, numitul împreună cu viitoarea lui soție pe nume
s-au dus in vizita la familia din B-, Sector 1. La un moment dat, partea vătămată a ieșit din curtea imobilului împreună cu, in strada fiind așteptat de către inc. zis "" care s-a apropiat de și i-a spus acestuia pe un ton răstit, amenințându-l, sa urce în mașina lui. In acest sens inc. zis "" a scos un cuțit cu care a amenințat-o atât pe partea vătămată cat si pe prietenii acestuia care erau de fata. La scurt timp lângă ei a oprit un autoturism marca Audi cu nr. de înmatriculare B-33- din care a coborât inc. zis "" (fratele învinuitului zis "").. zis "" i-a cerut acestuia să aducă din mașină sabia. Astfel, inc. zis "" a luat din mașina sa o sabie și s-a îndreptat către partea vătămată, prin spatele acesteia. In timp ce inculpatul zis "", prin acțiunile sale, împiedica partea vătămată să se apere si să vadă ce face celalalt inculpat in spatele ei, inc. zis "" i-a aplicat mai întâi o lovitura peste spate cu latul lamei iar apoi a vrut să îl lovească de două ori cu tăișul in cap pe; acesta a reușit să se întoarcă, alertat de strigatele persoanelor de fata si a ridicat însă pe rând mâinile și a parat loviturile (destinate zonei capului) suferind astfel leziuni grave (mâna/palma fiindu-i practic secționată). Imediat după comiterea faptei, inculpați au părăsit locul faptei.

Fapta descrisă a fost comisă pe fondul exercitării de către inculpați a unor violențe și amenințări asupra părții vătămate în scopul constrângerii acesteia să le dea sume de bani nedatorate, pentru a dobândi astfel foloase injuste. Astfel, in urma cu cca. 2 ani, partea vătămată a împrumutat de la zis "" suma de 300 de euro, plătind înapoi după cca. 2 luni suma de 2.000 sau 3.000 euro (datoria + dobânzi tip camăta), dintre care o pate au fost remiși către inculpații zis "" si zis "" (rude cu zis ""). In ciuda acestui aspect, inculpații zis "" si zis "" au continuat sa ceara - prin amenințări si violente care au culminat cu fapta din 08.03.2009 - sume mari de bani de la partea vătămată in contul pretinsei datorii. Partea vătămată a dat astfel inculpaților o alta suma - 5.000 euro -, aspect confirmat de martorii și care au contribuit si ei la aceasta suma.

In luna august 2008 partea vătămată a împrumutat suma de
4 000 E de la inc. zis OG "" acesta solicitându-i dobânda (camăta) pentru suma împrumutată în fiecare săptămână cate 1000 După ce a plătit in timp de patru săptămâni cate 1 000 E pe săptămână, partea vătămată a fost contactata de către inc. zis OG "" care i-a solicitat sa-i restituie cei 4000 E împrumutați. știind ca învinuitul este o persoana periculoasa si foarte violenta si dorind sa scape de datoria către acesta, l-a abordat pe inc. zis "" care i-a dat un autoturism marca Opel pentru a-l valorifica, urmând sa primească de la partea vătămată după o luna de zile suma de 7000 E si autoturismul. Partea vătămată a lăsat autoturismul la o cunoștința pe nume care i-a dat suma de 4 000 E, bani cu care s-a dus la inc. zis OG "" pentru a-si achita datoria insa acesta i-a spus ca a întârziat cu plata datoriei motiv pentru care cei 4 000 E reprezintă doar dobânda pentru împrumutul încredințat si ca va trebui sa-i mai dea 4 000 Dupa o luna de zile de când a luat mașina Opel, a fost contactat telefonic și amenințat de către inc. "" care i-a cerut sa plătească cei 7000 E pentru mașina data, menționând ca de fapt va trebui sa-i plătească 10 000 E deoarece întârziase o săptămână cu plata. In acest sens inc. - "" l-a determinat pe sa ia de la el un autoturism marca BMW 530 pe care sa-l la "" in comuna D Deal, jud. I, pentru aol ăsa amanet contra sumei de 12 000 E urmând sa-i plătească acestuia dobânda, iar in cazul in care nu va plăti banii intr-o luna de zile va pierde autoturismul si va trebui sa-i dea si cei 12000E, suma din care "" a luat 10 000 E drept datorie si dobânda pentru autoturismul marca Opel. In același timp inc. - "" i-a spus ca daca nu va restitui autoturismul marca BMW intr-o luna de zile va trebui sa-i mai plătească si suma de 25 000 E reprezentând contravaloarea autoturismului. Tot in luna decembrie 2008, i-a returnat inc. "" autoturismul marca Opel. In aceeași perioada inc. OG"" a contactat-o atât telefonic cat si personal pe partea vătămată pentru a-l determina sa-i plătească datoria si, întrucât partea vătămată nu avea bani, l-a determinat sa ia de la el o cantitate de aur pe care a apreciat-o in jurul sumei de 10 000 lei, aur pe care sa-l amaneteze iar cu banii obținuți sa-i plătească dobânzile la banii împrumutați.

