Revocarea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 788/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 300/1 C.P.P.-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 788
Ședința publică de la 6 august 2009
PREȘEDINTE: Aurel Ilie JUDECĂTOR 2: Loredana Nicolau
- - - - JUDECĂTOR 3: Elena Stan
- - - - judecător
Grefier: - -
.
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Pe rol, judecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj împotriva încheierii nr. 40 din 22.07.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, privind pe inculpatul, cercetat pentru comiterea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 al. 2.
Cod PenalLa apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul intimat, asistat de av..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care, constatând dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului și casarea încheierii atacate ca fiind nelegală și netemeinică.
Se precizează că în mod greșit s-a apreciat de instanța de fond că se impune lăsarea în libertate a inculpatului întrucât nu s-a ținut cont de rezonanța socială negativă a faptei în comunitatea din care face parte acesta; lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
Av. pentru inculpatul intimat solicită respingerea recursului ca nefondat.
Se arată că dosarul a fost instrumentat având la bază un flagrant iar inculpatul recunoaște integral fapta astfel că, singura problemă care se mai pune în speță fiind aceea a încadrării juridice.
Inculpatul are calitatea de funcționar public, a fost suspendat din funcția pe care o deținea și nu mai prezintă nici un fel de pericol pentru ordinea publică.
Nu a făcut nici un fel de acte sau gesturi de influențare a martorilor iar interesul inculpatului nu este acela de a-și îngreuna situația juridică, întrucât vizează o eventuală executare a pedepsei fără privare de libertate.
În subsidiar se solicită ca, eventual, măsura arestării preventive să fie înlocuită cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită clemența instanței și arată că regretă incidentul în care a fost implicat.
Dezbaterile fiind închise.
CURTEA
Asupra recursului penal de față.
Constată că, prin încheierea nr. 40 din 22.07.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- s-a dispus, în temeiul art. 3001alin. 1 și 2.pr.pen. rap. la art. 139 alin. 2.pr.pen. revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului fiul lui și, născut la data de 16.08.1951 în comuna, sat Capu, județul G, domiciliat în comuna, sat Capul, județul G, cetățenie română, ocupație secretar la Primăria orașului, studii superioare, căsătorit, fără antecedente penale posesor al seria -, nr. -, CNP -, luată prin încheierea nr. 37 din Camera de Consiliu din 10.07.2009 de Tribunalul Gorj pronunțată în dosarul nr- și în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 27 din 10 iulie 2009.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă acesta nu se află arestat în altă cauză.
Prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj nr. 510/PA/2009 din 22.07.2009, inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin 1.pen. faptă constând în esență în aceea că, în cursul anului 2009 pretins de la denunțătoarea, de profesie avocat, bani și relații intime pentru a fi de acord cu onorariile solicitate de aceasta.
S- reținut că inculpatul a comis această faptă în calitatea sa de secretar al Primăriei și membru al unei comisii de selecție a unor avocați și negociere a onorariilor pe care aceștia urmau să le încaseze, pentru a reprezenta Primăria în diferite litigii.
În concret inculpatul ar fi pretins suma de 14.000 lei (J din onorariul fix negociat de denunțătoare) și întreținerea de relații intime ce urmau să aibă loc într-o locație din localitatea.
Cu ocazia flagrantului banii au fost găsiți în posesia inculpatului acesta oferind diferite explicații cu privire la acea sumă, motivând inițial că nu cunoaște proveniența banilor, că banii ar constitui un împrumut pe care i l-a returnat denunțătoarea sau că i-au fost dați de denunțătoare pentru a fi cheltuiți la o cabană unde urmau să meargă împreună.
Prin încheierea de ședință nr. 37 din Camera de Consiliu din 10.07.2009 a Tribunalului Gorja fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 zile, începând cu 10.07.2009, până la data de 07.08.2009 și s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă pentru această perioadă.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr-, iar instanța după înregistrarea dosarului și repartizarea acestuia aleatorie a procedat la ascultarea inculpatului declarația acestuia fiind consemnată în scris și a verificat din oficiu în camera de consiliu legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului potrivit dispozițiilor art. 3001.pr.pen.
Tribunalul a constatat că, în raport de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, luând act și de declarația inculpatului dată în instanță cu ocazia verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu impun în continuare privarea de libertate și nu există temeiuri noi care să justifice în continuare privarea de libertate.
În cauza dedusă judecății s-a constatat, că inculpatul, chiar dacă inițial a oscilat asupra însușirii sumei de 14.000 lei primită de la denunțătoare, ulterior a revenit și, în declarația dată în fața instanței, a recunoscut că a primit de la denunțătoare suma de 14.000 lei ce a fost găsită de organele de anchetă asupra sa.
Tribunalul a constatat că în cauză nu mai subzistă nici unul din cazurile prev. de art. 143 rap. la art. 148.pr.pen. și nici chiar cazul prevăzut de art. 148 lit. f pr.pen. pentru că chiar dacă infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este sancționat cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani nu există probe potrivit căror lăsarea în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
În acest sens, pericolul concret pentru ordinea publică care ar justifica menținerea arestării s-ar putea baza doar pe existența la dosar a unor probe certe din care să rezulte fără echivoc că prin acțiunea sa inculpatul ar continua să pună în primejdie relațiile sociale ce privesc funcționarea în bune condiții a instituțiilor locale publice.
