Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 19/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 19/2009
Ședința publică de la 27 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă
JUDECĂTOR 2: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 3: Oana Maria
Grefier
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de
Procuror
Prezentul complet a fost constituit în conformitate cu disp. art. 95 și urm. din
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale nr. 9/22.04.2009 pronunțate de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, aflat în stare de arest, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța procedează la audierea inculpatului, declarație consemnată într-un proces verbal, atașat separat la dosarul cauzei.
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând respingerea propunerii de arestare preventivă, cu consecința punerii inculpatului de îndată în libertate, întrucât nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, recunoaște și regretă fapta săvârșită, iar în ce privește soluționarea recursului, învederează instanței că lasă la aprecierea acesteia soluția ce se va pronunța.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față
În deliberare, constată că prin încheierea penală nr. 9/22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr-, a fost admisă propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba cu privire la inculpatul G, fiul lui și -, născut la data de 01.05.1955, în comuna Vinerea, jud. A, studii școala profesională, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, domiciliat în localitatea Vinerea,-, jud. A, CI seria - nr. - eliberată de SPCLEP Cugir, CNP -.
În baza art. 149 /1 pr.pen. raportat la art. 148 lit. pr.pen. și art. 143.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului G pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 22.04.2009 până la 21.05.2009.
Dispozițiile prezentei încheieri s-a dispus să fie aduse la îndeplinire prin emiterea mandatului de arestare preventivă Nr. 15/2009, conform art.146 alin.10 și 151.pr.pen. cu începere de la data de 22.04.2009 până la 21.05.2009.
Conform art.137/1 alin.2 pr.pen. despre arestarea inculpatului va fi încunoștințat fratele inculpatului numitul domiciliat în com., sat de Câmpie,-, jud.
În baza art. 192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, iar suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu - avocat - va fi avansată din fondurile MJ în contul Baroului de Avocați
Pentru a dispune astfel, Tribunalul Albaa reținut următoarele aspecte de fapt și de drept:
În cauză s-a constat că există indicii temeinice respectiv presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunea pentru care este cercetat, astfel cum a fost descrisă în propunerea de arestare, faptă pentru care legea prevede pedeapsă mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică generat de rezonanța socială negativă a faptului că persoane care au comis o infracțiune de o violență sporită împotriva altei persoane, în loc public sunt cercetare în stare de libertate, fiind întrunite cerințele art. 143, 148 lit. f Cod procedură penală.
Pericolul pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpatului este redat de gravitatea deosebită a faptei, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia - respectiv mai multe lovituri cu un briceag în zona capului, pieptului, spatelui și membrelor superioare, precum și din urmările produse asupra victimei, menționate în actul medico-legal depus la dosarul cauzei fila 8 din dosarul de urmărire penală.
Recunoașterea faptei și regretul manifestate de inculpat în raport de fapta comisă, starea de ebrietate în care s-a aflat inculpatul la momentul comiterii faptei nu sunt de natură să conducă la concluzia lăsării în libertate a acestuia, câtă vreme măsura preventivă se alege în considerarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 136 alin. 1 și 8.pr.pen. între care sunt și cele privitoare la buna desfășurare a procesului penal și gradul de pericol social al infracțiunii comise.
Inculpatul deși a recunoscut că a lovit-o pe victimă mai întâi cu o, iar mai apoi de mai multe ori cu briceagul în zona superioară a corpului, a arătat că a dorit să se apere de victimă care ar fi sărit la el. Însă probele administrate până la acest moment infirmă această versiune, toți martorii oculari învederând că partea vătămată stătea pe o bancă, iar inculpatul s-a apropiat de ea și a lovit-o fără motiv cu o, iar apoi cu briceagul în mai multe rânduri.
Faptul că leziunile nu i-au pus victimei viața în pericol nu au putut duce la respingerea propunerii de arestare preventivă atâta timp cât inculpatul a folosit un instrument de a ucide, a vizat zone vitale și doar intervenția martorului a pus capăt agresiunii. Chiar inculpatul a arătat în depoziția dată în fața procurorului că "a fost bine că a intervenit numitul și mi-a luat briceagul pentru că se puteau întâmpla lucruri mai grave" toate acestea dând în vileag intenția inculpatului de a ucide.
În raport de cele arătate instanța a apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele art.143 și 148 lit. f Cod pr.penală.
Împotriva încheierii a declarat recurs, în termenul legal, statuat de art. 140/3 Cod pr. pen. inculpatul G, aducându-i critici pentru netemeinicie, sub aspectul oportunității luării acestei măsuri preventive.
Inculpatul a fost ascultat în fața Curții, conform disp. art. 140/3(3) Cod pr. pen. invocând faptul că victima a declanșat incidentul, iar comportamentul său corespunzător poate fi apreciat ca temei al lăsării sale în libertate (f 6).
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii penale atacate, în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu în limitele impuse de art. 385/6 (3) Cod pr. pen. Curtea constată că recursul nu este fondat.
1. Curtea arată că luarea măsurii preventive față de inculpat s-a realizat în considerarea dispozițiilor art. 148 lit. f Cod pr. pen. apreciindu-se în mod corect, raportat la actele și lucrările din dosar, că lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
2. Luarea măsurii arestării preventive este impusă, în cauză, de rațiuni plauzibile, rațiuni ce țin atât de natura acuzațiilor aduse și care sunt de un pericol social extrem, cât și de potențialul agresiv manifestat de către inculpat.
3. Modul și mijloacele de acțiune a inculpatului, intensitatea și numărul loviturilor aplicate victimei, persistența sa în a-i aplica o corecție (probată cu declarațiile date în fața procurorului) denotă o periculozitate crescută a inculpatului, astfel încât luarea unei măsuri preventive severe este indispensabilă pe baza circumstanțelor.
4. Curtea reține că apărările formulate de inculpat nu reprezintă un temei suficient care să justifice lăsarea în libertate și prin care ordinea publică ar rămâne realmente amenințată.
5. Curtea sesizează că în condițiile date, fiind vorba despre o comunitate relativ restrânsă, amenințarea este reală, actuală și suficient de gravă pentru un interes fundamental al societății.
6. De asemenea, Curtea arată că necesitatea ocrotirii interesului de ordine publică, precumpănitor general, primează protejării celui privat al inculpatului.
7. Reținând că, în condițiile punerii în libertate a inculpatului, ordinea publică ar fi în mod concret amenințată, iar rațiuni de economie și utilitate procedurală justifică pe deplin desfășurarea procedurilor cu inculpatul în stare de arest, Curtea conform art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr. pen. va respinge ca nefondat recursul inculpatului, cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 al. 2 Cod pr. pen.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale nr. 9/22.04.2009 pronunțate de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 180 lei cheltuieli judiciare din care 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27.04.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Dact. FE/2ex./28.04.2009
Președinte:Alina LodoabăJudecători:Alina Lodoabă, Maria Covaciu, Oana Maria