In luna ianuarie 2009, inc. OG"" exercitând presiuni asupra părții vătămate l-a determinat pe acesta sa ia de la el un autoturism marca pe care sa-l amaneteze contra sumei de 6 000 E pentru a-i achita dobânzile la banii împrumutați. Fiindu-i teama, partea vătămată a luat mașina respectiva pentru aoa maneta insa a doua zi s-a motorul.

La sfârșitul lunii ianuarie 2009 inc. OG"" i-a zis părții vătămate ca are sa-i dea suma de 10 000E si sa-i returneze aurul iar inc. - "" i-a zis ca trebuie sa-i dea suma de 25 000 E pentru BMW-ul amanetat. Tot in aceasta perioada văzând ca partea vătămată nu-i da banii ceruți inc. - "" a început sa-l amenințe atât telefonic cat si personal atât pe cat si familia acestuia mergând la domiciliul lor de mai multe ori însoțit de către soția sa, inculpata (aceasta adresând si ea amenințări in același scop) si alte persoane ramase neidentificate. La sfârșitul lunii februarie inc. OG"" l-a contactat pe si l-a chemat la el acasă pentru a-i cere socoteala. Întrucât partea vătămată i-a comunicat ca nu poate face plata, atât inc. OG"" cat si socrul acestuia zis "" au început sa-l amenințe spunându-i ca îl omoară, îl taie, îi violează nevasta si fetita. Fiindu-i teama pentru viata sa si pentru a putea pleca din locuința lui, partea vătămată le-a spus ca va face rost de bani si le va plăti sumele de bani cerute de aceștia. In continuare inc. OG"" împreună cu inc. zis "" l-au amenințat telefonic atât pe el cat si familia acestuia.

În data de 04/05.03.2009, inc. zis "" si OG"" l-au agresat fizic pe - (partener de afaceri al părții vătămate ) aplicându-i mai multe lovituri cu pumnii si picioarele precum si cu latul unei săbii in zona capului, in scopul de a-l intimida si determina pe sa le dea o suma de bani.

De asemenea i-a adresat amenințări prin membrii familiei lui ca il va baga in căruciorul cu rotile in cazul in care se va adresa organelor de politie.

In cursul verii anului 2008, părțile vătămate si au împrumutat in mai multe rânduri diverse sume de bani de la inculpații zis "", zis "", zis "". La momentele scadentelor, inculpații au susținut ca plățile făcute de părțile vătămate nu au achitat decât dobânzile (acestea fiind dobânzi tip "camată", foarte mari, vădit disproporționate in raport cu sumele datorate). In scopul îndatorării si al punerii părților vătămate in imposibilitatea practica de a plăti datoriile, inculpații au acordat împrumuturile eșalonat, astfel încât din sumele nou împrumutate părțile vătămate sa nu poată plăti decât dobânzile pentru sumele împrumutate inițial, alte dobânzi curgând in continuare, atât la împrumuturile inițiale cat si la cele ulterioare. Împrumutul acordat de inc. zis "" a fost garantat de numitul G, motiv pentru care, întrucât suma nu a fost restituita integral, inc. zis "" si zis "" au adresat amenințări lui G, determinându-l pe acesta sa facă presiuni asupra părților vătămate pentru a plăti banii.

