Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 40/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(212/2010)
ÎNCHEIEREA NR.40/
Ședința publică de la 28 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă
JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Băjan
JUDECĂTOR 3: Francisca
GREFIER - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casației și Justiție - - Serviciul Teritorial Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 22 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință a răspuns recurentul-inculpat personal, în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/28.01.2010 emisă de Baroul București - Cabinet Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-inculpat, la întrebarea Curții, învederează că își menține declarațiile date în fața organelor de urmărire penală.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, considerând-o netemeinică.
Arată că este adevărat că asupra inculpatului a fost găsită o mică cantitate de heroină, însă o deținea în vederea consumului propriu. Consideră că acesta se face vinovat numai de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 din Legea 143/2000 și maximul acestei pedepse depășește cu puțin cuantumul prevăzut de art. 148 lit.f Cpp.
Mai arată că din practica judiciară s-au întânlit situații rare in care un inculpat este arestat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 4 din Legea 143/2000.
Solicită să se aibă in vedere că nu s-a demonstrat niciun element material al infracțiunii de trafic de droguri. Arată că inculpatul este recidivist, dar starea de recidivă nu mai este de mult un criteriu atunci când se emite mandat de arestare preventivă, această prevedere fiind abogată. De asemenea, arată că nu s-a dovedit faptul că lăsrea in libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Solicită să se aibă in vedere că inculpatul are in intreținere un copil cu grave probleme de sănătate, iar cu câteva luni în urmă i-a decedat un alt copil.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, iar pe fond respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat, considerând că instanța de fond a apreciat corect că sunt indeplinite in cauză condițiile prevăzute de art. 148 lit.f Cpp, iar propunerea parchetului de arestare preventivă a inculpatului este întemeiată.
Solicită să se aibă in vedere cantitatea de 3,78 grame de heroină găsită la locuința acestuia și numai lipsa altor date au făcut ca instanța de fond să considere că această cantitate era pentru consum propriu.
Arată că o latură importantă in aprecierea instanței de fond a fost pericolul social concret pe care l-ar prezenta lăsarea in libertate a inculpatului, intrucât din cazierul său reiese că a suferit multe condamnări, cele mai multe pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, nu avea ocupație, ceea ce duce la concluzia că furturile erau comise pentru a-și asigura drogurile necesare consumului.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și respingerea propunerii parchetului. Arată că nu a vândut in viața lui droguri, avea un loc de muncă la negru, respectiv monta termopane. Mai arată că i-a murit un copil în vârstă de 6 ani și mai are o fată care este paralizată.
CURTEA,
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 22.01.2010 Tribunalul București - Secția a II-a Penală, a admis propunerea DIICOT - Serviciul Teritorial București și în baza art. 136 Cod procedură penală, art. 143 Cod procedură penală, art. 148 lit. f Cod procedură penală și art. 1491Cod procedură penală a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 de zile, cu începerea de la data de 22.01.2010 până la data de 19.02.2010 inclusiv și emiterea
Prima instanța a apreciat că în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta penală pentru care se solicită arestarea sa respectiv la data de 21.01.2010 a deținut, fără drept, pentru consum propriu, cantitatea de 3,87 gr. heroină și art. 148 lit. f Cod procedură penală legate de cuantumul mai mare de 4 ani al pedepsei pentru infracțiunea pendinte și de existența probelor certe că lăsarea în libertate a inculpatului ar crea pericolul pentru ordinea publică.
Încheierea a fost recurată de inculpat pentru motivele consemnate în practicaua hotărârii.
Recursul este nefondat, Curtea constatând, în acord, cu instanța fondului îndeplinind atât cerințele prevăzute de art. 143 Cod procedură penală legate de existența bănuielii legitime că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, cât și a exigențelor cumulative prevăzute de art. 148 lit. f întrucât datele cauzei referitoare la cantitatea mare de droguri deținută de inculpat (3,78 gr. heroină), de antecedența penală a inculpatului care a fost condamnat de mai multe ori, de cele mai multe ori pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, lipsa unui loc de muncă, conduc la concluzia existenței unui pericol real pentru ordinea publică în cazul în care inculpatul ar fi cercetat în stare de libertate.
În raport de aceste considerente care sunt compatibile și cu practica CEDO care nu exclude privarea de libertate a persoanei asupra căreia planează bănuiala legitimă a săvârșirii unor fapte penale de natură a crea o stare de insecuritate în rândul opiniei publice, Curtea în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 22.01.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală.
Obligă inculpatul la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-15.02.2010
Președinte:Iuliana CiolcăJudecători:Iuliana Ciolcă, Adriana Elena Băjan, Francisca
