Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 330/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
2156/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
ÎNCHEIERE NR.330
Ședința publică din data de 25 septembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Magdalena Iordache
JUDECĂTOR 2: Damian Dolache
JUDECĂTOR 3: Carmen Veronica
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 4 septembrie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.028.684/11.IX.2009, aflată la fila 4.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, recurentul-inculpat exprimându-și acordul, Curtea procedează la ascultarea sa, declarația fiind consemnată în scris și atașată la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat arată că nu există temeiuri pentru a se dispune luarea măsurii arestării preventive, având în vedere faptul că inculpatul a avut o atitudine procesuală sinceră și a recunoscut și regretat comiterea infracțiunii, se află la primul conflict cu legea penală și nu există date că ar putea influența buna desfășurare a urmăririi penale, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, respingerea, ca neîntemeiată, a propunerii de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului, cu punerea sa în libertate, iar, în subsidiar, luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, arătând că instanța de fond a apreciat în mod corect că sunt îndeplinite, cumulativ, cerințele reglementate de art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală, pericolul pentru ordinea publică fiind relevat de natura și gravitatea infracțiunii, tentativă la omor calificat, săvârșită asupra concubinei într-un loc public și aglomerat, un spațiu comercial, la ora 11:30, atitudinea inculpatului imediat după comiterea faptei, care nu a acordat niciun fel de ajutor victimei și s-a prezentat la organul de poliție abia la ora 17:30, având, totodată, în vedere și declarațiile părții vătămate și ale martorelor și, care au relatat că și anterior inculpatul a mai exercitat violențe asupra concubinei sale, precum și motivul care l-a determinat să comită fapta - gelozia, care este considerat în literatura de specialitate un motiv josnic, constituind o cauză de agravare a răspunderii penale.
Recurentul-inculpat, personal, arată că nu a comis infracțiunea în interiorul magazinului, ci pe holul unde se aflau toaletele, în prezența celor două martore care au declarat împotriva sa, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, dovadă împrejurarea că a părăsit locul faptei fără a se lua de martore, incidentul s-a produs pe fondul unei ieșiri necontrolate, depresive, deși, de obicei, nu este o fire impulsivă, motive pentru care solicită să fie cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, constată că prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 04.09.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, a fost admisă propunerea Parchetului de pe Tribunalul București și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 de zile, de la 04.09.2009 până la data de 02.10.2009, inclusiv, precum și emiterea mandatului de arestare preventivă, în acest sens.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că în cauză există probe și indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunea pentru care este cercetat, fiind îndeplinite dispozițiile art. 143 Cod procedură penală.
Pe de altă parte, s-a arătat că în cauză sunt incidente și dispozițiile art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, ce rezultă din gradul de pericol social ridicat al infracțiunii, împrejurările și mijloacele de comitere a faptei, urmările socialmente periculoase produse, precum și din circumstanțele personale ale inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și pe fond, rejudecând, respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive, iar în subsidiar luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
În motivarea orală a recursului inculpatul arată că nu există temeiuri pentru luarea acestei măsuri, raportat la atitudinea sa procesuală sinceră și de regret a faptei, la lipsa antecedentelor penale și la inexistența datelor privind posibila influențare a desfășurării anchetei. Apreciază că nu sunt îndeplinite nici cerințele art.148 lit. Cpp, în cauză nefiind probat în nici un fel pericolul social concret pe care l-ar reprezenta pentru societate, cercetat în libertate.
Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3856alin.3 proc. pen. Curtea constată că recursul este nefondat.
Prima instanță a apreciat în mod corect că se impune luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul, având în vedere că în speță există probe și indicii temeinice, în sensul art.143 proc. pen. care să justifice presupunerea rezonabilă că aceasta a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat-tentativă la omor calificat, respectiv procesul verbal de cercetare la locul faptei, declarațiile martorilor și, documentele medicale întocmite de Spitalul Universitar de Urgență B, toate coroborate cu depoziția inculpatului care a recunoscut comiterea faptei, cu precizarea că nu a urmărit să suprime viața părții vătămate.
De asemenea este întrunit cazul prevăzut de art.148 lit.f proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr.356/2006, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetată inculpata este mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acesteia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este evidențiat de natura și modalitatea săvârșirii faptei (aplicarea mai multor lovituri de cuțit în zona toracelui și a membrelor superioare), de gravitatea deosebită a acesteia, de urmarea care s-ar fi putut produce (suprimarea vieții victimei), de împrejurările în care a fost comisă - într-un loc public, pe fondul accesului de gelozie al inculpatului, aspecte care trezesc un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice prin eventuala lăsare în libertate a acestuia.
Susținerea inculpatului referitoare la lipsa intenției de a suprima viața părții vătămate, explicată și prin prisma cunoștințelor dobândite în exercitarea profesiei sale (măcelar), constituie o problemă de încadrare juridică și privește fondul cauzei, Curtea constatând doar la acest moment procesual că din perspectiva obiectului folosit-cuțit de măcelărie, al intensității loviturii și a zonei anatomice vizate-torace, există indicii temeinice de comitere a infracțiunii de tentativă la omor calificat.
Drept urmare, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b proc. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din ședința Camerei de Consiliu a Tribunalului București - Secția a II-a Penală din 4.09.2009, pronunțată în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei onorariul avocatului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din ședința Camerei de Consiliu a Tribunalului București - Secția a II-a Penală din 4.09.2009, pronunțată în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei onorariul avocatului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact./22.10.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția II-a Penală
Președinte:Magdalena IordacheJudecători:Magdalena Iordache, Damian Dolache, Carmen Veronica