Având in vedere ca sumele astfel "datorate" au crescut foarte mult, inculpații au determinat părțile vătămate sa facă un nou împrumut mai mare (cca 70.000 euro), la inc. zis "", cu care sa acopere celelalte datorii. In acest sens inc. zis "" le-a dat doua autoturisme (dintre care pe unul l-a luat ulterior inapoi), evaluate de el la suma de 31.000 euro, iar restul in bani. Ca si anterior, banii au fost dați eșalonat, permițând părților vătămate sa plătească doar dobânzi si o parte din alte datorii, alte dobânzi curgând in continuare, plata definitiva devenind practic imposibila.

Pe fondul acestei situații, inculpații au început sa adreseze amenințări asupra părților vătămate si a familiei lor, terorizându-i, pentru a-i determina in final sa le transfere proprietatea imobilului (casa si curte) in care locuiesc. Asftel, in data de 30.11.2009, inc. zis "" a venit la locuința părților vătămate amenințându-le cu moartea si cu un briceag. Tot inc. zis "" l-a amenințat pe girant ca ii vor lua mașina daca părțile vătămate nu plătesc. Pentru a plăti, părțile vătămate au luat legatură cu inc. zis "" pentru a-i cere banii promiși de acesta. Acesta a susținut ca nu este in B pentru a întârzia momentul remiterii banilor, in timp ce inc. zis "" a dat termen părților vătămate pana la miezul nopții aceleiași zile. Astfel, în aceiași noapte inc. zis "" si zis "" au luat mașina girantului G. In continure părțile vătămate au luat legatură cu inc. zis "", care in cele din urma a venit. Susținând ca in contextul dat, acestea nu mai prezintă garanții pentru a le da banii, inc. zis "" le-a forțat practic sa garanteze împrumutul cu casa lor, luându-le in acest sens actele casei.

In luna decembrie 2008, inc. zis "" si zis "" au venit la locuința părților vătămate, amenințându-i ca îi omoară pe ei si pe mama lor cu un cuțit daca nu ii dau 100.000 euro sau casa. In continuare inc. zis "" i-a adresat amenințări (personal si telefonic) girantului G deși si acesta i-a plătit sume de bani mult mai mari decât împrumutul garantat.

În data de 10.03.2009, inc. zis "" si zis "" au pătruns fără drept împreună cu "" - neidentificat - în locuința părților vătămate, având asupra lor arme albe - bricege de dimensiuni mari - si i-au amenințat pe si, făcându-se ca îl lovesc cu bricegele pe cel dintâi, si spunându-le ca daca nu dau banii, îi omoară. Pentru aceasta situație, a formulat plângere sub aspectul art.192 Aflând Cod Penal acest lucru, prin amenințări asupra girantului G, inc. zis "" si zis "" i-au determinat sa-si retragă plângerea formulata.

In continuare părțile vătămate au fost constrânse de inc. zis "" si zis "" sa semneze o chitanța de mana prin care se obligau sa transmită dreptul de proprietate asupra imobilului către inc. zis "", act în care se face mențiunea necorespunzătoare adevărului că partea vătămată ar fi primit o parte din preț - 111.000 euro. Unul dintre exemplarele chitanței a rămas la înv. zis "". Este semnificativ ca, deși părțile vătămate au cerut înapoi inculpaților actele casei pentru a putea face un împrumut la banca, inculpații au refuzat restituirea acestor acte.

Față de inculpatul zis OG "" a fost luată măsura reținerii de la 14.04.2009, ora 12.15 la 15.04.2009, ora 12.15.

Față de inculpatul zis "" a fost luată măsura reținerii de la 14.04.2009, ora 14.50 la 15.04.2009, ora 14.50

Față de inculpatul zis OG "" a fost luată măsura reținerii de la 14.04.2009, ora 15.20 la 15.04.2009, ora 15.20.

Față de inculpatul zis ""a fost luată măsura reținerii de la 14.04.2009, ora 13.10 la 15.04.2009, ora 13.10.

Față de inculpatul zis ""a fost luată măsura reținerii de la 14.04.2009, ora 14.55 la 15.04.2009, ora 14.55.

Față de inculpatul zis "" a fost luată măsura reținerii de la 14.04.2009, ora 15.30 la 15.04.2009, ora 15.30.

