Provocarea ilegală a avortului (art.185 cod penal). Decizia 71/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 71
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 2: Elena Zăinescu
JUDECĂTOR 3: Elena Negulescu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de condamnata fiica lui și -, născută la data de 24 iulie 1961, în prezent aflată în Penitenciarul Spital Jilava împotriva sentinței penale nr.519/13.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în baza disp. art. 455 și art. 453 lit. a Cod proc. penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de aceasta cu privire la pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1729/17.12.2007 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 2379/30.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit condamnata, pentru care a răspuns apărătorul desemnat din oficiu - din Baroul Prahova conform delegației nr. 9484/2009.
Lipsă procedură cu recurenta condamnată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la dosar s-a depus adresă din partea Penitenciarului din care rezultă că nu poate fi prezentată în instanță, fiind transferată la Spitalul Jilava din 20.01.2009, pentru spitalizare.
Apărătorul desemnat din oficiu solicită amânarea cauzei pentru lipsa condamnatei.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită termen pentru lipsă procedură, față de lipsa condamnatei.
Curtea, constatând că la dosar s-a depus adresa nr. -/23.01.2009 din partea Penitenciarului din care rezultă că inculpata nu poate fi prezentată, fiind spitalizată în Spitalul Penitenciar Jilava, a amânat cauza la data de 18.02.2009 dispunând citarea condamnatei cu dispoziție de transfer din Penitenciarul Jilava în Penitenciarul și cu aducere în instanță.
După amânarea cauzei și acordarea termenului de judecată, recurenta condamnată a fost prezentată în instanță, fiind adusă din Penitenciarul Spital Jilava.
Curtea, față de această împrejurare, dispune reluarea cauzei și apelul părților.
La a doua strigare a cauzei, în ședința publică a răspuns condamnata, reprezentată de avocat din Baroul Prahova, în substituirea apărătorului desemnat din oficiu -.
Avocat, cu acordul instanței, a luat legătura cu recurenta, precizând că nu are cereri prealabile.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul nu are cereri de formulat.
Curtea, având în vedere că nu sunt cereri de formulat, nici excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, apărător desemnat din oficiu pentru condamnată, arată că aceasta a declarat recurs împotriva sentinței penale nr. 519/13.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care i s-a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei, pe motive medicale.
Se arată că inculpata suferă de afecțiuni grave, urmând să suporte o intervenție chirurgicală. Aceasta nu poate beneficia de tratament adecvat în regim penitenciar. Mai mult, este mama a patru copii din care unul minor.
Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul menționează că din concluziile raportului de expertiză medico-legală întocmit de Serviciul Medico-Legal P rezultă că afecțiunile de care recurenta condamnată suferă, pot fi tratate în rețeaua penitenciară.
Concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Recurenta condamnată având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului și a cererii de întrerupere a executării pedepsei. Susține că a fost adusă astăzi din Penitenciarul Spital Jilava, unde nu sunt condiții pentru a beneficia de tratament pentru bolile de care suferă, urmând a suporta o intervenție chirurgicală, ce necesită internarea sa într-un spital de specialitate.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.519 din 13 noiembrie 2008 Tribunalul Prahovaa respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnata, fiica lui și -, născută la data de 24 iulie 1961 în B, în prezent aflată în Penitenciarul, cu privire la pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1729 din 17 decembrie 2007 Tribunalului București - Secția I penală, definitivă prin decizia penală nr.2379 din 30 iulie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin aceeași sentință, condamnata a fost obligată la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Condamnata, deținută în Penitenciarul, a solicitat întreruperea executării pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1729 din 17 decembrie 2007 Tribunalului București - Secția I penală, definitivă prin decizia penală nr.2379 din 30 iulie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, susținând, în motivarea cererii, că este mama a patru copii, din care unul minor și necesită intervenție chirurgicală deoarece suferă de mai multe boli cronice.
În vederea soluționării cauzei, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legală la nivelul Serviciului Medico - Legal P, din conținutul raportului nr.54/28 august 2008 reieșind că aceasta prezintă diagnosticul: hepatică decompensată, abdominală hipogastrică, postoperatorie, reductibilă.. Circulație colaterală abdominală.
În raport de afecțiunile constatate prin examinarea nemijlocită a condamnatei și consultarea documentației medicale prezentate, având în vedere posibilitățile terapeutice disponibile în rețeaua sanitară a Administrației Națională a Penitenciarelor, comisia de examinare a concluzionat că nu se justifică întreruperea executării pedepsei.