Ori, în condițiile în care acesta a fost arestat de la 10.07.2009, urmărirea penală a fost încheiată, inculpatul a recunoscut în detaliu faptele nu mai există riscul unui pericol concret pentru ordinea publică și mai mult inculpatul și-a pierdut funcția ce o exercita.
S-a făcut referire și la disp. art. 5 din CEDO și art. 23 din Constituție și la faptul că măsura arestării preventive este o măsură de excepție.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a susținut că temeiurile ce au justificat măsura arestului preventiv nu s-au modificat fiind îndeplinite și în prezent disp. art. 148 lit. f C.P.P. lăsarea în libertate a inculpatului prezentând pericol pentru ordinea publică.
În acest sens s-a menționat că pericolul social concret este determinat.și de insecuritate creată la nivelul comunităților locale prin comiterea unor fapte prevăzute de legea penală.
S-a mai precizat că inculpatul a avut o atitudine oscilantă cu privire la suma de bani - motivarea provenienței acestora sau scopul pentru care a fost primită - fiind nevoie ca, de fiecare dată organele de urmărire penală să aducă noi probe în dovedirea vinovăției sale.
Analizând recursul formulat în raport cu actele și lucrările dosarului instanța constată că este în esență fondat.
Pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului trebuie înțeles și apreciat în sens larg prin raportare nu doar la elemente ce țin strict de persoana inculpatului (cum ar fi de pildă o anumită calitate pe care o avea în momentul comiterii faptei) sau de instrumentarea cauzei penale (motivarea inexistenței posibilității de influențare a probelor ca urmare a terminării urmăririi penale și trimiterii cauzei în judecată).
Pericolul social concret pentru ordinea publică trebuie apreciat întotdeauna și prin prisma naturii infracțiunii pentru comiterea căreia este cercetat inculpatul pentru ca reacția societății să fie de natură a descuraja orice alte posibile acțiuni similare ale celorlalți membrii ai săi.
Ori, în speța de față există indicii că inculpatul, folosindu-se de calitatea sa de secretar al primăriei unui oraș ar fi negociat incorect, în numele primăriei, onorariul unui avocat ce urma să reprezinte instituția în anumite litigii, pretinzând apoi J din acesta.
Banii plătiți avocatului respectiv proveneau din bugetul instituției publice respective și, la urma urmei aceștia erau banii contribuabililor, inculpatul dovedind o lipsă totală de respect față de modul de cheltuire a banului public.
În plus, există indicii că inculpatul ar fi solicitat și favoruri sexuale din partea avocatului respectiv - persoană de sex feminin.
Fapta inculpatului se încadrează în categoria faptelor de corupție iar pericolul concret pentru ordinea publică rezidă tocmai în sentimentul ce s-ar naște în comunitățile locale, de insecuritate și de neputință a autorităților publice în combaterea unui fenomen ce tinde să ia amploare.
În altă ordine de idei, dispozițiile alineatului 2 teza finală de la art. 3001în C.P.P. sensul că, atunci când se dispune revocarea arestării preventive se dispune și punerea de îndată în libertate a inculpatului, trebuie înțelese în sensul că această punere în libertate va avea loc nu în momentul pronunțării încheierii de către prima instanță ci în momentul în care încheierea rămâne definitivă.
În acest sens art. 3001al. 3 face C.P.P. trimitere la art. 160 al. 2 care C.P.P. prevede că recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare ceea ce înseamnă că recursul împotriva încheierii prin care s-a dispus revocarea este suspensiv de executare.
Cu alte cuvinte, dispoziția primei instanțe de revocare a măsurii arestării preventive nu este definitivă și nici executorie iar recursul declarat suspendă inclusiv dispoziția de punere de îndată în libertate.
Prin urmare, în speța de față inculpatul a fost în mod greșit pus în libertate.
Față de toate aceste considerente și având în vedere disp. art. 38515pct. 2 lit. d instanța C.P.P. va admite recursul declarat, va casa încheierea primei instanțe și va constata legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv dispusă anterior față de inculpat în dosarul nr- al Tribunalului Gorj.
Se va dispune reîncarcerarea inculpatului în baza aceluiași mandat de arestare preventivă și menținerea stării de arest.
Întrucât inculpatul a fost deja trimis în judecată, în continuare devin incidente disp. art. 3002și C.P.P. art. 160 în C.P.P. sensul că, pe viitor, verificarea măsurii arestării preventive va fi făcută de instanță periodic, la cel mult 60 de zile.
Văzând și disp. art. 192
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj împotriva încheierii nr. 40 din 22.07.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, privind pe inculpatul.
Casează încheierea.
Constată legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv dispusă prin mandatul de arestare preventivă nr. 27/10.07.2009 al Tribunalului Gorj, emis în dosar nr-.
Dispune reîncarcerarea inculpatului în baza acestui mandat de arestare preventivă și menține starea de arest.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 6 august 2009.
- - - - - -
Grefier,
-
Președinte:Aurel IlieJudecători:Aurel Ilie, Loredana Nicolau, Elena Stan