Față de inculpatul zis "" a fost luată măsura reținerii de la 14.04.2009, ora 13.05 la 15.04.2009, ora 13.05.

Față de inculpatul zis "" a fost luată măsura reținerii de la 14.04.2009, ora 112.20 la 15.04.2009, ora 12.20.

Față de inculpata a fost luată măsura obligării de a nu parasi localitatea pentru o perioada de 30 de zile.

Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art.1491C.P.P. ce reglementează luarea măsurii arestării preventive.

Instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite cerințele impuse de disp. art.143 C.P.P. existând indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele penale pentru care se solicită arestarea lor, nefiind necesar ca în momentul acesta să fie adunate probe suficiente pentru a formula o acuzare completă (cauza Muray Regatul Unit referitor la exigențele impuse asupra acestui aspect prin art.5 paragraf 1 lit.c din Convenție).

In ceea ce privește existenta în cauza a probelor sau indiciilor temeinice că inculpații au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, se retine ca din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoanele fată de care se efectuează urmărirea penală au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați, relevante în acest sens, fiind declarațiile părții vătămate, expertiza medico-legală (A-); declarațiile martorilor, convorbirile telefonice interceptate si înregistrate, declarațiile părții vătămate și ale martorilor.

Totodată se constată că sunt îndeplinite si condițiile prev. de art.148 lit.e și f Cod proc. penală privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpații OG, și și respectiv art.148 lit.f pentru C.P.P. inculpații, și întrucât OG infracțiunea reținută în sarcina inculpaților este sancționată cu o pedeapsă mai mare de 4 ani, existând probe certe la dosar că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Sub acest ultim aspect, se retine ca, natura si gravitatea infracțiunii ce se presupune ca a fost săvârșită de inculpați, modalitatea și împrejurările concrete în care au fost comise faptele, așa cum au fost descrise prin referatul parchetului si cum rezulta din probele de la dosar, conduc la convingerea că urmările produse, consecințele acțiunilor inculpaților, creează o stare de temere în rândul populației.

În ceea ce privește evaluarea duratei arestării inculpaților instanța constată că în cursul urmăririi penale aceasta nu poate depăși 30 de zile, potrivit art.149 ind.1 alin.10 C.P.P. limite în care judecătorul, în raport cu natura și complexitatea cauzei și ținând seama de acestea, în raport cu complexitatea activității de urmărire penală ce trebuie efectuată poate stabili o durată mai scurtă a arestării, sens în care va proceda și în această cauză.

Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații, OG,.OG

Inculpatul a arătat în fața instanței de recurs că mandatul de arestare preventivă pe care l-a primit nu corespunde cu cel existent la dosar.

Curtea a pus în discuție amânarea cauzei pentru a se cere lămuriri de la Tribunalul București.

La termenul din 29.04.2009 s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul pentru soluționarea recursului acestuia pentru a nu tergiversa soluționarea recursurilor formulate de ceilalți inculpați.

La dosar a fost depusă o adresă din partea Tribunalului București în care se menționează că prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu, din data de 27.04.2009 pronunțată în dosarul nr- prin care Tribunalul dispus, din oficiu, îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea de ședință din data de 14.04.2009 pronunțată în dosarul cu același număr.

Urmare a acestei încheieri de ședință s-a procedat și la îndreptarea erorilor materiale strecurate în cuprinsul mandatului de arestare nr.122/UP/15.04.2009 emis față de inculpatul OG, fiind pus în executare mandatul îndreptat, adică mandatul care se află la fila nr.57 din dosarul nr-".

În recursul formulat inculpatul a criticat soluția ca netemeinică și nelegală, invocând nulitatea mandatului de arestare preventivă emis întrucât acesta nu cuprinde mențiunea care să facă referire la încheierea interlocutorie de la 27.04.2009, așa cum prevede legea.

Curtea, analizând recursul formulat prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856Cod procedură penală constată că acesta este nefondat.

Activitățile în cadrul procesului penal se realizează prin acte procesuale și acte procedurale.

Actele procesuale sunt manifestări de voință prin care organele judiciare și părțile în proces dispun în limita drepturilor pe care le au, cu privire la desfășurarea procesului penal.

