Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 28/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
ÎNCHEIEREA NR. 28/ Dosar nr-
Ședința publică din 13 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Munteanu JUDECĂTOR 2: Elena Barbu
- - - JUDECĂTOR 3: Laura Popa
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public - procuror șef secție a - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință nr. 8 din data de 9 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza penală de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța procedează la identificarea inculpatului cu datele de stare civilă și îi pune în vedere dispozițiile art. 70 alin. 2 Cod procedură penală, potrivit cărora are dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Întrebat fiind, inculpatul personal arată că își menține declarația dată în fața Tribunalului Brașov și declară că nu dorește să dea declarații în fața acestei instanțe.
Întrebați fiind, reprezentanta parchetului și apărătorul ale, declară că nu au alte cereri prealabile de formulat.
Apărătorul ales - avocat depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri constând în copie diplomă de licență emisă de Universitatea din C pe numele inculpatului, copie a actului constitutiv al "- ", copia certificatului de înregistrare a societății comerciale la Oficiul Registrului Comerțului și copia actului adițional al societății comerciale a inculpatului.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursului formulat.
Apărătorul ales pentru recurentul inculpat susține că recursul declarat vizează legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpat prin hotărârea pronunțată de Tribunalul Brașov invocând ca temei de casare dispozițiile art. 3859pct. 10 Cod procedură penală.
Temeiul măsurii arestării preventive luată față de inculpat îl constituie dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală în sensul că acesta ar prezenta un pericol pentru ordine publică și că pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea ce se reține în sarcina sa este mai mare de 4 ani.
La acest moment urmărirea penală nu este finalizată și consideră că nu există probe certe în sarcina inculpatului că prezintă un pericol pentru ordinea publică. Inculpatul a recunoscut că a primit mai multe carduri falsificate, dar apreciază că acestea nu sunt elemente suficiente pentru luarea măsurii arestării preventive față de acesta.
În principal solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov și respingerea propunerii de arestare preventivă.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură mai puțin drastică, aceea a obligării de a nu părăsi țara, având în vedere că inculpatul are domiciliul într-o altă localitate decât
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingere a recursului declarat, apreciind că este greșit indicat temeiul de casare a încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov. Consideră că măsura arestării preventive luată față de inculpat nu este deloc drastică față de numărul de carduri mare folosit de inculpat, de faptul că acesta purta ochelari fumurii, deși era întuneric și căuta -urile prevăzute cu o copertină pentru a nu fi posibilă identificarea sa. Mai mult, având în vedere amploarea infacțională tot mai accentuată a acestui gen de infracțiuni cu carduri falsificate, ce produce un sentiment de în rândul opiniei publice, apreciază că este legală și temeinică admiterea propunerii de arestare preventivă a inculpatului și pune concluzii de respingere a recursului.
Avocat ales, în replică, susține că nu există nicio dovadă că aceste carduri ar fi fost falsificate.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, regretă fapta și solicită a fi judecat în stare de libertate.
a
Constată că, prin încheierea nr. 8 din data de 9 aprilie 2009 pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Brașova dispus arestarea preventivă pe o durată de 30 de zile a inculpatului, începând din data de 09.04.2009 până în data de 07.05.2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că există probe temeinice pentru săvârșirea de către inculpatul a infracțiunii de efectuare a unor operațiuni frauduloase prevăzute de art. 27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și indicii temeinice pentru săvârșirea de către inculpatul a infracțiunii de deținere a unor instrumente de plată electronică falsificate în vederea punerii în circulație, prevăzută și pedepsită de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 365/2002, care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat în cauză.
Infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul sunt sancționate cu pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și având în vedere modul concret de săvârșire a faptelor (respectiv numărul mare de carduri falsificate utilizate, perseverența inculpatului care a folosit aceste carduri la mai multe -uri din mun. B, inculpatul purtând ochelari fumurii, deși era întuneric și căutând -uri prevăzute cu o copertină de protecție pentru ca identificarea sa din înregistrările camerelor de supraveghere ale -urilor sau o eventuală recunoaștere de către alte persoane să nu fie posibilă sau să fie foarte dificilă), precum și faptul că este necesar a se asigura siguranța folosirii acestor instrumente de plată electronică, care au devenit uzuale în România, raportat la amploarea acestui fenomen infracțional de falsificare a instrumentelor de plată electronică, reiese că lăsarea la acest moment în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul solicitând n principal admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov și respingerea propunerii de arestare preventivă.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură mai puțin drastică, aceea a obligării de a nu părăsi țara, având în vedere că inculpatul are domiciliul într-o altă localitate decât
În motivarea recursului se arată că a acest moment urmărirea penală nu este finalizată și că nu există probe certe în sarcina inculpatului că prezintă un pericol pentru ordinea publică. Inculpatul a recunoscut că a primit mai multe carduri falsificate, nefiind elemente suficiente pentru luarea măsurii arestării preventive față de acesta.
Examinând încheierea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, curte reține următoarele:
În mod corect prima instanță a reținut că în cauză există indicii temenice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, în acest sens fiind declarațiile inculpatului, ale inculpatului, procesul verbal întocmit de polițiști de la Secția 4 de Poliție, Adresa Băncii Transilvania privind tranzacțiile din data de 08.04.2009.
Toate aceste mijloace de probă relevă faptul că în data de 08.04.2009 inculpatul a efectuat mai multe operațiuni de extragere de numerar de la -uri de pe raza mun. B, situate pe Calea B, folosind 11 carduri falsificate care i-au fost puse la dispoziție de către numitul, ce pot constitui infracțiunile prevăzute de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 365/2002 și art. 27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002.
Gravitatea deosebită a faptelor, relevată de modalitatea și împrejurările săvârșirii acestora, care demonstrează perseverența infracțională a inculpatului, precum și starea de insecuritate generată în rândul opiniei publice de săvârșirea unor asemenea fapte cu privire la securitatea instrumentelor de plată electronice, constituie probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În raport de acestea, împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, cât și circumstanțele sale personale nu pot conduce la concluzia că măsura arestării preventive nu este necesară pentru buna desfășurarea a procesului penal sau că inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Astfel tribunalul în mod întemeiat a reținut existența situației prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, ca temei al arestării preventive a inculpatului.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat și va menține ca fiind legală și temeinică încheierea atacată.
În cauză nu este aplicabil cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 10 Cod procedură penală, fiind vorba despre un recurs împotriva încheierii prin care s-a luat măsura arestării preventive, supusă unor dispoziții speciale în ceea ce privește declararea și judecarea recursului, încheiere care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, astfel că recursul declarat împotriva cesteia nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 385/9 Cod procedură penală, cauza urmând a fi exeminată sub toate aspectele.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru aceste motive
În numele legii
E:
Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință nr. 8 din 09.04.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.EB/30.04.2009/
tehnoredact.DS/30.04.2009/2 ex.
jud.fond.
Președinte:Aurelia MunteanuJudecători:Aurelia Munteanu, Elena Barbu, Laura Popa