Față de aceste considerente, prima instanță a apreciat că cererea formulată de condamnată este neîntemeiată, întrucât nu s-a făcut dovada existenței unei boli care să o pună pe condamnată în imposibilitatea executării pedepsei, astfel cum rezultă din art.455 rap. la art.453 lit.a cod proc. penală.
Împotriva sentinței a declarat recurs condamnata, care a criticat hotărârea de nelegalitate și netemeinicie, fără a arăta în scris motivele pentru care a promovat această cale de atac, astfel cum cer disp. art.38510alin.1 și 2 cod proc. penală.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru condamnată a criticat sentința de netemeinicie, susținând, că în raport de afecțiunile acesteia și posibilitățile reduse de tratare în rețeaua sanitară a Administrației Națională a Penitenciarelor, în mod greșit s-a apreciat de către prima instanță că cererea de întrerupere a executării pedepsei pe motive medicale nu se justifică.
În plus, s-a susținut că recurenta este mama a patru copii, din care unul minor.
Pentru motivele invocate, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Curtea, examinând sentința recurată, în raport de criticile invocate, circumscrise cazului de casare prev. de art.3859pct.18 cod proc. penală, pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer disp. art.3856alin.3 cod proc. penală, constată că recursul declarat de condamnată este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit disp. art.455 rap. la art.453 alin.1 lit.a cod proc. penală, astfel cum a fost modificat și completat prin nr.OUG60/2006, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că cel condamnat suferă de o boală gravă, care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanța apreciază că amânarea executării și lăsarea în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În acest caz, executarea pedepsei se amână până când starea de sănătate a condamnatului se va ameliora, astfel încât pedeapsa să poată fi pusă în executare.
Rezultă, așadar, din examinarea dispozițiilor legale precitate că executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când sunt îndeplinite cumulativ condițiile
privitoare la existența unei boli grave, constatată pe baza unei expertize medico-legale, ce face imposibilă executarea pedepsei de către condamnat și ca lăsarea în libertate a acestuia pe durata întreruperii pedepsei să nu prezinte pericol concret pentru ordinea publică.
Raportul de expertiză medico-legală nr.54 din 28 august 2008 întocmit de Comisia de Expertiză medico-legală pentru întreruperea executării pedepsei din cadrul Serviciului de Medicină Legală Pas tabilit că numita prezintă diagnosticul " hepatică decompensată, abdominală hipogastrică, postoperatorie, reductibilă.. Circulație colaterală abdominală", aceasta putând fi tratată atât în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor cât și în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății.
În același raport, Comisia a considerat că din punct de vedere medical, în raport de afecțiunile constatate și cu posibilitățile terapeutice disponibile în rețeaua sanitară a nu se justifică, la momentul expertizării, întreruperea executării pedepsei privative de libertate, deținuta putând continua tratamentul afecțiunilor prezente conform indicațiilor medicale de specialitate.
Prin urmare, nefiind îndeplinită cerința existenței unei boli grave care să facă imposibilă executarea în continuare a executării pedepsei, așa cum impun dispozițiile cuprinse în art.455 rap. la art.453 lit.a cod proc. penală, nu se mai impune verificarea condiției referitoare la pericolul social pe care l-ar prezenta lăsarea condamnatei în libertate, așa încât respingerea cererii ca neîntemeiată este pe deplin justificată, criticile invocate de condamnată fiind nefondate.
Nu poate fi avută în vedere în examinarea cererii de întreruere susținerea recurentei în sensul că în penitenciar nu beneficiază de tratament medical corespunzător, această afirmație fiind contrazisă de constatările Comisiei de întrerupere a executării pedepsei.
Totodată, nici împrejurarea că recurenta are în întreținere un copil minor nu justifică întreruperea executării pedepsei, față de limitele investirii instanței, respectiv cererea întemeiată pe disp. art.455 rap. la art.453 lit.a cod proc. penală, iar nu pe motive familiale prev. de art.455 lit.c cod proc. penală.
Pentru considerentele expuse, în temeiul disp. art.38515pct.1 lit.b cod proc. penală va respinge recursul declarat de condamnată ca nefondat, cu obligarea recurentei la cheltuieli judiciare către stat, conform art.192 alin.2 cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnata, fiica lui și -, născută la 24 iulie 1961, deținută în Penitenciarul Spital Jilava, împotriva sentinței penale nr. 519/13 noiembrie 2008 Tribunalului Prahova.
Obligă recurenta la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției, în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. NI/ Tehnored.
4 ex./09.02.2009
Dosar fond nr- Tribunalul Prahova
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ioana NoneaJudecători:Ioana Nonea, Elena Zăinescu, Elena Negulescu