Actele procesuale sunt doar mijloace prin intermediul cărora se aduc la îndeplinire sarcinile ce decurg din actele și măsurile procesuale.

Actul procedural relevă modul în care trebuie îndeplinite dispoziția cuprinsă în actul procesual.

Încheierea prin care se dispune luarea unei măsuri preventive este un act procesual pe când mandatul de executare este actul procedural prin care se aduce la îndeplinire actul procesual.

Ca atare, instanța de judecată dispune prin intermediul actului procesual, încheierea prin care a fost luată măsura arestării preventive și nu prin intermediul mandatului de arestare, de aceea și prin intermediul recursului poate fi criticată și cenzurată încheierea de ședință.

Din actele existente la dosar rezultă că pentru încheierea din 14.04.2009 s-a dat o încheiere de îndreptare la 27.04.2009, rectificându-se eroarea strecurată în dispozitiv privind perioada de arest preventiv, de la 14.04.2009 la 4.05.2009 și nu cum greșit s-a menționat inițial de la 14.04.2009 la 4.09.2009, având în vedere că durata arestării era de 20 zile.

Deși în încheiere s-a menționat greșit perioada de arest preventiv, în mandatul de arestare preventivă nr. 122/ emis la 15.04.2009, s-a făcut mențiunea corect "arestarea preventivă a inculpatului OG. timp de 20 de zile, cu începere de la 15.04.2009 la 4.05.2009 inclusiv.

Ceea ce a determinat prima instanță să emită un nou mandat de arestare a fost aspectul că din eroare în mandatul emis pe numele inculpatului au OG fost trecute faptele și încadrarea juridică reținute în sarcina inculpatului.

OG

Acesta este și motivul pentru care inculpatul solicită constatarea nulității mandatului de arestare preventivă.

Curtea constată că prima instanță a emis un nou mandat, corespunzător din punctul de vedere al faptei și al încadrării juridice încheierii din data de 15.04.2009.

În acest nou mandat nu s-a făcut trimitere la încheierea de îndreptare a erorii materiale pentru că erorile strecurate în primul mandat nu erau cele rectificate prin încheierea din 27.04.2009.

Curtea, așa cum s-a precizat anterior, cenzurează prin intermediul recursului încheierea prin care a fost luată măsura arestării preventive și nu actul procedural (mandatul de arestare preventivă). Cercetând legalitatea acesteia, se constată că nu subzistă criteriile formulate de inculpat, care a invocat nulitatea măsurii arestării preventive.

Încheierea din 14.04.2009 este nu doar legală, fiind îndeplinite toate condițiile de formă dar și cele prevăzute pentru luarea măsurii preventive,d ar este și temeinică, impunându-se în raport de fapta săvârșită și persoana inculpatului luarea unei astfel de măsuri.

În cauză există indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele ce-i sunt reținute în cauză.

Având în vedere violența extremă a faptelor săvârșite (lovirea în mod repetat cu o sabie în zona capului, ceea ce a condus la punerea în primejdie a vieții părții vătămate, loviturile fiind aplicate în scopul de aod etermina pe partea vătămată să plătească sume nedatorate), chiar în situația în care inculpatul nu avea antecedente penale, este întemeiată aprecierea primei instanțe că inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică.

Fiind îndeplinită și condiția privind cuantumul pedepsei prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută, Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute pentru reținerea art. 148 lit. f raportat la art. 143 Cod procedură penală.

Luarea măsurii preventive a fost determinată și de faptul că există indicii că inculpatul a exercitat presiuni prin persoane interpuse asupra părții vătămate, după începerea cercetărilor, încercând o înțelegere frauduloasă.

Prima instanță a respectat la luarea măsurii preventive toate drepturile și garanțiile procesuale.

Având în vedere aceste considerente, va respinge ca nefondat recursul inculpatului, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală și conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală îl va obliga la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 14.04.2009 pronunțată de Tribunalul București -secția a II-a penală în dosarul nr-.

Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 4 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact.2 ex./15.06.2009

Președinte:Luciana Mera
Judecători:Luciana Mera, Viorica Costiniu, Cristina Rotaru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 138/2009. Curtea de Apel Bucuresti