Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 377/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-(2522/2009)
ÎNCHEIEREA NR.377/
Ședința publică de la 09 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 2: Lucia Rog
JUDECĂTOR 3: Andreea Cioată
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului formulat de inculpatul G împotriva încheierii de ședință din data de 28 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul inculpatGîn stare de arest și asistat de avocat oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că este de acord să dea declarație în cauză, astfel că, potrivit art.1403alin.3 Cod procedură penală, se procedează la audierea sa, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, cercetarea inculpatului în stare de libertate. Apreciază că până la terminarea cercetărilor judecătorești inculpatul se poate prevala de prezumția de nevinovăție.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de inculpat, ca nefondat. Consideră că la acest moment trebuie să existe anumite indicii că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, iar nu probe. Apreciază că aceste indicii temeinice sunt suficiente, respectiv recunoașterea și declarația altor doi coinculpați care-l indică pe inculpatul G ca fiind participant la săvârșirea faptei. De asemenea, solicită a se constata că există contradicții între declarația dată la acest termen și declarația dată la tribunal cu ocazia soluționări mandatului de arestare preventivă.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că tricoul murdar de sânge aparținea prietenei sale. Ce a declarat la acest termen este real și nu a făcut de la început aceste precizări pentru că nu și-a adus aminte.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prinîncheierea de ședință nr.84/28.10.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași secția Penală în dosarul nr-s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași.
S-a dispus arestarea preventivă a inculpatului G, fiul lui G și, născut la data de 7.08.1984 în, domiciliat în localitatea,- județul C, CNP -, pentru 29 zile, de la 28.10.2009 la 25.11.2009.
A fost obligat inculpatul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că la data de 28.10.2009 pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași prin care s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului G (fiul lui G și, născut la data de 7.08.1984 în, domiciliat în localitatea,- județul C, CNP -) pentru săvârșirea de către acesta, împreună cu alți inculpați, a unui număr de 2 infracțiuni aflate în concurs, respectiv "asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni" faptă prev. de art.323 al.1 si 2 și "tâlhărie", prev. de art.211 al.1, al.2 lit.a și c al.2 indice 1 lit.a si b, al.3, fapte comise pe raza municipiului
Audiat inculpatul de către instanță, acesta a negat comiterea faptelor, arătând că nu-i cunoaște pe inculpații arestați în cauză și care au recunoscut săvârșirea celor două fapte, respectiv inculpatul și inculpatul.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că împotriva inculpatului G există probe temeinice în sensul săvârșirii de către acesta a infracțiunilor mai sus menționate.
Apărarea inculpatului, în raport de celelalte probe existente a fost apreciată ca nesinceră și a fost înlăturată.
Precizarea inculpatului G potrivit căreia nu-i cunoaște pe ceilalți inculpați este contrazisă în mod credibil de ceilalți doi inculpați care au relatat cu lux de amănunte împrejurările comiterii faptelor.
Mai mult, aceștia au declarat că inculpatul Gac ondus autoturismul înmariculat sub nr. marca BMW cu care s-a făcut deplasarea în municipiul C deși avea permisul de conducere suspendat amănunt pe care cei doi nu-l putea cunoaște dacă nu se cunoșteau cu inculpatul.
Tribunalul a constatat că inculpatul și-a pregătit în mod abil apărarea declarând în amănunt modul în care și-a petrecut ziua de 14.09.2009, ziua jafului, dar nu-și amintește nimic în legătură cu programul zilelor de întîi octombrie, opt octombrie și douăzeci și nouă octombrie, zile alese la întâmplare de instanță, deși acestea sunt situate mai aproape, în timp de ziua de azi, 28.10.2009.
Față de cele de mai sus reținute tribunalul a constatat că sunt suficiente indicii din care a rezultat presupunerea că inculpatul Gas ăvârșit faptele, fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul pentru ordinea publică este dat atât de gravitatea faptelor comise, de modalitatea de săvârșire a acestora, dar și de faptul că la domiciliul inculpatului cu ocazia percheziției efectuate s-au găsit obiecte apte pentru comiterea de fapte penale, respectiv săbii și cuțite.
Așa fiind, tribunalul a apreciat că sunt în prezența dispozițiilor art.143 și art.148 lit.f C.P.P. care justifică luarea măsurii arestării preventive a inculpatului G și prin urmare, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că în cauză nu sunt întrunite cerințele art.143 Cod procedură penală privitoare la existența unor probe sau indicii temeinice de săvârșire a infracțiunii imputate.
Examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică.
Într-adevăr, în cauză sunt îndeplinite cerințele art.149/1 Cod procedură penală pentru a se putea dispune arestarea inculpatului G, cum corect a apreciat judecătorul fondului, căci sunt întrunite condițiile prevăzute în art.143 Cod procedură penală, este incident cazul prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală, iar luarea măsurii preventive este în interesul urmăririi penale.
Referindu-se mai întâi la dispozițiile art.143 Cod procedură penală, Curtea reține că ele reclamă existența unor probe ori indicii temeinice (în sensul art.68/1 Cod procedură penală) că inculpatul Gas ăvârșit infracțiunile de tâlhărie și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni pentru care este cercetat, infracțiune constând în fapt în aceea că în ziua de 14.09.2009, în jurul orei 13,00, în calitate de șofer, i-a dus cu autoturismul în municipiul C, pe strada -, pe inculpații, împreună cu încă două persoane mascate înarmate cu pistoale și obiecte contondente, care au pătruns în magazinul de bijuterii SC SRL, au amenințat vânzătorul și au sustras circa 8- 10 kg. De bijuterii din aur, după care cei cinci au părăsit locul faptei.
În speță, probatoriul administrat până în prezent, în special cu referire la declarațiile coinculpaților și, dar și ale martorului, susține presupunerea rezonabilă că inculpatul Gac omis faptele mai sus arătate. Astfel, fiind audiați de organele de urmărire penală, coinculpații și au relatat pe larg și detaliat modalitățile și împrejurările concrete în care au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, precizând inclusiv numele celorlalte persoane implicate și rolul avut de acestea în derularea evenimentelor, persoane printre care se numără și recurentul inculpat.
Tot astfel, martorul (persoană care, locuind în imediata apropiere a zonei în care a avut loc incidentul, a surprins desfășurarea acestuia, alertând și organele de poliție) a reținut semnalmentele persoanei care conducea autoturismul ce a asigurat transportul la și de la locul faptei, identificându-l ulterior pe acesta după fotografie în persoana inculpatului G.
Cât privește apărările pe care a înțeles să le formuleze inculpatul G, care a susținut și în fața instanței de recurs că la momentul săvârșirii infracțiunii se afla în alt loc, acestea nu se confirmă la acest moment, urmând însă a fi verificate de organele de urmărire penală, prin audierea în calitate de martori a persoanelor la care face referire inculpatul și prin administrarea oricărei alte probe considerate necesare în scopul aflării adevărului.
Examinând apoi cazul prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală, la care s-a raportat judecătorul fondului ca temei al luării măsurii arestării preventive a inculpatului, Curtea constată îndeplinite cele două cerințe cumulativ prevăzute de acest caz, căci pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prev. de art.211 alin.1, 2 lit.a și c și 2/1 lit.a și b și alin.3 Cod penal și de art.323 alin.1 și 2 Cod penal este închisoarea cu mult peste 4 ani, iar la dosarul cauzei există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Sub acest aspect, Curtea constată că în mod corect judecătorul fondului s-a raportat la gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor ce fac obiectul cercetărilor, astfel cum este reflectat acesta de modalitățile și împrejurările concrete în care se presupune că inculpatul Gac omis faptele (acesta asociindu-se cu alte persoane în vederea săvârșirii unei infracțiuni de tâlhărie, tâlhărie ce a avut loc în plină zi și a implicat folosirea unor arme de foc), dar și de urmările produse (constând nu numai într-un important prejudiciu material, dar și în vătămarea integrității fizice a unei persoane). De altfel, inclusiv în jurisprudența Curții, s-a admis că prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita "o tulburare a societății", de natură să justifice o detenție preventivă.
Or, în acest context, circumstanțele personale ale inculpatului (vârsta tânără, lipsa antecedentelor penale), nu pot fundamentaîn mod exclusivaprecierea instanței asupra pericolului concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă cercetarea în libertate a inculpatului.
Pe de altă parte, este adevărat că potrivit art.136 alin.8 Cod procedură penală, la alegerea măsurii preventive se ține seama și de datele ce caracterizează persoana inculpatului, însă în coroborare cu alte criterii, printre care gradul de pericol social concret al infracțiunii (în speță, unul ridicat), dar și scopul măsurii, astfel cum este definit acesta de dispozițiile art.136 alin.1 Cod procedură penală (asigurarea bunei desfășurări a procesului penal ori împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărire penală).
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G, soluție în raport de care îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul G împotriva încheierii de ședințănr.84/28.10.2009, pronunțată Tribunalul Călărași Secția Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
GREFIER,
Red./23.11.2009
Dact.EA-2ex
Președinte:Silvia CerbuJudecători:Silvia Cerbu, Lucia Rog, Andreea Cioată
